Cele mai frecvente afectiuni ale genunchiului

Publicitate

Genunchiul este reprezentat de regiunea articulara situata la jonctiunea coapsei cu gamba. Articulatia genunchiului uneste femurul cu tibia si cu rotula. Adaptarea perfecta a suprafetei articulare a femurului cu cea a tibiei este asigurata prin existenta a doua formatii fibrocartilaginoase, denumite meniscuri. Ligamentele foarte puternice garanteaza o stabilitate perfecta a acestei articulatii.
Unele afectiuni ale genunchiului se dezvolta din cauza uzurii aparute la nivelul articular, cum se intampla in osteoartrita. Alte afectiuni apar din cauza unor injurii, cum ar fi o lovitura la nivelul genunchiului sau miscari bruste, care forteaza genunchiul dincolo de limita normala de miscare de la acest nivel.
Profilaxie
Unele afectiuni ale genunchiului, cum ar fi cele aparute din cauza unui accident, nu pot fi prevazute sau prevenite. Totusi, pot fi prevenite multe probleme de la acest nivel urmand aceste sugestii:
- inaintea efectuarii de exercitii sau a participarii la diferite activitati sportive, se efectueaza o incalzire prin mers pe bicicleta, apoi exercitii de incalzire musculara; incalzirea musculaturii din partea anterioara a coapsei (muschiul cvadriceps) si din partea posterioara a coapsei, reduce tensiunea din tendoane si scade presiunea din genunchi din timpul activitatii
- fortificarea musculaturii picioarelor prin exercitii specifice (de exemplu, urcatul scarilor, mersul pe bicicleta); exercitiile supravegheate, cu greutati, sunt un alt mod de fortificare al musculaturii de care beneficiaza si genunchiul
- se evita schimbari bruste in intensitatea exercitiului; forta si durata exercitiilor se cresc progresiv
- se va purta incaltaminte lejera, care sa mentina echilibrul si aliniamentul picioarelor in timpul mersului sau alergarii.
Problemele de la genunchi pot sa apara din cauza unui picior plat sau a unui picior aflat in pronatie (rotat in interior). Aceste probleme pot fi minimalizate prin purtarea unor tipuri speciale de incaltaminte cu talonete. Se va mentine o greutate adecvata pentru a reduce stresul de la nivelul genunchiului. Obezitatea creste riscul de dezvoltare al afectiunilor degenerative cum ar fi osteoartrita.
Medici specialisti recomandati
Leziunile sau bolile grave ale genunchiului sunt tratate de obicei de medicul ortoped, care este specializat in tratamentul chirurgical sau nechirurgical al structurilor osoase, articulare si al tesuturilor moi (de exemplu, ligamente, tendoane si muschi). Pacientii cu indicatie de tratament nechirurgical, pot consulta medicul reumatolog (medic specializat in diagnosticul si tratamentul artritelor si al afectiunilor asemanatoare).
Anatomia si fiziologia genunchiului
Articulatia genunchiului actioneaza ca o "balama" care permite flexia si extensia gambei, facand posibile ortostatismul si pozitia asezat.
Structurile genunchiului
Oase si cartilaje
Articulatia genunchiului este formata din 3 oase – femurul (osul de la nivelul coapsei), tibia (osul mai mare de la nivelul gambei) si patela sau rotula. Patela are intre 5–7 cm latime si intre 7–10 cm lungime. Este asezata in fata celorlalte oase din articulatie si aluneca la miscarea piciorului. Are rol protector asupra genunchiului si actioneaza ca o parghie pentru muschi.
Extremitatile oaselor din articulatie sunt acoperite cu un cartilaj articular – este un tesut puternic, elastic, care absoarbe socul si permite miscarea lina la nivelul genunchiului. Meniscurile sunt formate din tesut conjunctiv, fiind impartite in doua discuri in forma de secera si pozitionate intre tibie si femur, in portiunile interioare si exterioare ale fiecarui genunchi. Cele doua meniscuri de la fiecare genunchi absorb socul, amortizand gamba de greutatea corpului si crescandu-i stabilitatea.
Musculatura
Exista doua tipuri de muschi la nivelul genunchiului. Muschiul cvadriceps cuprinde patru muschi din portiunea anterioara a coapsei si ajuta la miscarea de extensie a piciorului (indreptarea piciorului din pozitia flectata). Muschii din loja posterioara a coapsei realizeaza miscarea de flexie a piciorului.
Ligamente
Ligamentele sunt benzi puternice, elastice, care conecteaza oasele intre ele. Ele aduc stabilitate si forta articulatiei. Exista 4 ligamente care leaga femurul de tibie:
- ligamentul colateral medial: aduce stabilitate in portiunea interna (mediala) a genunchiului
- ligamentul colateral lateral: aduce stabilitate in portiunea externa (laterala) a genunchiului
- ligamentul incrucisat anterior: asezat in centrul genunchiului, limiteaza rotatia si miscarea anterioara a tibiei
- ligamentul incrucisat posterior: asezat in centrul genunchiului, limiteaza miscarea posterioara a tibiei.
Alte ligamente fac parte din capsula genunchiului, o structura fibroasa protectoare care inconjoara articulatia genunchiului. In interiorul capsulei, articulatia este captusita cu un tesut subtire, moale, numit sinoviala.
Tendoane
Tendoanele sunt cordoane puternice care leaga muschiul de os. La nivelul genunchiului, tendonul cvadriceps leaga muschiul cvadriceps de patela si asigura forta pentru miscarea de extensie. Tendonul patelar leaga patela de tibie. Tehnic, acesta este un ligament, dar in mod obisnuit este numit tendon.
Diagnostic
Medicii folosesc mai multe metode de diagnostic al afectiunilor de la nivelul genunchiului:
- anamneza – pacientul relateaza detaliat simptomele si eventualele injurii, afectiuni concomitente care ar putea sa explice durerea
- examinarea fizica – medicul face miscari de flexie, extensie, rotatie si presiune asupra genunchiului pentru a localiza durerea si a determina gradul de limitare al miscarilor
- teste diagnostice – se efectueaza unul sau mai multe teste pentru a determina natura afectiunii
- radiografia – un fascicul de raze X este trecut prin genunchi, formand o imagine bidimensionala a structurii osoase
- computer tomografie axiala – un fascicul cu raze X cu durata de o fractiune de secunda, este trecut prin genunchi din unghiuri diferite, detectat de un scanner si analizat de un computer; se produc o serie de sectiuni ale genunchiului, care vizualizeaza tesuturile moi mult mai clar decat radiografia normala; imagini individuale pot fi combinate de un computer, pentru a realiza o imagine tridimensionala a genunchiului
- scintigrafie osteoarticulara – o cantitate mica de substanta radioactiva este injectata intravenos si este detectata de scanner; acest test detecteaza vascularizatia de la nivelul osului si activitatea celulara de la acest nivel, aratand anomaliile din aceste procese care pot ajuta la diagnostic
- rezonanta magnetica imagistica – energia venita de la un magnet puternic stimuleaza tesutul de la nivelul genunchiului sa produca semnale, care vor fi detectate de un scanner si analizate de computer; se formeaza o serie de sectiuni printr-o anumita parte a genunchiului; o RMI este sensibila la detectarea anomaliilor din tesuturile moi, cum ar fi muschii sau ligamentele; ca si la computer tomografie, se poate folosi un computer pentru a realiza o imagine tridimensionala a genunchiului
- artroscopie – medicul introduce printr-o mica incizie la nivelul articulatiei un tub subtire, prevazut cu camera si lumina (artroscop); imaginile de la nivel articular sunt proiectate pe un ecran.
Indexul afectiunilor genunchiului
Afectiunile cartilajului:
- condromalacia
- leziunile de la nivelul meniscului.
Artrita genunchiului.
Leziunile ligamentelor:
- leziunile ligamentelor incrucisate anterior si posterior
- leziunile ligamentelor colaterale medial si lateral.
Leziunile si afectiunile tendoanelor:
- tendinita si ruptura de tendoane
- boala Osgood-Schlatter
- sindromul de banda iliotibiala.
Alte afectiuni ale genunchiului:
- osteocondrita disecanta
- sindromul plicii sinoviale.

SURSA 02

Gonartroza este cea mai frecventa artroza si cea mai frecventa afecțiune a genunchiului, cauza a peste 50% dintre durerile articulare ale genunchiului. Poate fi primitiva, fara o cauza clara, sau secundara, determinata de factori usor de identificat.
Gonartroza primitiva debuteaza intre 40 si 60 de ani, mai frecvent la femeile la menopauza, obeze, cu tulburari circulatorii periferice (varice) si afecteaza ambele membre.
Gonartroza secundara poare sa apara si la varste mai scazute si este in general unilaterala.
Semne si simptome
Afectiunea debuteza cu aparitia durerii la suprasolicitarea genunchiului.
În stadiile intermediare durearea apare si in repaus si este insotita de limitarea miscarilor, atrofie musculara la nivelul coapsei si acumularea de lichid intraarticular.
Ultimul stadiu este caracterizat de exacerbarea durerilor, atrofie si contractura musculara accentuate, o limitare importanta a mobilitatii, instabilitate articulara si deformarea genunchiului.
Durerea este calmata de repaus si accentuata de efort, ridicarea in picioare, deplasare pe scari si teren accidentat.
Artroscopia genunchiului poate evidentia aparitia modificarilor la nivelul cartilajului articular, meniscurilor, sinovialei, chiar inainte de aparitia modificarilor radiologice.
Examenul radiologic arata ingustarea spatiului articular, scleroza osului subcondral, osteofite (“ciocuri" osoase), deformarea genunchiului.
Cauze
Menopauza este considerata un factor important in aparitia gonartrozei primitive, direct prin scaderea hormonilor estrogeni cu rol protector asupra cartilajului articular, sau indirect prin determinarea cresterii ponderale si accentuarea modificarilor circulatorii periferice.
Pe langa aceasta se considera ca exista o predispozitie ereditara.
Gonartroza secundara poate avea numeroase cauze, dintre care cele mai importante sunt:
Dezaxarea femuro-tibiala determinata de:
- conformatii anatomice (genu valgum la femei, genu varum la barbati)
- fracturi vicios consolidate
- picior deformat congenital sau post-traumatic
- modificari congenitale sau posttraumatice ale soldului.
Disfunctia femuro-patelara prin modificari de forma, pozitie sau dinamica a rotulei.
Leziuni ale meniscurilor.
Infectii articulare.

SURSA 03

Durerea de genunchi este cauzata de un traumatism sau de o afectiune a articulatiei genunchiului. Un traumatism poate afecta orice ligament, bursa seroasa, tendon, cartilagiu, menisc sau oase ale articulatiei genunchiului. Fiind o articulatie cu o alcatuire complexa si care sustine in mod activ greutatea corpului, genunchiul este supus in mod frecvent traumatismelor.
Durerea la acest nivel poate fi provocata de bolile sau afectiunile articulatiei genunchiului, ale tesuturilor moi, ale oaselor sau ale nervilor. De fapt, articulatia genunchiului este cea mai predispusa la boli reumatismale.
Cauzele durerii de genunchi:
Spondilita anchilozanta
Artrita
Necroza aseptica
Bursita
Condromalacie
Boala lui Crohn
Artrita cronica juvenila (ACJ)
Sindromul lui Kawasaki
Boala lui Lyme
Boala Osgood-Schlatter
Osteoartrita
Osteocondrita disecanta
Artrita psoriazica
Artrita reactionala
Artrita reumatoida
Sarcoidoza
Drepanocitoza
Boala lui Still
Lupus eritematos sistemic
Colita ulcerativa
Alte cauze ale durerii de genunchi:
Leziuni ale cartilagiilor
Tumora osoasa (rar)
Fractura
Sindrom femuropatelar
Artrita septica
Entorsa
Sarcom sinovial
Tendinita.

Alte informatii: afectiuni ale genunchiului , Gonartroza , Durerea de genunchi