Boala inflamatorie pelvina - BIP

BIP reprezinta un grup de afectiuni, endometrita (infectia mucoasei uterine), salpingita (infectie localizata la nivelul anexelor aparatului genital feminin) sau peritonita pelvina, toate acestea rezultand in urma ascensionarii infectiei, avand ca punct de plecare o cervicita mucopurulenta (gonococica sau chlamidiana) sau o vaginoza bacteriana. Boala infalmatorie pelvina apare mai ales la adolescente si la femeile tinere, active sexual, infectia fiind transmisa prin contact sexual. Manifestarile clinice variaza de la cazuri usoare pana la cazuri severe, complicate cu peritonita sau abces tubo-ovarian. Boala trebuie abordata cu seriozitate, deoarece chiar si formele cu manifestari subclinice pot fi urmate de infertililate (datorita afectarii trompelor uterine) sau de cresterea riscului de sarcina ectopica (sarcina ce evolueaza intr-o alta zona decat cea normala, uterina). Pentru diagnosticul diferential a durerilor abdominale, aparute la o femeie tanara, se va lua in considerare inclusiv boala inflamatorie pelvina. Agentul patogen cel mai frecvent implicat in aparitia BIP, este C.trachomatis; numarul cazurilor determinate de N.gonorrhoeae este in continua scadere. Testele screening (de depistare rapida) a infectiei cu chlamidii, vor conduce la scaderea incidentei BIP de origine chlamidiana. De asemenea, aparitia BIP este favorizata de istalarea unui dispozitiv intrauterin sau de existenta unui avort sau a unei nasteri in antecedentele recente. Spalaturile vaginale (pentru igiena intima sau cu caracter curativ), detemina distrugerea florei normale, reprezentata de Lactobacillus producator de hidrogen peroxid, cu posibilitatea colonizarii anormale a mucoasei vaginale si aparitia BIP. De aceea, se vor evita spalaturile vaginale a caror eficienta nu a fost cert demonstrata in tratarea unor afectiuni.

SURSA 03

Boala inflamatorie pelvina (BIP) denumeste infectia si inflamatia organelor tractului genital feminin superior (uter, trompe uterine si ovare). BIP este in general consecinta unei infectii bacteriene la nivelul vaginului si colului uterin, care se raspandeste la organele genitale interne. In majoritatea cazurilor, infectiile care cauzeaza BIP sunt transmise pe cale sexuala.
Semnele si simptomele bolii inflamatorii pelvine constau in:
» durere in abdomenul inferior si pelvis
» secretii vaginale abundente, cu miros neplacut
» menstruatie neregulata
» durere in timpul contactului sexual (dispareunie)
» durere lombara
» febra, oboseala, diaree sau vomitaturi
» mictiune dureroasa sau dificila
Primele semne constau in iritatie si in secretii vaginale anormale, ce apar in  2 -5 zile dupa infectare in cazul gonoreei si in 7 - 21 zile in cazul chlamidiei.
Boala inflamatorie pelvina se manifesta printr-o durere abdominala surda, constanta si prin accese ocazionale de febra. In plus, poate aparea un disconfort, sau chiar durere in raporturile sexuale. Daca infectia atinge si mucoasa uterina (endometru), pot aparea sangerari intre menstrele normale. BIP poate cauza semne si simptome minore sau poate fi asimptomatica. In acest ultim caz, boala se datoreaza in mod frecvent unei infectii cu chlamydia. Lipsa semnelor si simptomelor creste probabilitatea ca femeia sa transmita chlamydia mai departe. Totodata, in lipsa unui tratament adecvat, organele genitale pot fi grav afectate.
Urmatoarele semne si simptome indica o urgenta medicala:
» durere violenta in abdomenul inferior
» voma
» lipotimie (lesin)
» febra de 39ºC
Boala inflamatorie pelvina (BIP) poate fi cauzata de mai multe tipuri de bacterii, dar in majoritatea cazurilor este vorba despre bacteriile responsabile pentru doua boli cu transmitere sexuala (BTS) frecvente: gonoreea si chlamidioza. Unele metode de contraceptie pot creste riscul de aparitie a bolii inflamatorii pelvine – de exemplu montarea unui dispozitivul intrauterin (DIU) sau sterilet. In schimb,  prezervativul si diafragma reduc acest risc. Folosirea doar a contraceptivelor orale nu ofera protectie impotriva bolilor cu transmitere sexuala, dar, ofera o protectie indirecta impotriva aparitiei bolii inflamatorii pelvine prin faptul ca determina crearea unui mucus cervical mai gros, astfel incat bacteriile nu pot ajunge cu usurinta la tractul genital superior. Netratata, boala inflamatorie pelvina poate cauza o serie de complicatii ca:
Sarcina extrauterina
BIP este o cauza insemnata a sarcinii ectopice (extrauterine), in care ovulul fertilizat nu poate trece prin trompele uterine pentru ajunge in uter si a se implanta in mucoasa acestuia. Sarcina ectopica poate cauza hemoragii abundente, amenintatoare de viata si necesita o ingrijiri medicale de urgenta.
Infertilitate
Intarzierea tratamentului pentru BIP creste in mod semnificativ riscurile de infertilitate. BIP poate afecta organele genitale si duce la infertilitate.
Durere cronica pelvina
Pana la jumatate din femeile cu boala inflamatorie pelvina simptomatica se confrunta cu durere cronica pelvina ce poate dura cateva luni sau chiar ani. Formarea de tesut cicatricial la nivelul trompelor uterine si a altor organe pelvine poate provoca durere, ce apar in special in timpul raporturilor sexuale, activitatilor fizice sau a ovulatiei.
Tratamentul standard pentru boala inflamatorie pelvina (BIP) consta in administrarea de antibiotice. De asemenea se pot prescrie si medicamente impotriva durerii abdominale, antialgice si repaus la pat care este foarte important. O parte esentiala a tratamentului consta in examinarea partenerului si daca este cazul, in tratarea acestuia. Astfel se previne raspandirea si eventual reinfectarea cu BTS. Acest lucru este deosebit de important deoarece infectiile frecvente care cauzeaza BIP nu se manifesta clinic. Se recomanda evitarea raporturilor sexuale pana la terminarea tratamentului si disparitia infectiei.
Femeile cu risc de infectii pelvine care utilizeaza un dispozitiv intrauterin pot fi sfatuite sa opteze pentru o alta metoda de contraceptie pentru a reduce riscul de BIP. In cazul pacientelor insarcinate, infectate cu HIV, sau care nu raspund la  tratamentul cu antibiotice orale, se recomanda spitalizarea. Tratamentul va consta in administrarea de antibiotice intravenos, apoi pe cale orala. Daca o persoana sufera de boala inflamatorie pelvina sau de o boala cu transmitere sexuala, toti partenerii cu care a avut contacte sexuale in ultimele 60 zile trebuie examinati, si daca este necesar, tratati. Astfel se previne raspandirea si eventual reinfectarea cu BTS. Majoritatea cazurilor de boala inflamatorie pelvina pot fi prevenite prin  raporturi sexuale protejate. Utilizarea prezervativului reduce, desi nu elimina complet riscul de a contracta o boala cu transmitere sexuala (BTS).

SURSA 03

De multe ori auzim medicul ginecolog spunand cuvinte precum "salpingita", "anexita","endometrita", desemnand prin acesti termeni inflamarea anumitor segmente ale organelor genitale feminine. De multe ori insa, infectia unei anumite portiuni a tractului genital superior se asociaza si cu inflamarea, intr-o masura mai mare sau mai mica, a organelor vecine. Totodata, uneori este dificil de precizat cu exactitate care anume organ este cel mai afectat sau a fost punctul de pornire al infectiei. Inca si mai mult, tratamentul aplicat este foarte asemanator, indiferent daca este vorba despre o infectie a trompelor uterine, a ovarelor sau a endometrului. Pentru toate aceste motive, in prezent in literatura de specialitate se prefera folosirea denumirii de "boala inflamatorie pelvina", pentru a desemna orice combinatie de afectiuni inflamatorii ale organelor tractului genital feminin superior. Boala inflamatorie pelvina (BIP) poate presupune o infectie a endometrului (endometrita), a trompelor uterine (salpingita), a ovarului (ooforita), a peretelui uterin (miometrita) sau a mucoasei uterine (endometrita) sau a unor portiuni ale peritoneului (peritonita).
Incidenta BIP
BIP este o afectiune a femeii tinere, reprezentand cea mai frecventa infectie serioasa a femeilor de 16-25 de ani. BIP acuta apare anual la 1%-2% dintre femeile tinere active sexual, maximul sau de incidenta fiind in jurul varstei de 20 de ani.; in SUA se considera ca apar peste un milion de cazuri anual.
Cauzele aparitiei BIP
BIP poate fi cauzata de mai multe tipuri de agenti infectiosi si de obicei nu este vorba despre un singur fel de microbi care declanseaza boala, ci de o asociere a acestora. In aparitia acestei boli sunt adesea implicate micro-organisme ce se transmit pe cale sexuala (gonoree au chlamidioza) - importanta acestui fapt fiind ca, in aceste situatii trebuie tratati si partenerii de cuplu. Neisseria gonorrhoeae apare la 30% dintre femeile cu BIP, Chlamydia trachomatis la aproximativ 20% din cazuri, agentii etiologici ai acestor afectiuni coexistand in 25-40% dintre situatii. Alti agenti etiologici sunt microorganismele care formeaza flora bacteriana normala a colului uterin si vaginului. Cand se produce un eveniment declansator, bacteriile urca in uter si apoi spre trompe, de obicei bilateral. Evenimente declansatoare pot fi:
Perioadele menstruale, deoarece sangerarea si endometrul eliminat sunt un foarte bun mediu de cultura pentru microbi. Se considera ca doua treimi din BIP acuta apar imediat dupa menstruatie; Actul sexual, deoarece bacteriile pot ascensiona spre uter impreuna cu spermatozoizii; Diferite manevre medicale invazive: avortul la cerere, biopsia endometriala, etc.
Manifestari clinice
BIP acuta este dificil de diagnosticat deoarece simptomele si semnele de boala sunt variate si uneori nespecifice, iar multe femei cu aceasta afectiune prezinta simptome minore sau chiar deloc. BIP se poate manifesta prin urmatoarele semne si simptome: durere abdominala joasa; scurgeri vaginale sau secretii anormale la nivelul colului;
temperatura peste 38,3 grade Celsius; dureri la contactul sexual. Datorita posibilitatii de aparitie a complicatiilor pe termen lung (prezentate in continuare), este important ca orice femeie care manifesta semne de infectie genitala sa se prezinte la medic pentru control clinic, investigatii si tratament. Asa cum am mai spus deja, in numeroase cazuri trebuie tratat si partenerul de cuplu, pentru a preveni reinfectarea ulterioara a femeii.