Anunturi Gratuite

Cardiopatia ischemica: angina pectorala si infarctul miocardic au diverse manifestari

Dictionar Medical Adauga Informatie
Medicina
Medicale Ultimele medicale Medicale votate Medicale vizionate Medicale comentate Stiri medicina Medicina
Prim ajutor Medicamente Spitale Bucuresti Farmacii Online Clinici Medicale Bucuresti Analize Medicale

Cardiopatia ischemica: angina pectorala si infarctul miocardic au diverse manifestari
Adauga informatie
Angina este modul prin care inima ne spune ca nu are suficient oxigen pentru ceea ce i se cere sa faca. Aceasta se intampla atunci cand arterele coronare (arterele care iriga inima cu sange) sunt blocate din cauza procesului de ateroscleroza. În urma acestui proces, pe peretele arterelor se depun placi de grasime calcificata, care vor reduce debitul sangvin la acel nivel. O alta cauza a anginei este reprezentata de situatia in care efortul care se solicita din partea inimii este peste capacitatile pe care ea le are sau de situatiile in care are nevoie de mai mult oxigen decat in conditii normale.
Angina mai apare si in cadrul altor boli cum ar fi anemia, bolile valvulare aortice, tulburarile de ritm cardiac sau functionarea exagerata a glandei tiroide.Bolile coronariene constituie prima cauza de deces in intreaga lume, deci si in Romania. În S.U.A., de exemplu, anual, peste 1,5 milioane de oameni fac infarct miocardic si o treime dintre acestia mor in urma infarctului. În ansamblu, bolile cardiace ucid mai multi oameni decat toate celelalte cauze de deces la un loc. Angina este intalnita mai ales la cei in varsta de peste 30 de ani si este mai frecventa la barbati. Iar daca tinem cont de faptul ca cel putin o treime din populatia de peste 30 de ani sufera de hipertensiune arteriala, vom putea aprecia si mai exact cat de grava este situatia din acest punct de vedere.
Ce este angina pectorala?
Termenul medical de angina pectorala se refera, ad litteram, la o durere specifica, aparuta la nivelul toracelui. Exista mai multe tipuri de angina, cea clasica purtand denumirea de angina stabila. Ea este determinata de un anumit efort si dispare la repaus. Daca aveti angina stabila, cu siguranta ca sunteti in stare sa prevedeti care sunt activitatile care va declanseaza criza anginoasa.Un alt tip de angina este angina instabila. Ea este o stare evolutiva mai grava, care poate aparea si in repaus sau chiar in somn, fara sa poata fi prevazuta in vreun fel. Angina instabila trebuie sa fie interpretata ca un semn al unei afectari cardiace severe, care precede, mai devreme sau mai tarziu, un infarct.
Cum apare infarctul miocardic?
Infarctul miocardic, sau atacul de cord, cum mai este denumit, intervine atunci cand o parte a muschilor inimii este complet lipsita de sange, iar celulele muschilor inimii mor din aceasta cauza. Un atac de cord poate avea loc atunci cand placa de aterom din interiorul arterelor inimii se rupe formand un cheag care blocheaza circulatia sangelui prin artera. O asemenea placa este formata din colesterol, leucocite, calciu si alte componente si este inconjurata de o capsula fibroasa. Daca presiunea si debitul sangelui cresc dintr-odata, capsula fibroasa se poate fisura sau rupe. Ca urmare, corpul primeste semnale pentru a repara captuseala interioara a arterei afectate, in modul in care ar vindeca o taietura externa, formand un cheag care sa sigileze zona. Un cheag de sange care se formeaza in artera poate limita circulatia sangvina de la musculatura inimii si poate cauza astfel un atac de cord.
Cum se manifesta infarctul miocardic?
Infarctul miocardic are simptome multiple, dar cel mai relevant este durerea precordiala. Durerea cauzata de un atac de cord de obicei dureaza mai mult de 10 minute si adesea apar si alte simptome, incluzand:
- disconfort in zona pieptului sau o durere apasatoare, de parca ar fi o greutate pe piept – durerea care apare se raspandeste de la piept la gat, maxilar, unul sau ambele brate si umeri si nu trece la repaus;
- transpiratii;
- respiratii mai scurte si mai frecvente;
- greata sau voma;
- ameteala;
- batai de inima rapide sau neregulate.
Este important sa recunoasteti fazele initiale ale unui atac de cord si sa primiti ingrijire de urgenta. Tratamentul este necesar pentru a preveni moartea. Uneori medicamentele pot fi luate pentru a reduce afectarea musculaturii inimii cauzata de un atac de cord.
Chemati urgent medicul daca:
- Ştiti ca sunteti un bolnav cu probleme cardiace, iar durerea aparuta dureaza mai mult de 5 minute. În acest caz, este foarte probabil sa faceti un infarct.
- Aveti pentru prima data o asemenea durere. Trebuie sa va lamuriti de unde apare.
- Crizele devin mai intense, mai frecvente, mai prelungite si nu mai pot fi prevazute. Este posibil sa dezvoltati o angina instabila.
- Dupa ce luati medicamentele, mai ales la inceput, aveti senzatii neplacute. Acestea sunt rezultatul unor reactii adverse si uneori trebuie ajustata doza.
Simptomele anginei pectorale
- Durerea este cel mai important semn. Ea este localizata initial la mijlocul toracelui si deseori iradiaza catre membrul superior stang, catre gat sau chiar catre abdomen. Durerea creeaza senzatia unei constrictii toracice puternice, a unei gheare care strange intreg pieptul. Unii sesizeaza aceasta durere numai la un nivel periferic (brat, gat). Alteori, din cauza asocierii cu senzatia de arsura retrosternala, durerea este confundata cu o indigestie. De fiecare data insa, durerea are aceeasi localizare si iradiere la aceeasi persoana.
- Durerea anginoasa dureaza cel mult 5 minute. Daca dureaza mai mult si este de natura cardiaca, aceasta durere poate fi foarte probabil consecinta unui infarct miocardic in care durerea dureaza ore intregi.
- În cazul anginei stabile, in afara efortului fizic amintit mai sus, durerea poate fi provocata si de alte circumstante cum ar fi: o masa bogata, expunerea la frig, o emotie puternica, actul sexual etc. Exista de asemenea, o serie de medicamente, unele chiar banale, cum ar fi cele pe care le luam cand avem nasul infundat, care pot provoca o criza anginoasa.
- Durerea apare la efort si dispare le repaus.
- Alte simptome care mai pot aparea sunt: anxietate, stare de oboseala, transpiratii reci, tulburari de vedere. Toate acestea insa nu sunt semne specifice.
O serie de factori de risc coexistenti fac mai probabila aparitia anginei: hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia sau alte tulburari ale metabolismului grasimilor, fumatul, obezitatea, membrii directi din familie care au avut boli cardiace.Daca aveti angina, medicul va decide ce tratament medicamentos sa urmati si ce regim de viata ar trebui sa aveti. Daca problema este mai avansata, se poate lua in discutie si necesitatea unei interventii mai agresive asupra inimii, mergand chiar pana la operatie. Retineti insa: indiferent ce medicament veti lua – si astazi sunt medicamente extrem de eficiente – acesta va actiona doar asupra efectelor aterosclerozei. Deci orice medicament luati, nu uitati ca la fel de importante sunt masurile legate de stilul de viata: o dieta adecvata, exercitiul fizic, controlul greutatii corporale, eliminarea fumatului.
Ce puteti face acasa?
- Daca aveti frecvent crize de angina noaptea, dormiti cu capul sau chiar cu toracele mai ridicat. Veti permite astfel inimii sa faca un efort mai mic atunci cand pompeaza sangele prin vene, catre inima.
- Daca simtiti aparitia unei crize anginoase, opriti-va din orice activitate (opriti masina, daca sunteti sofer), asezati-va (daca stati in picioare), iar daca durerea persista, luati-va medicamentul cu care sunteti obisnuit.
- Aspirina luata la recomandarea medicului, intr-o doza foarte mica, reduce semnificativ riscul de infarct miocardic si de angina instabila.
- Dupa ce ati luat masa, odihniti-va un timp. Efortul digestiei "fura" sangele de la inima, dirijandu-l catre organele digestive.
- Nu mai fumati. În mod cert, nicotina influenteaza negativ, in cel mai inalt grad, aparitia crizelor de angina.
- Daca luati pilule anticonceptionale si aveti angina, opriti-le. Estrogenul continut de acestea creste riscul coagularii sangelui.
Rolul dietei in bolile cardiace (cardiopatia ischemica si infarctul miocardic)
Dieta unui asemenea bolnav trebuie sa excluda grasimile saturate (maxim 20% din necesarul de calorii zilnice sa fie asigurat de grasimi, iar dintre acestea, 2/3 sa fie grasimi nesaturate). Aceasta dieta va contribui si la un control mai bun al tensiunii arteriale.Dieta strict vegetariana (sau total vegetariana, fara produse animale) bogata in acizi grasi polinesaturati poate duce la regresia leziunilor de ateroscleroza coronariana. Studii recente demonstreaza clar cresterea capacitatii de efort la bolnavii cu angina pectorala care au adoptat o asemenea dieta.Riscul unui infarct miocardic poate fi prevenit numai in proportie de 8% prin tratamentul hipertensiunii arteriale, posibilitatea de prevenire crescand la 30% prin tratamentul tulburarilor metabolismului lipidic. Obisnuiti-va sa serviti mese mici, care sunt mai usor de digerat! Nu va ridicati de la masa niciodata satul! Evitati bauturile reci, care pot precipita criza de angina pectorala.
Dieta folosita trebuie sa imbine recomandarile date la arterioscleroza si hipertensiune arteriala.

SURSA 02


Cardiopatia ischemica, cu diferitele sale forme de manifestare, este cu siguranta afectiunea centrala in domeniul cardiologiei si poate a intregii medicine in ultimele zeci de ani si cu mare probabilitate va ramane astfel multa vreme de acum inainte.
Asupra acestei boli - sau mai exact grup de boli - se concentreaza in ultimul timp atentia medicilor, fie ei specialisti cardiologi sau medici de familie, a cercetatorilor, a media si a publicului larg si poate tocmai interesul pe care il genereaza acest domeniu duce uneori la exagerari, concluzii pripite si chiar deformari ale realitatii sau informatii gresite. Departe de a avea intentia unei prezentari scolastice a afectiunii, consider mai degraba utila o trecere in revista tocmai a acelor aspecte asupra carora am constatat sau credem ca exista confuzii si perceptii eronate in randul medicilor sau pacientilor.
Substratul aparitiei cardiopatiei iscemice este necunoscut. Fals .
Cardiopatia ischemica (CI) se datoreaza dezechilibrarii balantei dintre necesitatea de oxigen a miocardului si aportul acestuia prin arterele coronare. Hipertiroidia, cardiomiopatia hipertrofica, stenoza aortica severa sunt exemple de crestere a necesarului de oxigen pentru a produce CI, dar de departe cauza cea mai importanta este reducerea aportului - ocazional, aceasta se poate datora unui spasm arterial, unei punti musculare, unei arterite inflamatorii sau unei embolii, dar de obicei este produsa de ingustarea lumenului coronarian prin placi de aterom.
Au fost identificati toti factorii de risc ai aterosclerozei. Fals .
Cunoastem in prezent o serie de factori de risc pentru producerea placilor de aterom: fumatul, hipertensiunea arteriala, diabetul, dislipidemia, obezitatea, sedentarismul, abuzul de alcool (nu si consumul moderat de alcool!) si mai recent homocisteina, lipoproteina (a), proteina C reactiva, inhibitorul 1 al plasminogenului sau interleukina 6. Cu toate acestea, nu rareori intalnim pacienti cu ateroscleroza avansata, dar care nu intrunesc factorii de risc cunoscuti, ca semn ca mai exista si alti factori de risc inca neidentificati. Ateroscleroza afecteaza exclusiv arterele inimii. Fals . Ateromatoza este placa turnanta a patologiei cardio-vasculare, fie ca este localizata la nivelul arterelor coronare, producand cardiopatie ischemica sau la alte niveluri: arterele cerebrale, oculare, renale, mezenterice sau ale membrelor.
Cardiopatia ischemica este o afectiune cu manifestari invariabile. Fals.
Exista mai multe modalitati de exprimare clinica a CI. Ele au fost grupate clasic in manifestari dureroase si nedureroase. Formele dureroase sunt cardiopatia ischemica cronica dureroasa (CICD, angina pectorala de efort) si sindroamele coronariene acute: angina pectorala instabila, infarctul miocardic si infarctul miocardic fara supradenivelare de segment ST. Mai dificil de diagnosticat sunt formele nedureroase: cardiopatia ischemica cronica nedureroasa (CICND), aritmiile de cauza ischemica, cardiomiopatia dilatativa ischemica sau moartea subita de cauza coronariana. Mai mult decat atat, trebuie precizat ca un pacient poate prezenta de-a lungul vietii, succesiv sau uneori chiar simultan, mai multe forme ale CI.
Peste 10% din populatia adulta a Romaniei sufera de cardiopatie ischemica. Fals .
In conditiile in care statistici paneuropene bine documentate au demonstrat o prevalenta a CI de 2-4%, rezultatele preliminarii ale programului guvernamental aflat in derulare, care sugereaza o frecventa de peste 10 procente a cardiopatiei ischemice in Romania nu pot fi reale. Aceste date eronate se datoreaza cel mai probabil interpretarii superficiale a altor cauze de durere toracica anterioara sau acceptarii de medic a "autodiagnosticarii" declarative a presupusilor pacientilor. Nu pot sa nu remarc un fel de "mandrie morbida" a pacientilor in privinta purtarii acestui diagnostic.
Circa 10% din populatia Romaniei va deceda ca urmare a unei afectiuni cardiovasculare. Fals.
In realitate, peste jumatate din populatia Romaniei va deceda ca urmare a unei afectiuni vasculare, fie ea coronariana, cerebrala sau periferica, asa cum de altfel se intampla in toate tarile cu economii in curs de dezvoltare. Acest procent este in jur de 50%, in scadere in ultimele zeci de ani, in tarile dezvoltate economic. Pentru cea mai mare parte a populatiei globului (80%), care traieste in tari subdezvoltate economic, mortalitatea prin boli cardiovasculare este de circa 25-30%, fapt datorat sperantei reduse de viata si flagelului bolilor infectioase.
Prognosticul cardiopatiei ischemice cronice este totdeauna grav. Fals .
Prognosticul cardiopatiei ischemice cronice (CIC) este extrem de variabil, supravietuirea putand atinge nu rareori mai multe zeci de ani. Principalii factori care influenteaza prognosticul acestei afectiuni sunt: fractia de ejectie, capacitatea de efort, extinderea afectarii coronarelor, coexistenta altor boli cardiace sau non-cardiace grave.
Orice durere precordiala inseamna cardiopatie ischemica. Fals .
Cea mai mare parte a durerilor precordiale au o cauza necoronariana: reumatismala, osteo-musculara, nevralgica, digestiva, pleuro-pulmonara sau chiar cardiaca, dar cu punct de plecare pericardic. Durerea specifica pentru CIC este situata in centrul toracelui anterior, nu in partea stanga si are o suprafata de proiectie mai mare, fiind in mod tipic aratata de pacient cu toata palma, si nu cu un deget. Ea seamana cu o apasare, presiune, strangere, greutate, mai rar arsura. In mod caracteristic, afecteaza adultii de peste 40 de ani, apare la efort sau in conditii de stres psihic, dureaza pana la zece minute (de obicei 3-5 minute) si se amelioreaza la repaus sau administrarea de nitroglicerina.
Diagnosticul de certitudine al cardiopatiei ischemice este facil de realizat. Fals .
Daca diagnosticul prezumtiv de CIC se pune prin analizarea durerii precordiale, examen clinic si electrocardiografie, stabilirea unui diagnostic de certitudine presupune investigatii suplimentare: testul de efort, ecocardiografia sau scintigrafia de stres si monitorizarea Holter au din pacate specificitate si sensibilitate extrem de variabile si de aceea multi pacienti necesita efectuarea unei coronarografii.
Electrocardiograma este suficienta pentru a confirma sau infirma cardiopatia ischemica. Fals .
Contrar impresiei generale, foarte rar examinarea unei electrocardiograme este suficienta pentru a pune sau exclude diagnosticul de CIC, mai ales pentru ca intre crizele de angina traseul electrocardiografic poate fi absolut normal. Un diagnostic corect presupune compararea mai multor electrocardiograme, din care in mod ideal una in timpul durerii si integrarea informatiilor electrocardiografice cu simptomatologia clinica si rezultatele altor investigatii paraclinice.
Coronarografia este o investigatie paraclinica recent intrata in practica medicala. Fals .
Uneori, se intampla ca simptomatologia clinica si investigatiile paraclinice neinvazive sa nu fie suficiente pentru a confirma sau exclude dignosticul de CIC, aceasta putandu-se realiza doar invaziv, prin coronarografie.
Alteori, diagnosticul este cert, dar coronarografia este totusi indicata pentru a stabili prognosticul afectiunii sau oportunitatea unui tratament interventional sau chirurgical. Desi o metoda diagnostica sigura si eficienta, folosita in lume de 40 de ani, anual investigandu-se prin aceasta tehnica sute de mii de pacienti, perceptia coronarografiei in Romania este in continuare de investigatie de exceptie, de pionierat, la care accesul pacientilor este in mod arbitrar si nejustificat restrictionat.
Tratamentul cardiopatiei ischemice se face exclusiv cu pastile. Fals .
Intotdeauna, tratamentului medicamentos al CIC trebuie sa i se asocieze masuri generale nemedicamentoase: oprirea fumatului, adoptarea unei diete sanatoase, consumul moderat de alcool, exercitii fizice regulate, evitarea excesului ponderal. In cazurile mai grave de CIC, coronarografia poate indica necesitatea unor metode terapeutice mai agresive: angioplastia (de obicei, cu implantare de stent intracoronarian) sau chirurgia de by-pass aorto-coronarian.
Trimetazidina (Preductal®) reprezinta principalul medicament pentru cardiopatia ischemica. Fals.
In ciuda popularitatii sale crescute in randul medicilor si mai ales al pacientilor, Trimetazidina este un medicament cu clasa de indicatie IIb pentru tratamentul cardiopatiei ischemice, ceea ce inseamna ca majoritatea specialistilor considera inoportuna folosirea sa pentru aceasta afectiune. Medicamentele unanim acceptate pentru efectul lor antianginos sunt beta-blocantele, blocantele de calciu (dihidropiridinice si non-dihidropiridinice) si nitratii.
Beta-blocantele amelioreaza prognosticul cardiopatiei ischemice cronice. Fals .
Desi medicamentele beta-blocante amelioreaza prognosticul post-infarct sau in cazul pacientilor hipertensivi cu cardiopatie ischemica si desi acestea s-au dovedit antianginoasele de prima alegere, ele nu modifica prognosticul CIC "simple". Doar doua clase de medicamente imbunatatesc prognosticul CIC neinsotite de hipertensiune arteriala sau antecedente de infarct: antiagregantele si statinele.
Clopidogrelul (Plavix®) este mai eficient decat aspirina in tratamentul cardiopatiei ischemice cronice. Fals .
Desi incomparabil mai scump, Clopidogrelul nu a fost demonstrat in vreun studiu superior clasicului acid acetilsalicilic in tratamentul CIC si deci va fi folosit doar in cazuri bine intemeiate: alergie sau intoleranta la Aspirina, dupa implantarea unui stent intracoronarian sau cand un pacient deja tratat cu Aspirina sufera un eveniment vascular (agravarea anginei, infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic) - cand exista deci suspiciunea de "rezistenta" la Aspirina.
Aspirina trebuie administrata in doza cat mai mare. Fals .
Doza de Aspirina recomandata in tratamentul CIC este de 75-150 mg, ceea ce corespunde de exemplu unui sfert dintr-o tableta obisnuita de Aspirina de 500 mg; cresterea dozei peste aceste valori duce la cresterea riscului de reactii adverse, fara nici un beneficiu terapeutic. Producatorii de medicamente s-au adaptat acestor recomandari prin introducerea pe piata a comprimatelor de Aspirina cu doze de 75 sau 100 mg.
Toti adultii ar trebui sa ia aspirina. Fals .
Aceasta ipoteza a fost infirmata de mai multe studii clinice: beneficiul Aspirinei de prevenire a evenimentelor vasculare (coronariene, cerebrale sau periferice) a fost atat de mic la indivizii asimptomatici, incat a fost intrecut de reactiile adverse produse. Administrarea Aspirinei in scop antitrombotic ar trebui limitata deci la pacientii cu afectare vasculara deja constituita si la hipertensivii de peste 50 de ani cu afectarea functiei renale si risc cardiovascular crescut.
Angioplastia si stentarea amelioreaza prognosticul cardiopatiei ischemice cronice. Fals .
Daca prognosticul CIC poate fi ameliorat in anumite cazuri prin chirurgie de by-pass aorto-coronarian, din pacate, angioplastia coronariana, cu sau fara implantare de stent, nu imbunatateste prognosticul cardiopatiei ischemice cronice, desi are efecte incontestabile de ameliorare a simptomatologiei acestor pacienti; asadar, nu avem motive sa indicam angioplastia unui pacient cu CIC la care putem controla angina prin tratament medicamentos.
Cardiopatia ischemica poate fi vindecata. Fals .
Desi in prezent evolutia bolii poate fi incetinita prin medicamente, simptomatologia poate fi ameliorata prin metode medicamentoase, interventionale sau chirurgicale si chiar prognosticul poate fi ameliorat chirurgical sau medicamentos, nici una din aceste metode nu duce la vindecarea cardiopatiei ischemice cronice: pacientii raman bolnavi cronici pentru toata viata si necesita deci continuarea pe termen nelimitat a masurilor generale descrise si a tratamentului medicamentos, chiar si dupa angioplastie sau chirurgie coronariana.

SURSA 03

Ce reprezinta cardiopatia ischemica?
Este o boala a inimii (cardiopatie) determinata de insuficienta ei irigare cu sange (ischemie).
Regimul de viata al pacientilor cu cardiopatie ischemica
Pacientii cu cardiopatie ischemica trebuie sa respecte urmatoarele recomandari:
Regimul alimentar trebuie sa excluda excesul de alimente bogate in colesterol: carnea grasa, creier, mezeluri, unt, oua, branzeturi grase, untura, ciocolata.
Cafeaua trebuie consumata slaba, 1-2 cesti/zi, iar la pacientii cu tulburari de ritm (batai neregulate ale inimii), tahicardie (batai prea rapide ale inimii), nervozitate sau insomnie, cafeaua trebuie exclusa.
Evitarea tensiunii psihice de orice gen survenita in familie sau la locul de munca si renuntarea la fumat sunt obligatorii.
Efortul fizic intens este contraindicat. Gradul de efort fizic trebuie restrans pana sub nivelul efortului care produce durerea. Crescand progresiv efortul, durerea va aparea la eforturi din ce in ce mai mari. Antrenamentul fizic cel mai comun consta din plimbari zilnice, progresive ca durata si distanta, cu evitarea caldurii excesive, frigului si vantului.
Actul sexual poate fi practicat, evitandu-se excesele, eventual putandu-se administra inainte, in scop profilactic, Nitroglicerina sublingual.
Angina pectorala
Angina pectorala reprezinta disconfortul sau durerea de piept care apare cand sangele nu ajunge in cantitate suficienta la inima. Cel mai frecvent, angina se produce prin reducerea fluxului de sange prin una sau mai multe dintre arterele inimii datorita aterosclerozei. Îngustarea arterelor inimii determina aparitia crizelor de angina pectorala, iar infundarea lor produce infarctul miocardic. Acest proces este mai avansat la fumatori, diabetici, hipertensivi, obezi si la cei cu valori crescute ale colesterolului in sange, motiv pentru care aceste situatii vor trebui combatute.
Cum recunoasteti criza de angina pectorala?
Apare brusc, la efort sau de obicei in repaus, ca o durere localizata in centrul pieptului, ce se poate transmite catre umarul stang, pe marginea interna a bratului stang, pana la nivelul ultimelor doua degete sau spre ambii umeri, gat, maxilar, omoplati. De obicei dureaza mai putin de 2 minute.
Cum se trateaza angina pectorala?
- Adresati-va unui medic caruia ii descrieti suferinta Dumneavoastra si care va adapta principiile generale de tratament la particularitatile pe care Dumneavoastra le prezentati.
- Este necesar sa va corectati eventualele greseli din stilul de viata: opriti fumatul, slabiti daca sunteti obez, evitati alimentele bogate in colesterol.
- Controlati-va si tratati-va hipertensiunea arteriala si diabetul zaharat.
- Evitati stresul, oboseala excesiva, starile conflictuale.
- Combateti sedentarismul prin exercitii fizice usoare sau plimbari zilnice de 3-4 km.
- Întotdeauna sa aveti la Dumneavoastra tabletele de nitroglicerina pe care le veti introduce sublingual in caz de durere anginoasa sau preventiv, inaintea unui efort la care va asteptati sa apara criza de angina pectorala.
- Tratamentul cu medicamente se va face dupa o schema terapeutica stabilita de medic. Nu efectuati nici o modificare a dozelor sau a ritmului de administrare, fara avizul medicului.
Infarctul miocardic
Infarctul miocardic este cea mai grava boala cardiaca si una dintre cele mai frecvente boli cardiovasculare. Peste 25% din decesele cardiovasculare sunt datorate infarctului miocardic. Peste un sfert din infarcte scapa diagnosticului imediat (datorita pacientului, medicului, formelor nedureroase sau atipice).
Ce reprezinta infarctul miocardic?
Infarctul miocardic este rezultatul suferintei vaselor de sange ale inimii. Atacul de inima sau infarctul miocardic se produce atunci cand sangele care iriga o portiune din miocard este redus cantitativ sau nu mai ajunge deloc in zona respectiva.
Care sunt simptomele unui infarct miocardic?
- Uneori, primele semne de infarct apar inaintea atacului propriu-zis. Aceste semne sunt: senzatie de presiune, strangere sau durere in centrul pieptului, care dureaza mai mult de doua minute.
- Durere iradiata in umeri, gat sau brate;
- Durere severa, ameteala, lesin, transpiratii, stare de rau, greturi sau lipsa de aer.
Nu toate din semnele de mai sus apar in infarctul miocardic. Daca insa unele apar, chemati imediat medicul, deoarece amanarea poate fi mortala.
Oricine acuza semnele de mai sus va fi transportat imediat la cel mai apropiat spital!
Se poate face ceva pentru a reduce riscul unui infarct miocardic?
Exista cateva elemente care maresc riscul de a face infarct miocardic dintre care cele mai importante sunt: hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia, fumatul, obezitatea si sedentarismul, motiv pentru care aceste situatii vor trebui combatute.
Daca bolnavul are si diabet zaharat, acesta trebuie tratat si urmarit corect.
Va sfatuim sa va adresati medicului imediat ce veti prezenta dureri in piept, inainte ca procesul de obstructie datorat aterosclerozei sa evolueze catre infarct miocardic.
Ştiti ce trebuie sa faceti in cazul unui infarct miocardic?
- Gasiti cel mai apropiat spital de urgenta.
- Daca aveti dureri de piept, disconfort ce tine doua minute sau mai mult, sunati la serviciul de ambulanta sau urgenta.
- Daca puteti ajunge la spital mai repede, fara a astepta dupa salvare, rugati pe cineva sa va transporte acolo.


Alte informatii:   angina pectorala , infarctul miocardic , cardiopatia ischemica
  Comenteaza medicale
Nume: *
E-mail: *
Titlu: *
Comenteaza: *
Scrie codul: *
  Voteaza acum si expediaza comentariul: *
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10


Medicale
Insuficienta cardiaca - inima nu mai pompeaza ...
Insuficienta cardiaca cronica este determinata de insuficienta pompei cardiace de a trimite un debit de sange corespunzator necesitatilor metabolice ale  organelor si tesuturilor. Functiile inimii pot fi diminuate prin “alterari ale miocardului" (miocardita, infarct miocardic, boli ...
Programul de reabilitare cardiaca este foarte important ...
Reabilitarea cardiaca este un program de tratament complex pentru persoanele care se recupereaza dupa interventii chirurgicale pe cord, infarct miocardic, angioplastii /stent sau angina. Scopul nostru este de a va ajutam: - sa va imbunatatiti forta si rezistenta la efort - sa reduceti factorii de ...
Hipotensiunea arteriala si cauzele acesteia ...
Hipotensiunea arteriala se caracterizeaza prin scaderea valorilor tensiunii arteriale sub 100 mm Hg pentru presiunea sistolica si sub 65 mm Hg pentru cea  diastolica. Valorile normale alte tensiunii arteriale, considerate optime pentru o stare buna de sanatate sunt de 120 / 80. Valorile ...
Endocardita - infectie a invelisului interior al inimii ...
Endocardita este o infectie a valvelor inimii sau a stratului sau intern (endocardul). Apare cel mai frecvent la pacientii care au deja o afectiune valvulara preexistenta sau o valva artificiala. Cauze Endocardita e cauzata de bacterii (rareori fungi) care intra in circulatia sangvina si ...
Boala Ebstein ...
Afectiunea se caracterizeaza prin: atasarea anormala a valvei anterioare si posterioare a tricuspidei la peretele venticulului drept; valva tricuspida este deplasata si dispalzica cu stenoza sau insuficienta; anomalii ale muschiului papilar, insertia anormala a cordajelor; atrofia peretelui ...
Cardiomiopatia dilatativa - afectiune a muschiului ...
Cardiomiopatia dilatativa este o afectiune a muschiului cardiac in care acesta se largeste si devine slabit, esuind in pomparea adecvata a singelui. Exista patru tipuri principale de cardiomiopatie: -cardiomiopatia dilatativa-in care inima se dilata -cardiomiopatia hipertrofica-in care muschiul ...
Frecventa cardiaca optima in timpul efortului fizic ...
Frecventa cardiaca sau numarul batailor inimii pe fiecare minut, reflecta destul de bine raspunsul organismului la efort. Exista cateva metode de calculare a frecventei cardiace optime, cel mai des utilizata fiind cea a "frecventei cardiace de rezerva". Aceasta metoda necesita folosirea unui ceas ...


Cardiopatia ischemica: angina pectorala si infarctul miocardic au diverse manifestari

Anunturi Gratuite   |   Vanzari auto   |   Anunturi Gratuite   |   Anunturi
web design by © ClausDesign
  Toate drepturile transferate catre Starlight LTD, Amsterdam, Weesperstraat, Holland

medicale footer

2009 - 2014 Romedicale.ro