Anunturi Gratuite

Arterita, inflamatia si astuparea partială a unei artere

Dictionar Medical Adauga Informatie
Medicina
Medicale Ultimele medicale Medicale votate Medicale vizionate Medicale comentate Stiri medicina Medicina
Prim ajutor Medicamente Spitale Bucuresti Farmacii Online Clinici Medicale Bucuresti Analize Medicale

Arterita, inflamatia si astuparea partială a unei artere
Adauga informatie
Sistemul circulator  asigura circulatia diferitelor substante spre si dispre celula, participand la asigurarea homeostaziei organismului. (Celula este  componenta de baza a oricarui organ din corpul uman). Sistemul circulator este format dintr-un sistem de vase sangvine: artere, capilare, vene si inima.  Arterele sunt vasele sangvine prin care sangele circula de la inima spre organele corpului uman. Venele sunt vasele sangvine prin care sangele circula  dinspre organe spre inima. Capilarele  sunt vase mici cere fac legatura, in curentul circulator, intre artere si vene. La nivelul lor au loc schimburile de  substante dintre celulele organismului si sistemul circulator. Inima  este un organ musculos ce asigura rolul de pompa a sistemului circulator, impingand  sangele prin vasele sangvine.
Ateromatoza
Este o boala ce afecteaza arterele determinand o ingustare a acestora la anumite niveluri, mergand pana la blocarea (ocluzionarea) completa. Boala poate  afecta diferitele artere ale organismului intr-o masura variabila. In functie de gradul de afectare a diferitelor artere din organism, aceasta poate lua  diferite infatisari clinice:
- Arteriopatie cronica oblitaranta a membrelor inferioare (arterita) – este determinata de localizarea aterosclerozei predominant la nivelul arterelor  membrelor inferioare.
- Boala coronariana ischemica (sau cardiopatie ischemica), caracterizata in stadiu avansat al evolutiei de infarctul miocardic – este determinata de  localizarea aterosclerozei la nivelul arterelor coronare. (Coronarele sunt artere care vascularizeaza – hranesc - inima.)
- Boala ocluziva carotidiana afecteza arterele carotide. Aceste artere vascularizeaza creierul si au un traiect la nivelul gatului, mergand apoi  intracranian. Blocarea acestor artere poate determina aparitia accidentului vascular cerebral sau a unei forme mai usoare – accidentul ischemic tranzitor.
Afectiunile de mai sus pot exista izolat sau pot exista asocieri atunci cand ateroscleroza este generalizata.
Ce este arterita?
Arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare (arterita) este dederminata de localizarea aterosclerozei la nivelul arterelor care “hranesc"  membrele inferioare si are drept consecinta ingustarea pana la blocarea definitiva a acestor artere.
Care sunt arterele ce pot fi afectate in arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare?
- Aorta terminala
- Arterele iliace
- Arterele femurale
- Arterele poplitee
- Trunchiurile arteriale gambiere (artera tibiala anterioara, artera tibiala posterioara si artera peroniera)
Aorta este artera principala a organismului care porneste de la nivelul inimii strabate toracele iar la nivelul abdomenului inferior se imparte in doua  artere iliace – dreapta si stanga (fiecare dintre acestea “hranind" membrul inferior corespunzator). De la diferite niveluri pornesc de la nivelul aortei  arterele care “hranesc" inima, capul si gatul, membrele superioare, organele intraabdominale (ficatul, splina, intestinele, stomacul, rinichii) si in final  membrele inferioare prin arterele iliace. Asadar artera iliaca este portiunea initiala a axului arterial care “hraneste" membrul inferior respectiv si se  afla in abdomenul inferior. Aceasta artera se continua in jos cu axul arterial femuro-popliteo-gambier ce strabate intregul membru inferior.
In arteriopatia cronica obliteranta a membelor inferioare ingustarile sau ocluziile (blocarea completa) pot fi localizate la oricare dintre arterele sus  mentionate.
Care este consecinta blocarii sau ingustarii arterelor membrelor inferioare?Consecinta este o “hranire" mai proasta a muschilor, pielii si a altor tesuturi  de la nivelul membrelor inferioare. Daca ingustarea unui segment arterial are loc lent (luni, ani) atunci este posibila dezvoltarea unei circulatii  colaterale, care sa ocoleasca segmentul de artera astupat sau ingustat. – “bypassul fiziologic" In forme incipiente apare o oboseala sau crampe la eforturi  mici (crampe la nivelul gambelor sau coapselor dupa parcurgerea unei distante de 200-300 m), iar in forme avansate pot apare dureri permanente sau leziuni  necrotice la nivelul piciorului sau gambei.
Care sunt principalii factorii de risc ce pot determina aparitia arteritei?
Aceasta boala apare predominant la barbati insa poate apare si la femei.
- Fumatul este un factor important care poate determina aparitia aterosclerozei.
Alti factori de risc:
- Consumul de grasimi animale si dulciuri in exces.
- Hipertensiunea arteriala netratata
- Diabetul zaharat slab controlat.
- Istoric familial de prezenta a arteritei (mama, tata, frati, surori)
Cand stim ca este posibil sa avem de-a face cu arterita?
Cand medicul ne gaseste absenta pulsului la unul sau mai multe niveluri ale membrelor inferioare. Cand la parcurgerea unei anumite distante apar dureri la  nivelul gambei sau coapsei, dureri care dispar repaus, si care reapar la parcurgerea aceleiasi distante, facandu-ne sa schiopatam si sa ne intrerupem mersul  cu pauze de odihna (claudicatie intermitenta). Cand o taietura (plaga, leziune) de la nivelul membrului inferior nu se vindeca, in ciuda faptului ca au  trecut mai mult de 2 saptamani de la data producerii acesteia. Cand apar dureri permanente la nivelul coapsei sau gambei, uni sau bilateral. Cand apare  innegrirea (necroza) unuia sau mai multor degete de la nivelul piciorului sau chiar a intregului picior, insotita sau nu de durere permanenta la acest nivel.
Ce investigatii trebuie sa facem pentru diagnosticul arteritei?
A. Teste non invazive:
I. Masurarea presiunii la picior si la brat cu evidentierea raportului glezna / brat este o metoda simpla dar orientativa de diagnostic a pacientilor cu  arteriopatie (arterita) In mod normal acest raport trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1. Pacientii cu claudicatie intermitenta au acest raport mai mic decat  0,8 Pacientii cu dureri de repaus au acest raport mai mic decat 0,5 NB: In cazul pacientilor diabetici sau a altor pacienti cu artere calcificate acest  raport poate fi fals crescut (la acest tip de pacienti acest raport nu e concludent)
II. Oscilometria are o valoare istorica. Desi mai este inca practicata informatia ei diagnostica este pur orientativa.
III. Ecografia Duplex arterial este o metoda neinvaziva fara riscuri ce tinde sa inlocuiasca din ce in ce mai mult angiografia. Neajunsuri:
- Este o examinare subiectiva care depinde de operator (cine o face).
- Arterele din anumite regiuni nu se pot vizualiza suficient de bine pentru a se putea pune diagnosticul de stenoza arteriala si a se determina importanta  hemodinamica a acesteia.
NB: este examenul delectie in cazul afectiunilor carotidiene, in cele mai multe cazuri examenul Duplex carotidian fiind suficient pentru planificarea unei  interventii la acest nivel, arteriografia carotidiana fiind rezervata doar cazurilor incerte.
IV. Angio RMN este o metoda neinvaziva cu complicatii extrem de rare, insa este o metoda scumpa, care nu a intrat in arsenalul investigatiilor uzuale pentru  planificarea unei interventii vasculare. Este recomandata in cazuri speciale: Alergie la substanta de contrast pe baza de iod Cazuri in care este necesara  evidentierea relatiilor unor tumori cu arborele circulator.
V. Angio CT are cam aceleasi indicatii ca si angio RMN, este tot o investigatie neinvaziva insa pacientului i se administreaza tot substanta de contrast ce  poate fi alergenica.
B. Teste invazive:
I. Arteriografia
Este investigatia cea mai importanta ce poate evidentia localizarea exacta a stenozelor (ingustarilor) sau ocluziilor (astuparilor) la nivelul arterelor.  Arteriografia presupune injectarea unei substante radioopace concomitent cu realizarea unei radiografii in regiunea substantei injectate. Se obtine astfel  imaginea arborelui arterial din acea regiune. In functie de locul injectarii substantei si de partea sistemului arterial care se doreste a se vizualiza, se  poate obtine:
- coronarografie – caz in care substanta de contrast este injectata la nivelul arterelor coronare
- aortografie – caz in care substanta de contrast este injectata la nivelul aortei
- arteriografie periferica – caz in care substanta de contrast este injectata in arterele carotide, subclavii, axiale, brahiale, iliace, femurale
Cum se realizeaza practic o arteriografie?Se punctioneaza artera femurala (cea de la nivel inghinal) sau artera brahiala (de la nivelul bratului), se  introduce un cateter (un tub lung si subtire) prin aceasta punctie, intraarterial pana la locul unde dorim sa obtinem imagini, si se injecteaza substanta de  contrast obtinandu-se imaginea arterelor de la acel nivel. Ulterior cateterul este scos si se realizeaza o compresiune pe locul respectiv pentru a se opri  curgerea sangelui de la locul de punctie.
Ce complicatii pot apare? Complicatiile sunt rare insa pot fi serioase:
- Alergie la substanta de contrast injectata (sunt predispusi persoanele alergice la iod)
- Insuficienta renala acuta (substanta de contrast se elimina in principal prin rinichi si poate determina blocarea lor in anumite circumstante –  insuficienta renala preexistenta, alergii)
- Hematoame la locul de punctie (in special daca artera puntionata - femurala sau brahiala - au pereti calcificati)
- Pseudoanevrisme la locul de punctie (in cazul in care gaura produsa prin insertia cateterului, nu s-a astupat prin compresie)
- Fistule arterio-venoase (comunicare accidentala dintre artera unde s-a realizat punctia si vena de langa ea).
- Agravarea ischemiei membrului pentru care s-a realizat arteriografia ( prin ruperea unei placi de aterom instabile care a astupat definitiv vasul  respectiv)
- Ischemie la nivelul membrului unde s-a efectuat punctia (dupa scoaterea cateterului poate apare un cheag care poate bloca artera brahiala sau femurala  respectiva)
Putem preveni complicatiile? O parte din ele le putem preveni astfel:
- Imobilizarea la pat 6-12 ore previne aparitia de hematoame sau pseudoanevrisme la locul de punctie
- Hidratarea prin ingestia a cel putin 2 litrii de lichide pe 24 de ore, spala rinichii si ajuta la eliminarea substantei de contrast.
Cand facem arteriografie? Deoarece este o manevra invaziva care poate avea complicatii (unele chiar grave), arteriografia se efectueaza doar atunci cand este  planificata o interventie chirurgicala intr-un timp de pana la 6 luni dupa efectuarea sa. Daca dupa efectuarea arteriografiei, din diverse motive interventia  chirurgicala sau endovasculara nu s-a efectuat, dupa 6 luni se presupune ca leziunile arteriale au avansat si este necesara o noua arteriografie daca este  planificata interventia chirurgicala.
C. Alte analize: Nivelul colesterolului din sange. In cazul nivelului colesterolului seric crescut este indicata o dieta saraca in grasimi asociat cu  medicamente antilipemiante (hipolipemiante)
Care este tratamentul arteritei?
I. Tratamentul igieno-dietetic
Oprirea fumatului este un factor esential pentru stoparea sau incetinirea evolutiei bolii.
In absenta opririi fumatului toate celelate eforturi de tratare a acestei boli sunt practic inutile. Cu toate ca acest lucru pare cel mai usor de realizat,  de cele mai multe ori el nu se intampla. Un rol important in realizarea acestui obiectiv il poate avea consultul unui psiholog. Dieta se bazeaza in special  pe evitarea grasimilor de origine animala (carne de porc, sunca, jumari) si a dulciurilor in exces. Sunt permise carnea de pui, carnea de peste, carnea de  vita, legumele si fructele, cu evitarea pastelor fainoase si a painii. Regimul fara sare sau cu aport moderat de sare va fi tinut de pacientii hipertensivi.  Frigul, caldura in exces sau umezeala sunt factori care pot agrava evolutia bolii. Mersul pe jos zilnic este benefic atunci cand nu sunt facute eforturi  excesive. Consumul zilnic a 250 ml de vin alb poate avea un efect benefic. Consumul de alcool in exces poate agrava boala.
II. Bypass-ul arterial este o metoda chirurgicala de tratament ce consta in principiu din ocolirea segmentelor arteriale “astupate" sau ingustate prin  crearea unor noi conducte (arteriale) prin care sangele sa poata ajunge la muschii si tesuturile membrului inferior. Aceste operatii se numesc operatii de  bypass.
Conductul cu ajutorul caruia se realizeaza aceasta operatie este
- fie vena safena interna a pacientului
- fie un conduct (graft, proteza) artificial cel mai frecvent din Dacron sau PTFE.
Atentie: operatia nu vindeca boala!!!
Operatia trateaza simptomatologia pacientului, imbunatatind substantial calitatea vietii un anumit interval de timp. Acest interval de timp poate fi variabil  de 2, 3, 8, 10 ani sau poate pana la sfarsitul vietii pacientului. Evolutia bolii poate fi stopata sau incetinita de tratamentul medicamentos si  igieno-dietetic pe care pacientul il urmeaza. Daca factorii de risc pentru evolutia bolii (fumatul, hipertensiuniea arteriala necontrolata si diabetul  necontrolat) nu sunt inlaturati, cu siguranta boala va avea o evolutie nefasta.
In cazul in care boala evolueaza, in ciuda executiei perfecte a operatiei de bypass, dupa un anumit interval de timp (2,3,5,10 ani) poate apare ocluzia  (astuparea) bypass-ului cu reaparitia sau agravarea simptomatologiei. Dupa efectuarea interventiei chirurgicale sunt necesare controale medicale periodice la  intervale de 1 luna, 3 luni, 6 luni, 1 an si apoi bianual pentru evidentierea oricarei modificari in evolutia bolii.
Care sunt complicatiile ce pot apare in cazul unei operatii de bypass?
- Sangerari importante intraoperatorii (datorita unor dificultati tehnice) care sa necesite administrare de sange si produsi de sange.
- Sangerari postoperatorii de la nivelul plagii postoperatorii sau bypass-ului (determinate de tulburari de coagulare, friabilitate tisulara, imperfectiuni  tehnice)
- Infectii ale plagii postoperatorii (in special la pacientii cu ischemii severe si necroze)
- Infectii ale bypass-ului
Intrebari frecvente
Am o operatie de bypass cu vena safena la nivelul membrului inferior si mi se umfla piciorul. Sa ma ingrijorez?
Atata timp cat piciorul e cald, nu apar dureri, iar ulcerele tegumentare se vindeca, nu trebuie sa va faceti griji. Fenomenul de umflare a piciorului este  consecinta revascularizarii si a faptului ca vena safena este "transformata" in "artera" in cadrul bypass-ului respectiv. Ceea ce trebuie sa faceti e sa  tineti piciorul ridicat la 30 de grade fata de orizontala atunci cand stati in pat.
 III. Endarterectomia cu sau fara angioplastie de largire: In cazul in care stenoza sau ocluzia arteriala are o lungime mica (<5 cm) si in functie de  localizare, preferinta si experianta chirurgului, se poate realiza endarterectomia arteriala asociata sau nu cu plastie de largire. Aceasta operatie poate  fi:
- operatie izolata (neasociata operatiei de baypass – acest caz fiind din ce in ce mai rar, deoarece in aceste situatii se prefera implantarea de stenturi)
- operatie asociata operatiei de bypass – optimizand regiunile anastomotice proximale sau distale ale bypass-ului.
Interventia consta in indepartarea chirurgicala a placii de aterom care determina stenoza sau ocluzia arteriala, dupa care artera se poate inchide prin  sutura unui petec de largire la acest nivel. Petecul poate fi din material sintetic (PTFE, Dacron) sau dintr-un fragment de vena autologa (a pacientului  respectiv). Aceasta operatie este mai laborioasa si uneori tehnic mai dificila decat operatia de bypass.
Complicatiile acestui tip de operatie sunt aceleasi ca si ale bypass-ului:
- Tromboza arterei endarterectomizate.
- Sangerari intra si postoperatorii
- Infectii ale plagii postoperatorii
IV. Tratamentul endovascular se poate realiza in cazul unor stenoze scurte ale arterelor si intr-o localizare favorabila. Tratamentul endovascular este  reprezentat de dilatarea stenozelor arteriale cu ajutorul unui balonas introdus pe calea arterei femurale sau brahiale metoda denumita angioplastie  percutana. Dupa dilatare in anumite cazuri se poate implanta prin aceeasi tehnica un stent – tub metalic care se introduce in interiorul arterei la nivelul  zonei ingustate pentru a preveni reingustarea.
Limitele tratamentului endovascular Tratamentul endovascular nu se practica in cazul astuparii complete a arterelor (ocluziilor arteriale) sau a unor stenoze  lungi.
Complicatiile tratamentului endovascular sunt aceleasi ca si in cazul arteriografiei dar in plus de angiografie mai poate apare
- disectia sau ruptura unei artere (produsa in special in cazul unor artere calcificate)
Pe termen lung poate apare restenozarea sau astuparea (trombozarea) arterei dilatate sau stentate. In general, trombozarea arterei dilatate sau stentate  apare la un interval de timp mai mic decat trombozarea unui bypass.
Cand este necesar tratamentul chirurgical sau endovascular?
Tratamentul chirurgical sau endovascular este recomandat in urmatoarele cazuri:
- Claudicatie intermitenta (la distanta mica) ce impiedica desfasurarea activitatilor zilnice ale pacientului
- Dureri de repaus la nivelul membrului inferior
- Necroze la nivelul degetelor sau piciorului precum si plagi la nivelul piciorului sau degetelor greu vindecabile. Tratamentul chirurgical sau endovascular  nu este indicat:
- In cazul claudicatiei intermitente la distante mari (mai mari de 500 m) decat daca acest lucru impiedica desfasurarea normala a activitatilor pacientului.
- In cazul in care arteriopatia cronica obliteranta este diagnosticata intamplator iar pacientul nu are simptomatologie
De retinut faptul ca un bypass sau un stent au o patenta limitata si de aceea este recomandata amanarea cat mai mult timp a acestor procedee interventionale  pana la aparitia simptomatologiei.
V. Simpatectomia lombaraTonusul peretilor arterelor organismului uman este controlat intr-o oarecare masura de catre sistemul nervos autonom simpatic si  parasimpatic. In general se considera ca stimularea sistemului nervos simpatic produce arterioloconstrictie la nivel periferic in timp ce stimularea  sistemului nervos parasimpatic produce arteriolodilatatie. Prin excizia ganglionilor simpatici lombari se prduce teoretic vasodilatatie la nivelul membrului  inferior respectiv. Asadar simpatectomia se foloseste in special atunci cand operatiile directe de revascularizare nu sunt posibile, mizandu-se teoretic pe  vasodilatatia unor arteriole si in consecinta vascularizarea mai buna a membrului respectiv. Din pacate acest avantaj teoretic nu este intotdeauna evidentiat  in practica, pacientii diabetici si o mare parte din alti pacienti nebeneficiind de aceasta interventie. Uneori paradoxal are loc o agravare a ischemiei  membrului respectiv.
VI. Stimularea maduvei spinarii este o metoda folosita in cazul esecului celorlalte interventii de revascularizare directa sau indirecta, in cazul ischemiei  stadiul III (Leriche Fontain) – durere permanenta fara leziune trofica. Aceasta metoda se foloseste in special pentru controlul durerii la nivelul membrului  ischemic dar si pentru stimularea dezvoltarii de colaterale la acest nivel. Din pacate aceasta procedura nu se practica in Romania.
VII. Terapia genica este un domeniu de cercetare in care se fac progrese numeroase. Prin aceasta terapie se spera ca in viitor sa se poata produce  dezvoltarea unor retele de colaterale in membrul ischemic. Deocamdata aceasta metoda este in stadiul experimental.

SURSA 02

Generalitati
Arteriopatia obliteranta a membrelor inferioare, numita si arterita, este o boala a arterelor membrelor inferioare, caracterizata prin dezvoltarea unor  "dopuri" in interiorul vaselor, care provoaca micsorarea calibrului si diminuarea circulatiei sangelui. Ca urmare, tesuturile si muschii hraniti de acestea  nu mai sunt oxigenati corespunzator (ischemie), situatie observata mai ales in timpul efortului, cand consumul de oxigen este mai mare.
Cea mai frecventa cauza de arterita esteateroscleroza, de aceea multi pacienti arteritici prezinta tulburari circulatorii si la nivelul arterelor coronare  ale inimii sau ale creierului. Din aceasta cauza, speranta de viata a arteriticilor este diminuata, fiind de numai 50% la 10 ani de la aparitia simptomelor.
Aproximativ 63% dintre decese se produc prin infarct miocardic, 9% prin accidente vasculare, iar 8% datorita altor probleme cardiace.
Din fericire, exista vesti bune in ceea ce priveste ameliorarea simptomelor, a calitatii vietii si a sperantei de viata, cu conditia aplicarii unor remedii  care si-au dovedit eficienta si pe care le vom prezenta pe parcursul acestui articol.
Care sunt simptomele?
Cel mai adesea, pacientii se plang de aparitia unei dureri intense, lancinante la nivelul pulpelor, coapselor sau feselor in timpul mersului, dureri care ii  obliga sa se opreasca (claudicatie intermitenta). Sediul durerii este in directa relatie cu locul unde este blocata circulatia.
La inceput, boala este asimptomatica, chiar daca procesul obliterant a inceput demult. Pe masura ce boala evolueaza, durerea apare la eforturi mari, apoi la  eforturi din ce in ce mai mici, pana cand ajunge sa fie prezenta chiar si in repaus. Activitatile de zi cu zi si calitatea vietii sunt semnificativ afectate.
Datorita ischemiei, nervii pot suferi si ei, producandu-se tulburari senzitive si motorii. Diminuarea sensibilitatii, corelata cu proasta irigare, contribuie  la cresterea riscului de ranire, cu infectie si sepsis, care sunt foarte greu de tratat si pot necesita amputatii. Tulburarile trofice si miniulceratiile  sunt frecvente.
In cazul unei ischemii acute, cand circulatia este complet si brutal intrerupta, durerea membrului este extrema si este asociata cu amorteala,paloare,  raceala, paralizie si disparitia pulsului. Aceasta situatie constituie o urgenta si se poate solda cu amputarea membrului.
Ce se poate face?
Corectarea factorilor de risc este fundamentala si face parte din tratamentul arteritei. Stoparea fumatului este esentiala, deoarece se asociaza atat cu  aparitia arteritei, cat si cu accelerarea progresiunii ei. Totodata, fumatul creste riscul de amputatie, de accident vascular, de infarct miocardic si  moarte, in timp ce renuntarea la fumat scade considerabil riscul aparitiei acestor complicatii si amelioreaza capacitatea de efort. Folosirea plasturilor cu  nicotina si a unor medicamente (Bupropion) poate fi utila, mai ales in asociere cu psihoterapia cognitivcomportamentala. Diabetul zaharat trebuie intotdeauna  depistat si corect tratat atunci cand este prezent.
Deoarece valorile crescute ale colesterolului, ale trigliceridelor si hipertensiunea arteriala sunt legate de aparitia aterosclerozei, cu toate consecintele  ei arteriale, cardiace si cerebrale, echilibrarea lor prin mijloace dietetice sau/si medicamentoase este foarte importanta. O alimentatie saraca in grasimi  de origine animala si bogata in vegetale este foarte utila pentru controlul colesterolului.
Antrenamentul la efort
"Renunta la fumat si continua sa mergi!" este poate sfatul cel mai intelept pentru pacientii cu arterita. Chiar daca produce durere cand se depaseste o  anumita limita, exercitiul nu trebuie nicidecum evitat.
Exista studii foarte interesante care arata ca exercitiul fizic favorizeaza productia unor factori de protectie vasculara (oxid de azot, prostacicline,  factori de crestere vasculara) care produc vasodilatatie si formarea de noi capilare sangvine, favorizand oxigenarea tesuturilor. Datorita fluidizarii  sangelui, a scaderii agregabilitatii plachetare si a imbunatatirii fibrinolizei, exercitiul fizic poate stopa progresia si poate duce chiar la diminuarea  aterosclerozei. In acelasi timp, vasele de sange devin mai elastice si pot prelua si distribui cu mai multa usurinta sangele pompat de inima.
Asupra muschilor, exercitiul fizic are rolul de a creste capacitatile energetice aerobiotice datorita cresterii numarului de mitocondrii (locul unde e  fabricata energia in celule) si a numarului fibrelor musculare care folosesc oxigenul pentru producerea energiei.
Aceste beneficii fiziologice se masoara printr-o neta ameliorare a timpului si distantei de mers la pacientii care participa la un program de reconditionare  la efort. Sunt studii care arata, la pacientii care s-au antrenat cu regularitate timp de 6 luni, o ameliorare a distantei parcurse cu 150% pana la aparitia  durerii aproape de cea maximala.
Astfel de rezultate pot fi obtinute prin practicarea mersului cel putin de 3 ori pe saptamana timp de cel putin 6 luni. Viteza de mers poate fi adaptata  astfel incat sa provoace durere dupa 3-5 minute de mers continuu. Urmeaza o pauza pana la disparitia durerii, dupa care ciclul se repeta, avand ca tinta o  durata totala de mers de 50 de minute. Pe masura ce toleranta la efort se amelioreaza, timpul de mers poate creste. Beneficiile apar in general dupa 4-6  saptamani.
Deoarece majoritatea pacientilor arteritici sufera si de cardiopatie ischemica, efectuarea unui test de efort este necesara pentru adaptarea nivelului de  antrenament la posibilitatile pacientului in vederea evitarii unor posibile aritmii sau a infarctului miocardic in timpul efortului.
Tratament medicamentos
Pentru diminuarea coagulabilitatii sangelui, se recomanda aspirina in doze mici si clopidogrelul (Plavix), care s-au dovedit foarte eficiente pentru  incetinirea progresiei aterosclerozei si a reducerii evenimentelor cardiovasculare. Niciunul insa nu s-a aratat benefic pentru cresterea distantei de mers si  a calitatii vietii.
Vasodilatatoarele, precum pentoxifilina, par benefice in special la pacientii care nu se pot inscrie intr-un program de exercitii fizice.
Hipocolesterolemiantele (statinele) fac si ele parte din tratamentul arteritei.

SURSA 03

Tratament naturist pentru bolnavii de arterita
Arterita este inflamatia si astuparea partiala a unei artere, de unde rezulta insuficienta de irigatie a tesutului sau organului in care este localizata. Se produce din cauza leziunii peretelui arterial sau prin formare de cheaguri de singe. Apare frecvent la membrele inferioare si se manifesta prin senzatie de greutate in glezne si pulpe, dureri care, la inceput, cedeaza la repaus dar care se pot agrava. Netratarea bolii poate genera atrofierea muschilor si chiar ulceratii ce se pot transforma in cangrena.
Modul de viata si regimul alimentar
Una dintre cauzele principalele ale aparitiei arteritei sint fumatul si consumul de cafea in exces. Aceste obiceiuri este bine sa fie abandonate. Se vor evita excesele alimentare, mai ales in grasimi animale, statul prea mult timp in picioare si chiar pe scaun, incaltamintea strimta, frigul si umezeala. Un alt aliment contraindicat este galbenusul de ou, bogat in colesterol. Se recomanda un regim bogat in ceapa, care fluidifica singele si impiedica formarea de cheaguri. Ceapa este contraindicata la ulcerosi si la cei cu hiperaciditate.
Specialistii in nutritie recomanda bolnavilor de arterita, care vor sa inceapa un tratament de ameliorare si chiar de vindecare a bolii, un regim alimentar cu o zi pe saptamina repaus alimentar absolut, in care sa se consume numai lichide sub forma de ceaiuri si sucuri de morcov, telina si sfecla rosie. Acestea se vor bea si in celelalte zile. În acelasi timp, indicata este o cura de 10-14 zile cu drojdie de bere. La un pahar cu lapte se pun 3-4 lingurite de drojdie de bere si se beau 2-3 pahare pe zi.
A nu se uita de exercitiile de gimnastica. Din pozitia culcat, se ridica picioarele la un unghi de 45-50 de grade si se tin astfel timp de 3 minute, apoi se coboara, treptat, la pozitia orizontala. Se reiau miscarile de citeva ori.
Plante medicinale care ajuta in tratarea arteritei
În tratamentul intern al arteritei, fitoterapia recomanda infuziile din fructe de maces (vitaminele C si P mentin elasticitatea si permeabilitatea vaselor capilare), sulfina (determina dilatarea vaselor periferice, duce la cresterea permeabilitatii si inlatura vasoconstrictia), coacaze negre, luminarica, lemn dulce, papadie, salvie, catina alba, paducel, rostopasca si talpa gistei (plante cu efecte vasodilatatoare in circulatia periferica). Se vor consuma cite 2-3 ceaiuri pe zi.
La fel de indicat este ceaiul de ghimpe (Xanthium spinosum, planta numita popular si holera), cite 2 cani pe zi, care ajuta la evitarea formarii cheagurilor de singe.
Viscul se utilizeaza sub forma de macerat la rece - 3 lingurite frunze de planta uscata la 1/2 l de apa. Se lasa sa stea timp de 8 ore, se strecoara, se indulceste cu miere si se bea in cursul unei zile. Se poate consuma si sub forma de pulbere, 1-3 virfuri de cutit pe zi, inaintea sau chiar in timpul meselor.
Efecte deosebite au tincturile de ceapa (30 picaturi de 3 ori pe zi) si de arnica (25 picaturi pe zi). Indicate sint siropurile de catina alba sau coacaze negre, cite 4-6 linguri pe zi.
Ceaiuri in amestec de plante
Dintre amestecuri, in tratarea bolnavilor de arterita si-au dovedit eficienta urmatoarele retete: • radacina de obligeana, de pin, de angelica, frunze de mesteacan, talpa gistei, cite 10 g din fiecare - se pun 3 lingurite de amestec la 0,5 l apa, ceaiul se prepara sub forma de decoct si se beau 3 cesti pe zi; • frunze de merisor si de afin, cite 40 g din fiecare - se prepara sub forma de infuzie din 1-2 lingurite amestec la cana si se beau 3 cani pe zi; • radacina de cicoare, de pir, de papadie, iarba de fumarita, cite 30 g din fiecare si fructe de anason si de fenicul, cite 5 g din fiecare - se face decoct din 2 lingurite amestec la 0,3 l de apa si se beau 2 cesti pe zi.
Tinctura speciala
O tinctura recomandata in caz de arterita de catre fitoterapeuti cu experienta este din flori si frunze de paducel (15 parti), macese (15 p), frunze de coacaz negru (15 p), radacina de roiba - Radix Rubiae sau radacina de scaiete - Radix Dipsaci (15 p), coaja de salcie (10 p), flori de levantica (10 p), frunze de anghinare (5 p), flori de coada soricelului (5 p) si rostopasca (2 p). Tinctura este de 10 la suta, adica 10 g amestec la 100 ml alcool etilic de 96E, si se iau 30-60 picaturi de 2-3 ori pe zi, intre mese, in cure de 1-2 luni pe trimestru.
În tratamentul extern, efecte benefice au cataplasmele cu frunze de varza strivite (se tin peste noapte), cataplasmele cu argila si cu hrean ras (daca se suporta). Se fac pensulari cu ulei de peste, cu tinctura de tataneasa indoita cu apa si masaj foarte usor cu alifie de galbenele.


Alte informatii:   Artrita , Ateromatoza , Sistemul circular , Aorta , Investigatii , Complicatii , Tratamentul , Tratament naturist , Regimul alimentar , Ceaiuri
  Comenteaza medicale
Nume: *
E-mail: *
Titlu: *
Comenteaza: *
Scrie codul: *
  Voteaza acum si expediaza comentariul: *
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10


Medicale
Anomalii esofagiene - esofagul Barrett ...
Esofagul Barrett reprezinta o anomalie in care celulele epiteliului stratificat pavimentos esofagian – esofag inferior – se metaplaziaza in celule columnare. Se considera ca esofagul Barrett este o consecinta a refluxului gastroesofagian cronic – GERD (gastroesophageal reflux ...
Maladia Dupuytren, afectiune care se manifesta la ...
Maladia Dupuytren este o afectiune care se manifesta la nivelul palmelor si a degetelor si consta in retractia aponevrozei palmare (fasciilor palmare) cu aparitia unor “corzi fibroase" in tensiune ce vor “trage" si vor fixa degete spre palma. Apare mai frecvent la barbati decat la ...
Sindromul de soc toxic afecteaza intreg corpul uman ...
Sindromul socului toxic este o boala destul de rar intalnita dar totusi fatala. Acest sindrom poate afecta atat femeile cat si barbatii sau copiii. Majoritatea cazurilor au fost depistate la femeile tinere si se declansau din cauza folosirii tampoanelor. Insa aceasta nu este obligatoriu deoarece ...
Hipercolesterolemia - cresterea anormala a ...
Hipercolesterolemia se manifesta ca o crestere anormala a colesterolului, facand parte, asemeni hipergliceridemiei, dintre hiperlipidemii, sau afectiuni caracterizate printr-o crestere a nivelului sangvin al lipidelor. Stabilirea diagnosticului impune cel putin doua dozari ale colesterolului la o ...
Talasemia - anemie genetica ...
Talasemia este o boala genetica, ce afecteaza celulele rosii ale sangelui si anume eritrocitele sau hematiile. Este afectata producerea lor prin cantitatea redusa a unui component al hematiei," explica dr. Andreea Tripac, medic generalist, rezident medicina interna. Organismul pacientilor cu ...
Boala arteriala periferica - extremitatile nu primesc ...
Informatii generale Boala arteriala periferica (BAP) sau arteriopatia periferica este o problema circulatorie in care arterele care transporta sangele catre extremitati (de obicei catre picioare) se ingusteaza sau astupa, afectand astfel circulatia normala a sangelui. In cazul bolii arteriale ...
Anemia feriptiva este cea mai intalnita ...
Anemia se defineste printr-o scadere a hemoglobinei din sange sub o anumita valoare; 10 g/dl la femei si 12 g/dl la barbati. Hemoglobina este principalul constituent al celulelor rosii (hematiilor), ea fiind cea care "leaga" oxigenul si-l transporta in tot organismul. Maduva rosie hematogena, ...


Arterita, inflamatia si astuparea partială a unei artere

Anunturi Gratuite   |   Vanzari auto   |   Anunturi Gratuite   |   Anunturi
Administrare
web design by © ClausDesign
  Toate drepturile transferate catre Starlight LTD, Amsterdam, Weesperstraat, Holland

medicale footer

2009 - 2014 Romedicale.ro