
Disfonia reprezinta un termen medical ce descrie tulburarile vocii, in principal tulburari de natura fonatorie, pacientului fiindu-i greu sa rosteasca cuvintele sau emite sunete cu tonalitate modificata. Vocea disfonica poate suna slabita, tipata, grosolana, etc. Exista trei tipuri distincte de disfonie: organica, functionala si spasmodica. Dintre acestea, disfonia spasmodica ridica in prezent importante probleme de tratament deoarece este o tulburare cronica de origine necunoscuta, relativ rara, ce se caracterizeaza prin contractia excesiva si inadecvata a muschilor laringelui in timpul vorbirii.
De retinut!
Disfonia este cauzata de obicei de o problema a corzilor vocale, cele mai multe cazuri fiind asociate cu inflamatia laringelui (laringita) in cadrul unor procese patologice diverse. Disfonia permanenta, ce se prelungeste cateva saptamani sau chiar luni, poate fi semn al unor boli grave si de aceea prezenta ei nu trebuie ignorata.
Cauze
Printre cele mai frecvente cauze de disfonie se numara:
- inflamarea laringelui (laringita) avand atat caracter acut cat si cronic
- ganglioni limfatici inflamati ce apasa pe corzile vocale
- hipotiroidism (glanda tiroida hipoactiva)
- traumatisme – orice tip de traumatism ce include corzile vocale sau laringele (inclusiv interventii chirurgicale in sfera cervicala ce au putut afecta nervii laringieni sau sistemul fonator)
- paralizie de corzi vocale
- edemul laringian Reinke (manifestat prin tumefactia corzilor vocale)
- stresul psihic - modificarea vocii apare destul de frecvent in perioadele in care pacientii sunt stresati
- chisturi de corzi vocale (formatiuni sacciforme pline cu lichid ce se localizeaza la nivelul corzilor vocale)
- papilomatoza laringiana (boala ce apare ca urmare a infectiei cu virusul HPV, localizata la nivelul gatului)
- boala de reflux gastro-esofagian
- miastenia gravis
- sinuzita
- cancer laringeal, pulmonar
- inhalarea de substante cu actiune iritanta asupra aparatului fonator
- consum excesiv de tutun, alcool
- alergii, bronsite
- vorbit / cantat excesiv
- tuse permanenta
- plans prelungit (in cazul copiilor)
- infectii virale.
Alte acuze de disfonie, mai putin frecvente, includ:
- amigdalita
- stare generala alterata ca urmare a unor boli consumptive
- ingestie de lichide caustice
- prezenta de corpi straini in esofag si trahee
- mononucleoza infectioasa
- rinoree
- bronhoscopie
- pubertatea.
Consult de specialitate
Pacientii sunt sfatuiti sa consulte medicul specialist in cazul in care prezinta:
- dispnee sau disfagie care sa acompanieze disfonia
- disfonie si sialoree (in special in cazul copiilor mici)
- disfonie ca unic simptom (la un copil sub 3 ani)
- disfonie persistenta (mai mult de 1 saptamana la copil si mai mult de 2 saptamani la adulti)
Disfonia permanenta (peste 4 saptamani), disfagia, durerile de gat, durerile la ingestia lichidelor, dureri permanente de urechi, hemoptizie, scaderea in greutate si pierderea apetitului, sunt semne ce nu trebuie ignorate si care impun prezentarea cat mai rapida a pacientului la medic.
SURSA 02
Consult de specialitate
Pacientii sunt sfatuiti sa consulte medicul specialist in cazul in care prezinta:
- dispnee sau disfagie care sa acompanieze disfonia
- disfonie si sialoree (in special in cazul copiilor mici)
- disfonie ca unic simptom (la un copil sub 3 ani)
- disfonie persistenta (mai mult de 1 saptamana la copil si mai mult de 2 saptamani la adulti)
Disfonia permanenta (peste 4 saptamani), disfagia, durerile de gat, durerile la ingestia lichidelor, dureri permanente de urechi, hemoptizie, scaderea in greutate si pierderea apetitului, sunt semne ce nu trebuie ignorate si care impun prezentarea cat mai rapida a pacientului la medic.
Diagnostic
In cazul in care starea pacientului este grava in momentul prezentarii la medic, acesta ii va asigura intai permeabilitatea cailor aeriene pentru ca functia respiratorie sa se desfasoare in parametri normali. In unele situatii aceasta se realizeaza prin montarea unui tub care trece prin trahee si care va sustine respiratia pacientului. Dupa ce starea acestuia s-a stabilizat si cand situatia o permite, medicul poate efectua anamneza, examenul fizic general si alte diverse investigatii ce nu au putut fi realizate in perioada critica.
Tratament
Terapia conservatoare: implica in principal identificarea si eliminraea factorilor de risc, cum ar fi fumatul, consumul de alcool si stresul; consumarea unor cantitati de lichide pentru a evita senzatia de uscaciune a gatului.
Terapia medicala: majoritatea infectiilor tractului respirator superior, cum este si cazul laringitelor sunt cauzate de infectii virale. In aceasta situatie specialistii recomanda pacientilor repaus la pat si tratament simptomatic, adesea doar cu paracetamol. Utilizarea antibioticelor se recomanda doar in cazul infectiilor bacteriene.
Tratamentul la domiciliu
Disfonia poate fi acuta sau cronica, insa indiferent de caracterul ei, abordarea terapeutica a pacientului este asemanatoare.
Recomandarile specialistilor pentru pacientii cu disfonie (care nu prezinta alte simptome in afara acesteia) includ: repausul vocii - evitarea vorbitului excesiv, tipatului, plansului si cantatului. Pacientii trebuie sa aiba rabdare si sa astepte ca procesul sa se remita, aceasta putand dura cateva zile. Vorbitul trebuie evitat pe cat posibil, iar soptitul este contraindicat deoarece solicita corzile vocale mult mai mult decat vorbitul la tonalitate normala. Gargara cu solutie salina nu are efecte terapeutice importante.
Se recomanda, de asemenea:
- oprirea sau evitarea fumatului
- evitarea decongestionantelor deoarece usuca corzile vocale si prelungesc iritatia.
Bolile de baza in cadrul carora se manifesta disfonia trebuie tratate specific si cat mai prompt.
SURSA 03
Indiferent de anotimp, raguseala ne creeaza probleme atunci cand vrem sa luam cuvantul. Des intalnita la persoanele care isi suprasolicita corzile vocale,raguseala apare si cand facem exces de lichide reci. Afectiunea este produsa de inflamatia laringelui din cauza frigului, umezelii, a fumatului sau a cantatului. Se recomanda repaus vocal, in special la profesionisti, cantareti, artisti. Dupa cateva zile vocea isi va reveni la normal. 0 alta masura importanta este renuntarea la fumat si la bauturi alcoolice. Alimentul recomandat persoanelor ragusite este laptele cald, amestecat cu rondele de praz sau galbenus de ou, morcovi rasi sau lamai. Ceaiurile ne pot ajuta si ele: infuzie de cimbru, 12 lingurite, la o cana de apa. Ceaiul din lumanarica, podbal, radacina de nalba vindeca raguseala. De asemenea, siropul de hrean drege vocea, daca se iau cate doua linguri pe zi. Gargara cu apa calda si putina sare face minuni. Compresele cu apa cat mai calda in jurul gatului sunt indicate "cantaretilor" care si-au pierdut vocea. Siropul din conuri si muguri de brad, amestecat cu miere, ne salveaza atunci cand avem de tinut o "predica".
Alte informatii: Disfonie ,
Raguseala ,
Amigdalita