Anunturi Gratuite

Displazia celulelor cervicale

Dictionar Medical Adauga Informatie
Medicina
Medicale Ultimele medicale Medicale votate Medicale vizionate Medicale comentate Stiri medicina Medicina
Prim ajutor Medicamente Spitale Bucuresti Farmacii Online Clinici Medicale Bucuresti Analize Medicale

Displazia celulelor cervicale
Adauga informatie
Displazia cervicala este o afectiune caracterizata de prezenta unor celule anormale la nivelul colului uterin. Aceste celule sunt considerate precanceroase, datorita faptului ca ele se pot transforma la un moment dat in celule canceroase, dand nastere cancerului de col uterin. Afectiunea este clasificata in functie de gradul modificarilor celulare in displazie de grad mic si displazie de grad inalt, diferenta dintre ele constand mai ales in modul de evolutie a leziunilor. Displazia de grad mic are o evolutie lenta si de obicei se rezolva de la sine si nu da nastere cancerului de col. Displazia cervicala de grad inalt are o progresie mult mai rapida si de regula conduce la cancer cervical. Se estimeaza ca 66% dintre cazurile de displazie cervicala se transforma intr-un cancer in decursul a 10 ani.
Care sunt factorii de risc?
Factorii de risc cresc frecventa de aparitie. Mai multi factori de risc au fost pusi an legatura cu dispazia, incluzand partenerii sexuali multiplii, debutul precoce al vietii sexuale, fumatul, bolile cu transmitere sexuala, in special virusul papiloma uman (HPV), si infectia HIV.
- Infectia cu HPV
80-90% din femeile cu displazie cervicala prezinta infectie cu HPV. Virusurile papiloma umane (HPV), reunesc un grup de mai mult de 80 de tulpini. Aproape o treime sunt transmise pe cale sexuala, iar o parte din tulpini determina negii genitali. Tulpinile descoperite cel mai frecvent in leziunile precanceroase si cancerul de col uterin sunt tipurile 16 si 18. Alte tulpini cu potential crescut de malignitate includ 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58 si 68, impreuna determinand aproape 90% dintre leziunile canceroase si displazia determinata de HPV.
Majoritata infectiilor HPV se vindeca in 6 luni si femeile dezvolta imunitate. De obicei infectia cu HPV nu determina simptome, iar pacientele nici nu stiu ca sunt infectate. Infectia cu HPV netratata poate determina displazia cervicala recurenta si persistenta si cei mai multi experti considera ca virusul HPV este responsabil de modificarile celulelor in displazie.
- Infectia HIV
Femeile infectate cu HIV su un risc si mai mare de a dezvolta displazie. Riscul numarul creste pe masura ce numarul celulelor CD4 (celule ce joaca rol in raspunsul imun) descreste. Deasemenea, femeile HIV pozitive au o rata mai mare de persistenta a infectiei cu HPV si pot fi infectate cu tulpini care determina displazie severa si cancer de col uterin. Femeile a caror sistem imun este supresat din alte cauze (ex. medicamente care impiedica rejectia de transplant) sunt deasemnea expuse unui risc mai mare. Aceasta sugereaza ca femeile cu un sistem imunitar slabit au sanse mai mari de a fi infectate cu HPV si sa aiba infectie recurenta care nu se vindeca de la sine.
- Fumatul
Nicotina si cotinina, chimicale regasite in tigarete, au fost descoperite in tesutul cervical la femeile fumatoare. La barbatii fumatori, sperma contine deasemenea aceste substante, care vin in contact cu colul in timpul actului sexual. Substantele chimice din tigarete pot cauza alterari ale celulelor care conduc la displazie.
- Comportamentul sexual
Partenerii sexuali multiplii, partener sexual care are mai multe partenere, debutul vietii sexuale inainte de 18 ani reprezinta factori importanti de risc pentru displazia cervicala. Femeile din aceasta categorie prezinta un risc mai mare de infectie cu HPV sau HIV, mai ales daca nu folosesc bariere contraceptive de genul prezervativului. Aceste infectii maresc considerbil riscul de dezvoltare a displaziei cervicale.
- Expunerea la DES (dietilstilbestrol)
Intre 1938 si 1971, aproximativ 5 milioane de femei insarcinate au fost tratate cu DES, un estrogen sintetic care previne avortul spontan. Administrarea sa a fost intrerupta cand s-a descoperit ca era periculos. Fiicele femeilor caroroa li s-a administrat DES au un risc mai mare de a dezvolta o forma rara de cancer de col sau vagin, denumit adenocarcinomul cu celule clare, precum si anomalii ale colului, vaginului si uterului.
- Dieta deficitara
Exista dovezi ca anumite vitamine, precum acidul folic au rol in mentinerea sanatatii colului. O dieta saraca determina desemenea slabirea sistemului imunitar , scazand capacitatea de a lupta impotriva HPV.
- Contraceptivele orale
Unele studii arata ca femeile care folosesc contraceptive orale au un risc mai mare de a dezvolta displazie cervicala. Totusi nu se stie cu certitudine daca riscul este dat de contraceptivele in sine.
O cauza poate fi faptul ca aceste medicamente interfera cu metabolismul acidului folic din tesutul din jurul colului, iar acidul folic poate ajuta la prevenirea sau vindecarea displaziei.
O alta cauza poate fi faptul ca femeile care folosesc aceasta metoda contraceptiva pot avea o rata mai mare de expunere la bolile cu transmitere sexuala, spre deosebire de cele care folsesc prezervativul ca metoda contraceptiva.
Care sunt simptomele?
In general displazia nu produce nici un fel de simptome, ea fiind descoperita in cadrul consultatiilor ginecologice, in urma unui test Papanicolau. In unele cazuri, displazia cervicala poate fi insotita de:
- Veruci genitale;
- Sangerari anormale in afara ciclului;
- Mici sangerari dupa contactul sexual;
- Secretie vaginala;
- Durere lombara joasa
Este important de retinut ca aceste semne nu sunt specifice displaziei, ele putand indica si alte probleme de sanatate din sfera ginecologica. Oricum, prezenta lor trebuie sa fie un semnal de alarma si sa grabeasca prezentarea la medic.
Frotiul Pap (examenul citologic cervico-vaginal Babes Papanicolau) – este metoda cea mai importanta de diagnostic a displaziei cervicale. Este simplu de efectuat, nedureros, poate cauza doar un disconfort minor. Scurgerile vaginale normale contin celule care provin din col si uter. Medicul ginecolog preleva cateva celule prin periaj sau razuirea colului cu un instrument mic conceput in acest scop. Celule sunt puse pe o lama si trimise la laborator, unde sunt examinate la microscop.
Frotiul Pap nu are o acuratete de 100%. Rezultate incorecte apar in 15-25% din cazuri. Cancerul de col uterin nu este diagnosticat in 5% din cazuri.
Cauzele acestor rezultate incorecte includ:
- eroarea umana (testul trebuie efectuat de specialisti experimentati, la un laborator de referinta);
- numar insuficient de celule in proba;
- prezenta sangelul menstrual in proba;
- modificari temporare ale tesutului prelevat datorita medicatiei, infectiilor, sarcinii.
Daca sunt descoperite celule atipice, medicul poate recomanda alte testari.
- Testarea pentru HPV – datorita asocierii dintre virusul papiloma uman (HPV) si
cancerul de col uterin acest test ajuta stabilirea conduitei pentru femeile cu celule atipice. Astfel se testeaza prezenta materialului genetic HPV sau a ADN-ului viral in celulele tesutului cervical. Daca testarea este pozitiva pentru o tulpina cu risc inalt, leziunile sunt cel mai probabil precanceroase. Daca testul este negativ, cel mai probabil leziunile sunt benigne.
- Colposcopia – in functie de severitatea displaziei, rezultatul la testarea HPV si alti
factori de risc, colposcopia reprezinta urmatorul pas in diagnosticare. In general coposcopia se practica daca tesutul cervical este vizibil afectat. Aceasta procedura relativ simpla dureaza 10-15 minute. O solutie de acid acetic diluat este aplicata pe col pentru a indeparta mucusul si pentru vizualizarea celulelor atipice. Utilizand o lumina intensa si un microscop special (denumit colposcop), medicul poate vedea arii mici din col si vagin. Acidul acetic si lentilele colposcopului fac ca celulele anormale sa apara colorate in alb, iar cele normale in roz. Daca se observa celule atipice se practica biopsia.
- Biopsia – o biopsie cervicala se practica atunci cand la colposcopie se vizualizeaza tesut anormal. Folosind un forceps mic de biopsie, un fragment subtire de tesut anormal este prelevat din col si trimis la laborator pentru examinare. Pot fi prelevate una sau mai multe probe, functie de cantitatea de tesut anormal descoperita la colposcopie. Un alt tip de biopsie denumit conizatie (chiuretaj endocervical) poate deasemenea fi efectuat. Acesta se realizeaza atunci cand medicul nu a putut stabili daca celulele anormale se gasesc si dincolo de suprafata colului. Folosind o mini-chiureta (un instrument an forma de lingura mica, ascutita), celule din interiorul colului sunt prelevate. Procedura dureaza 10-15 secunde, dar poate declansa o mica Durere sub forma de crampe.
- O procedura denumita dilatatie si chiuretaj (D&C) poate fi efectuata daca medicul suspecteaza prezenta celulelor anormale peste limitele colului. Procedura necesita anestezie locala. Tratamentul se face pe baza rezultatelor biopsiei.
Stadializare
- In displazia de grad mic (CIN I) doar cateva celule sunt anormale. Acest tip de displazie cevicala de obicei dispare fara tratament. Daca este depistata la un test de rutina, majoritatea medicilor recomanda tratarea ei in acest stadiu, pentru a-i preveni progresia.
- In displazia moderata (CIN II) masa de celulele anormale cuprinde aproximativ jumatate din grosimea mucoasei cervicale.
- In displazia severa (CIN III), denumita si carcinom in situ, intreaga grosime a mucoasei este formata din celule modificate, insa acestea nu au depasit inca membrana bazala. Tratamentul in acest stadiu este obligatoriu pentru ca de cele mai multe ori se transforma in cancer invaziv.In toate cele trei forme de displazie, celulele anormale din mucoasa uterina se gasesc deasupra membranei bazale. Acesta este un reper deosebit de important pentru ca diferentiaza o displazie de un cancer invaziv.
- In cancerul invaziv, celulele anormale nu se gasesc doar in grosimea mucoasei cervicale, ci ele invadeaza si membrana bazala.
Tratamentul displaziei cervicale depinde de severitate, de prezenta HPV, a factorilor de risc si de preferintele pacientei. Pentru stadiul ASCUS si displazia usoara, medicul poate efectua tiparea HPV. Daca virusul nu este prezent, sau tulpina este cu risc scazut, testul Pap se poate efectua la 4-6 luni interval deoarece aceste modificari pot regresa fara tratament. Daca este prezenta o tulpina de HPV cu risc crescut , sunt indicate colpscopia si biopsia, iar tratamentul depinde de rezultat. Leziunile de grad inalt necesita tratament. Se folosesc mai multe metode de indepartare a tesutului anormal, incluzand electrocauterizarea, criochirurgia, vaporizarea cu laser si chirurgia.
Electrocauterizarea
Tehnica LEEP (loop electrosurgical excision procedure) - foloseste un curent de inalta frecventa printr-o sarma in forma de bucla. Curentul electric indeparteaza sigur si rapid tesutul anormal. Procedura dureaza intre 10-30 de minute. Conizatia permite deasemenea prelevarea de tesut pentru examenul anatomo-patologic pentru a avea certitudinea ca tesutul anormal a fost complet indepartat.
Crioterapia si criocauterizarea
Acestea sunt proceduri relativ simple si sigure. Crioablatia foloseste dioxidul de carbon racit pentru a ingheta si distruge celulele anormale. tesutul este apoi indepartat. Poate fi efectuata la cabinet. In cazul criocauterizarii , o sonda electrica este folosita pentru a cauteriza celulele anormale. Aceste proceduri nu pot preleva tesut pentru examinarea patologica.
Vaporizarea laser sau ablatia
Acesta procedura se face in spital, sub anestezie locala. O unda laser este folosita pentru a distruge celulele anormale de suprafata. La fel ca si criocauterizarea, este imposibil de obtinut specimen pentru examenul anatomo-patologic. Aceasta metoda produce mai putine cicatrici pe col decat crioterapia. Cicatricile cervicale fac mai greu de vizualizat colul.
Conizatia
Aceasta metoda terapeutica este folosita pentru diagnostic si indepartarea tesutului anormal. Un specimen de tesut in forma de con este indepartat cu bisturiul sub anestezie generala sau spinala in sala de operatie. Proba este trimisa la anatomo-patolog pentru exminare microscopica detaliata . Daca se descopera displazie , procedura se opreste aici daca tot tesutul afectat a fost indepartat. Daca se descopera neoplazia, sunt indicate tratamente aditionale. Conizatia se realizeaza de obicei pentru grade inalte de displazie, pentru displazia recurenta sau in cazul suspiciunii de cancer.
Screening
Frotiul Pap este folosit pentru screeningul modificarilor colului. Desi acest test reduce efectiv incidenta cancerului de col uterin, exista o controversa cu privire la frecventa efectuarii sale. Ghidurile sunt variate i acest sens.
Un frotiu Pap este recomandat la toate femeile care au implinit 18 ani sau au devenit active sexual. Dupa acesta, o serie de factori dicteaza frecventa screeningului. Societatea Americana de Cancer recomanda ca femeile care au avut 3 teste negative in 3 ani consecutivi pot sa reduca testarile, functie de starea generala de sanatate si de activitatea sexuala.
Un istoric de displazie cervicala, negi genitali , infectie cu HIV necesita repetarea fotiului Pap la intervale mai mici. Femeile trebuie sa discute cu medicul specialist conduita de screening.
Prognostic
Prognosticul pentru displazia cervicala este excelent. Aproximativ 70% din cazurile de displazie usoara regreseaza de la sine si majoritatea modificarilor displazice ale colului sunt vindecabile cu tratament adecvat si monitorizare.
Masuri preventive
Desi nu exisa o strategie eficienta de preventie a displaziei cervicale in afara vaccinului anti HPV, efectuarea unor teste Papanicolau in mod regulat reprezinta metoda cea mai buna de a identifica afectiunea intr-un stadiu incipient. De fapt, detectarea precoce a acestei afectiuni este cheia prevenirii trecerii intr-un stadiu mai avansat sau chiar transformarii in cancer de col. Fiecare femeie trebuie sa inceapa sa-si faca un test Papanicolau anual, din momentul debutului vietii sexuale, sau nu ma tarziu de 21 de ani. Persoanele ale caror mame au luat dietilstilbestrol in timpul sarcinii sunt sfatuite sa faca testul Papanicolau incepand cu varsta de 14 ani sau la instalarea primei menstruatii sau la debutul vietii sexuale.
Folosirea prezervativelor poate oferi un anumit grad de protectie fata de displazia cervicala. Alte masuri care pot scadea riscul de displazie cervicala includ practicarea sexului protejat, renuntarea la fumat, diete bogate in beta-caroten, vitamina C, acid folic.
Nutritia
Mai multe studii efectuate pe loturi mari de persoane au sugerat ca urmatoarele principii alimentare au rol de protectie fata de progresia displaziei si aparitia cancerului cervical:
Beta- carotenul. Se pare ca persoanele cu deficit de beta-caroten fac mai frecvent leziuni precanceroase sau canceroase cervicale. Relatia dintre beta-caroten si aparitia displaziei nu este foarte concludenta, fiind necesare studii suplimentare. Alte cercetari au indicat faptul ca suplimentarea orala a beta-carotenului induce o micsoarare a gradului de displazie. In ciuda acestor rezultate promitatoare, beneficiile utilizarii de suplimente de beta-caroten pentru a preveni dezvoltarea displaziei cervicale sau cancerului cervical nu recunoscute de toata lumea medicala.
Acidul folic. Exista dovezi care sugereaza ca deficitul de acidul folic sau vitamina B9 contribuie la aparitia displaziei. Cercetarile au ididicat faptul ca acidul folic preluat din dieta imbunatateste modificarile celulare evidentiate in cadrul displaziei.
Alti nutrienti despre care exista dovezi ca protejeaza de cancer de col sunt:
- Vitamina C
- Seleniul
- Vitamina E
- Vitamina A
- Vitamina B12
- Vitamina B6
Unii factori de risc pentru displazie contribuie la agravarea unor deficite de vitamine si minerale. De exemplu, fumatul accentueaza carenta de vitamina C, iar utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale scade nivelul de acid folic din sange.

SURSA 02

Displazia cervicala este o afectiune caracterizata de prezenta unor celule anormale la nivelul colului uterin. Aceste celule sunt considerate precanceroase, datorita faptului ca ele se pot transforma la un moment dat in celule canceroase, dand nastere cancerului de col uterin. Afectiunea este clasificata in functie de gradul modificarilor celulare in displazie de grad mic si displazie de grad inalt, diferenta dintre ele constand mai ales in modul de evolutie a leziunilor. Displazia de grad mic are o evolutie lenta si de obicei se rezolva de la sine si nu da nastere cancerului de col. Displazia cervicala de grad inalt are o progresie mult mai rapida si de regula conduce la cancer cervical. Se estimeaza ca 66% dintre cazurile de displazie cervicala se transforma intr-un cancer in decursul a 10 ani.
Semnele si simptomele
In general displazia nu produce nici un fel de simptome, ea fiind descoperita in cadrul consultatiilor ginecologice, in urma unui test Papanicolau. In unele cazuri, displazia cervicala poate fi insotita de:
- Veruci genitale;
- Sangerari anormale in afara ciclului;
- Mici sangerari dupa contactul sexual;
- Secretie vaginala;
- Durere lombara joasa
Este important de retinut ca aceste semne nu sunt specifice displaziei, ele putand indica si alte probleme de sanatate din sfera ginecologica. Oricum, prezenta lor trebuie sa fie un semnal de alarma si sa grabeasca prezentarea la medic.
Cauzele
Nu se cunosc cu certitudine cauzele modificarilor celulare aparute la nivelul colului uterin. Studiile au aratat o asociere foarte clara intre displazia cervicala si infectia cu virusul papiloma uman (HPV), insa cu siguranta sunt implicati si alti factori, care nu au putut fi pusi in evidenta si care contribuie la transformarea celulelor cervicale normale in celule precanceroase.
Factorii de risc pentru displazia cervicala
- Infectia cu virusul papiloma uman;
- Prezenta verucilor genitale;
- Fumatul;
- Debutul vietii sexuale foarte devreme;
- Parteneri multipli;
- Antecedente de boli cu transmitere sexuala;
- Imunitate deficitara;
- Utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale (mai mult de 5 ani);
- Deficiente alimentare de vitamina A, beta-caroten, vitamina E, vitamina C
Diagnosticul
Displazia este de obicei depistata in urma unui test Papanicolau indicat ca urmare a prezentei simptomelor descrise mai sus, sau facut ca test screening, in cadrul examenului ginecologic periodic.
Acest test detecteaza celulele precanceroase si poate surprinde un cancer de col uterin intr-un stadiu precoce. Frecventa testului depinde de istoricul medical si de factorii de risc prezenti pentru cancerul de col al unei persoane. De exemplu, o persoana care a avut in trecut un test anormal are nevoie de testari mai dese decat o persoana cara a avut intotdeauna un frotiu normal. Daca rezultatele testului Papanicolau nu sunt clare, ginecologul poate apela si la urmatoarele inestigatii:
- Colposcopie – o procedura in care medicul un dispozitiv optic pentru a cerceta zona colului uterin si a vizualiza leziunile;
- Biopsia – este recoltata un mic fragment de tesut de la nivelul mucoasei colului uterin si examinat la microscop.
Masuri preventive
Desi nu exisa o strategie eficienta de preventie a displaziei cervicale in afara vaccinului anti HPV, efectuarea unor teste Papanicolau in mod regulat reprezinta metoda cea mai buna de a identifica afectiunea intr-un stadiu incipient. De fapt, detectarea precoce a acestei afectiuni este cheia prevenirii trecerii intr-un stadiu mai avansat sau chiar transformarii in cancer de col. Fiecare femeie trebuie sa inceapa sa-si faca un test Papanicolau anual, din momentul debutului vietii sexuale, sau nu ma tarziu de 21 de ani. Persoanele ale caror mame au luat dietilstilbestrol in timpul sarcinii sunt sfatuite sa faca testul Papanicolau incepand cu varsta de 14 ani sau la instalarea primei menstruatii sau la debutul vietii sexuale.
Folosirea prezervativelor poate oferi un anumit grad de protectie fata de displazia cervicala. Alte masuri care pot scadea riscul de displazie cervicala includ practicarea sexului protejat, renuntarea la fumat, diete bogate in beta-caroten, vitamina C, acid folic.
Tratamenul
Principala metoda de tratare a displaziei este inlaturarea tesutului anormal printr-o interventie chirurgicala. Nu exista medicamente care sa trateze displazia cervicala si nici alte terapii alternative nu si-au dovedit eficienta in stoparea progresiei acestei afectiuni.
Principalele procedee chirurgicale aplicate in tratamentul displaziei cervicale:
- Criocauterizare – tesutul cervical anormal este distrus cu ajutorul temperaturilor extrem de scazute; aceasta este cea mai simpla si sigura procedure si de obicei distruge 99% din tesutul displazic; nu necesita intotdeauna anastezie;
- Terapie cu laser – produce mai putina cicatrice decat criocauterizarea; costa mai mult si trebuie efectuata anestezie locala; are o rata de distrugere a tesutului displazic de 90%.
Excizie electrochirurgicala – inlatura zonele de tesut cervical anormal folosind o ansa care se incalzeste la trecereas unui curent electric prin ea; inlatura 90% din tesutul afectat;
- Conizatia cervicala – necesita anestezie generala iar procentul de tesut indepartat este de 70 – 98% in functie de cat de mult acest tesut a depasit colul uterin.
Nutritia
Mai multe studii efectuate pe loturi mari de persoane au sugerat ca urmatoarele principii alimentare au rol de protectie fata de progresia displaziei si aparitia cancerului cervical:
Beta- carotenul. Se pare ca persoanele cu deficit de beta-caroten fac mai frecvent leziuni precanceroase sau canceroase cervicale. Relatia dintre beta-caroten si aparitia displaziei nu este foarte concludenta, fiind necesare studii suplimentare. Alte cercetari au indicat faptul ca suplimentarea orala a beta-carotenului induce o micsoarare a gradului de displazie. In ciuda acestor rezultate promitatoare, beneficiile utilizarii de suplimente de beta-caroten pentru a preveni dezvoltarea displaziei cervicale sau cancerului cervical nu recunoscute de toata lumea medicala.
Acidul folic. Exista dovezi care sugereaza ca deficitul de acidul folic sau vitamina B9 contribuie la aparitia displaziei. Cercetarile au ididicat faptul ca acidul folic preluat din dieta imbunatateste modificarile celulare evidentiate in cadrul displaziei.
Alti nutrienti despre care exista dovezi ca protejeaza de cancer de col sunt:
- Vitamina C;
- Seleniul;
- Vitamina E;
- Vitamina A;
- Vitamina B12;
- Vitamina B6
Unii factori de risc pentru displazie contribuie la agravarea unor deficite de vitamine si minerale. De exemplu, fumatul accentueaza carenta de vitamina C, iar utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale scade nivelul de acid folic din sange.
Importanta efectuarii testului Papanicolau
Testul Papanicolau este esential pentru depistarea leziunilor precanceroase precum si a cancerului de col intr-un stadiu incipient. Folosirea regulata a acestei testari a prevenit milioane de cazuri de cancer si a salvat numeraose vieti. Cu toate acestea, testul Papanicolau nu are intotdeauna o acuratete de 100%.
Pana la 2% dintre femeile cu frotiu normal au de fapt displazie cevicala de grad inalt la momentul evaluarii. In cazuri foarte rare, testul poate produce rezultate fals pozitive, adica o femeie sanatoasa este diagnosticata gresit cu displazie. In ciuda acestor erori, testul Papanicolau reprezinta metoda actuala cea mai eficienta de diagnostic a displaziei cervicale.

SURSA 03

Displazia cervicala este o notiune utilizata pentru a descrie aparitia de celule anormale in structura colului, cea mai joasa parte a uterului. Modificarile aparute in tesutul colului se clasifica usoare, moderate si severe. In timp ce displazia in sine nu determina probleme de sanatate, este considerata o conditie precanceroasa. Netratata, uneori displazia progreseaza spre formele incipiente de cancer, cunoscut sub denumirea de carcinom cervical in situ, sau spre cancer invaziv.
Poate dura 10 ani sau mai mult pana cand displazia cervicala sa evolueze spre cancer. Displazia cervicala poate fi depistata printr-un frotiu Pap, singurul si cel mai important pas pe care femeile trebuie sa-l faca pentru a preveni aparitia cancerului de col uterin.  Displazia usoara este forma cea mai comuna, iar in 70% din cazuri se vindeca fara interventie (ex. tesutul cervical redevine normal fara tratament). In cazul displaziei moderate si severe este putin probabil sa se vindece de la sine si au o rata mai mare de progresie spre cancer. Cu cat anomalia este mai mare, cu atat creste riscul de dezvoltare a cancerului de col uterin.
Displazia cervicala nu determina simptome; de aceea, screeningul regulat si diagnosticul precoce sunt importante. Detectarea precoce si tratamentul displaziei sunt esentiale pentru prevenirea cancerului. Din acest motiv, majoritatea medicilor prefera excizia leziunilor suspecte si efectueaza frecvent frotiul Pap, pentru monitorizarea recurentelor.
Desi displazia cervicala poate aparea la orice varsta, se inregistreaza un varf la femeile intre 25 si 35 ani. Majoritatea cazurilor de displazie pot fi vindecate cu un tratament adecvat si monitorizare. Fara tratament, 30-50% din cazuri pot progresa spre cancer invaziv.
Factori de risc
Factorii de risc cresc frecventa de aparitie. Mai multi factori de risc au fost pusi an legatura cu dispazia, incluzand partenerii sexuali multiplii, debutul precoce al vietii sexuale, fumatul, bolile cu transmitere sexuala, in special virusul papiloma uman (HPV), si infectia HIV.
Infectia cu HPV
80-90% din femeile cu displazie cervicala prezinta infectie cu HPV. Virusurile papiloma umane (HPV), reunesc un grup de mai mult de 80 de tulpini. Aproape o treime sunt transmise pe cale sexuala, iar o parte din tulpini determina negii genitali. Tulpinile descoperite cel mai frecvent in leziunile precanceroase si cancerul de col uterin sunt tipurile 16 si 18. Alte tulpini cu potential crescut de malignitate includ 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58 si 68, impreuna determinand aproape 90% dintre leziunile canceroase si displazia determinata de HPV.
Majoritata infectiilor HPV se vindeca in 6 luni si femeile dezvolta imunitate. De obicei infectia cu HPV nu determina simptome, iar pacientele nici nu stiu ca sunt infectate. Infectia cu HPV netratata poate determina displazia cervicala recurenta si persistenta si cei mai multi experti considera ca virusul HPV este responsabil de modificarile celulelor in displazie.
Infectia HIV
Femeile infectate cu HIV su un risc si mai mare de a dezvolta displazie. Riscul numarul creste pe masura ce numarul celulelor CD4 (celule ce joaca rol in raspunsul imun) descreste. Deasemenea, femeile HIV pozitive  au o rata mai mare de persistenta a infectiei cu HPV si pot fi infectate cu tulpini care determina displazie severa si cancer de col uterin. Femeile a caror sistem imun este supresat din alte cauze (ex. medicamente care impiedica rejectia de transplant) sunt deasemnea expuse unui risc mai mare. Aceasta sugereaza ca femeile cu un sistem imunitar slabit au sanse mai mari de a fi infectate cu HPV si sa aiba infectie recurenta care nu se vindeca de la sine.
Fumatul
Nicotina si cotinina, chimicale regasite in tigarete, au fost descoperite in tesutul cervical la femeile fumatoare. La barbatii fumatori, sperma contine deasemenea aceste substante, care vin in contact cu colul in timpul actului sexual. Substantele chimice din tigarete pot cauza alterari ale celulelor care conduc la displazie.
Comportamentul sexual
Partenerii sexuali multiplii, partener sexual care are mai multe partenere, debutul vietii sexuale inainte de 18 ani reprezinta factori importanti de risc pentru displazia cervicala. Femeile din aceasta categorie prezinta un risc mai mare de infectie cu HPV sau HIV, mai ales daca nu folosesc bariere contraceptive de genul prezervativului. Aceste infectii maresc considerbil riscul de dezvoltare a displaziei cervicale.
Expunerea la DES (dietilstilbestrol)
Intre 1938 si 1971, aproximativ 5 milioane de femei insarcinate au fost tratate cu DES, un estrogen sintetic care previne avortul spontan. Administrarea sa a fost intrerupta cand s-a descoperit ca era periculos. Fiicele femeilor caroroa li s-a administrat DES au un risc mai mare de a dezvolta o forma rara de cancer de col sau vagin, denumit adenocarcinomul cu celule clare, precum si anomalii ale colului, vaginului si uterului.
Dieta deficitara
Exista dovezi ca anumite vitamine, precum acidul folic au rol in mentinerea sanatatii colului. O dieta saraca determina desemenea slabirea sistemului imunitar , scazand capacitatea de a lupta impotriva HPV.
Contraceptivele orale
Unele studii arata ca femeile care folosesc contraceptive orale au un risc mai mare de a dezvolta displazie cervicala. Totusi nu se stie cu certitudine daca riscul este dat de contraceptivele in sine.
O cauza poate fi faptul ca aceste medicamente interfera cu metabolismul acidului folic din tesutul din jurul colului, iar acidul folic poate ajuta la prevenirea sau vindecarea displaziei.
O alta cauza poate fi faptul ca femeile care folosesc aceasta metoda contraceptiva pot avea o rata mai mare de expunere la bolile cu transmitere sexuala, spre deosebire de cele care folsesc prezervativul ca metoda contraceptiva.
Semne si simptome
Displazia cervicala nu determina simptome. Daca apar, ele sunt in relatie cu o infectie concomitenta.
Diagnostic
Frotiul Pap (examenul citologic cervico-vaginal Babes Papanicolau) – este metoda cea mai importanta de diagnostic a displaziei cervicale. Este simplu de efectuat, nedureros, poate cauza doar un disconfort minor. Scurgerile vaginale normale contin celule care provin din col si uter. Medicul ginecolog preleva cateva celule prin periaj sau razuirea colului cu un instrument mic conceput in acest scop. Celule sunt puse pe o lama si trimise la laborator, unde sunt examinate la microscop.
Frotiul Pap nu are o acuratete de 100%. Rezultate incorecte apar in 15-25% din cazuri. Cancerul de col uterin nu este diagnosticat in 5% din cazuri.
Cauzele acestor rezultate incorecte includ:
- eroarea umana (testul trebuie efectuat de specialisti experimentati, la un laborator de referinta);
- numar insuficient de celule in proba;
- prezenta sangelul menstrual in proba;
- modificari temporare ale tesutului prelevat datorita medicatiei, infectiilor, sarcinii.
Daca sunt descoperite celule atipice, medicul poate recomanda alte testari.
Testarea pentru HPV – datorita asocierii dintre virusul papiloma uman (HPV) si cancerul de col uterin acest test ajuta stabilirea conduitei pentru femeile cu celule atipice. Astfel se testeaza prezenta materialului genetic HPV sau a ADN-ului viral in celulele tesutului cervical. Daca testarea este pozitiva pentru o tulpina cu risc inalt, leziunile sunt cel mai probabil precanceroase. Daca testul este negativ, cel mai probabil leziunile sunt benigne.
Colposcopia – in functie de severitatea displaziei, rezultatul la testarea HPV si alti factori de risc, colposcopia reprezinta urmatorul pas in diagnosticare. In general coposcopia se practica daca tesutul cervical este vizibil afectat. Aceasta procedura relativ simpla dureaza 10-15 minute. O solutie de acid acetic diluat este aplicata pe col pentru a indeparta mucusul si pentru vizualizarea celulelor atipice. Utilizand o lumina intensa si un microscop special (denumit colposcop), medicul poate vedea arii mici din col si vagin. Acidul acetic si lentilele colposcopului fac ca celulele anormale sa apara colorate in alb, iar cele normale in roz. Daca se observa celule atipice se practica biopsia.
Biopsia – o biopsie cervicala se practica atunci cand la colposcopie se vizualizeaza  tesut anormal. Folosind un forceps mic de biopsie, un fragment subtire de tesut anormal este prelevat din col si trimis la laborator pentru examinare. Pot fi prelevate una sau mai multe probe, functie de cantitatea de tesut anormal descoperita la colposcopie. Un alt tip de biopsie denumit conizatie (chiuretaj endocervical) poate deasemenea fi efectuat. Acesta se realizeaza atunci cand medicul nu a putut stabili daca celulele anormale se gasesc si dincolo de suprafata colului. Folosind o mini-chiureta (un instrument an forma de lingura mica, ascutita), celule din interiorul colului sunt prelevate. Procedura dureaza 10-15 secunde, dar poate declansa o mica durere sub forma de crampe.
O procedura denumita dilatatie si chiuretaj (D&C) poate fi efectuata daca medicul suspecteaza prezenta celulelor anormale peste limitele colului. Procedura necesita anestezie locala. Tratamentul se face pe baza rezultatelor biopsiei.
Stadializarea
De la introducerea testarii prin frotiu Pap in 1943, au fost dezvoltate o serie de stadializari pentru a clasifica rezultatele. Cele mai uzuale stadializari folosite azi sunt Sistemul Betethsda si sitemul CIN  (cervical entraepithelial neoplasia).
Sistemul Bethesda a fost conceput pentru a avea o metoda standard universala  de clasificare a rezultatelor testului Pap. Acesta foloseste notiunea de SIL (squamous intraepithelial lesions) – leziuni scoamoase intraepiteliale – pentru a descrie modificarile aparute la nivelul celulelor de la suprafata colului. Celulele scuamoase reprezinta stratul subtire de celule plate aflat la suprafata colului. O leziune intraepiteliala apare atunci cand acest strat este inlocuit cu unul de celule atipice, iar aceste modificari sunt clasificate in grade inalte sau joase.
Stadializarea Bethesda:
- ASCUS (atypical squamous cells of undetermined significance) – cateva celule cu atipii, stadiul borderline
- LGSIL (low-grade squamous intraepithelial lesions) – displazie usoara si modificari celulare asociate cu HPV
- HGSIL (high – grade squamous intraepithelial lesions) – displazie moderata spre severa, leziuni precanceroase si carcinomul in situ (cancerul preinvaziv care implica doar celulele de la suprafata)
- Carcinomul scuamos – neoplazia intraepiteliala cervicala (CIN) se refera la o crestere anormala a masei celulare). Termenul intraepitelial se refera la stratul superficial al colului. Sistemul CIN cuantifica numarul celulelor anormale, CIN 1 fiind cel mai mic grad, iar CIN III cel mai inalt
- ATIPIA – se coreleaza cu ASCUS
- CIN I – displazie usoara, se coreleaza cu LGSIL
- CIN II – displazie moderata, se coreleaza cu  HGSIL
- CIN III – displazie severa, se coreleaza cu HGSIL
- CARCINOM IN SITU
Tratament
Tratamentul displaziei cervicale depinde de severitate, de prezenta HPV, a factorilor de risc si de preferintele pacientei. Pentru stadiul ASCUS si displazia usoara, medicul poate efectua tiparea HPV. Daca virusul nu este prezent, sau tulpina este cu risc scazut, testul Pap se poate efectua la 4-6 luni interval deoarece aceste modificari pot regresa fara tratament. Daca este prezenta o tulpina de HPV cu risc crescut , sunt indicate colpscopia si biopsia, iar tratamentul depinde de rezultat. Leziunile de grad inalt necesita tratament. Se folosesc mai multe metode de indepartare a tesutului anormal, incluzand electrocauterizarea, criochirurgia, vaporizarea cu laser si chirurgia.
Electrocauterizarea
Tehnica LEEP (loop electrosurgical excision procedure)  -  foloseste un curent de inalta frecventa printr-o sarma in forma de bucla. Curentul electric indeparteaza sigur si rapid tesutul anormal. Procedura dureaza intre 10-30 de minute. Conizatia permite deasemenea prelevarea de tesut pentru examenul anatomo-patologic pentru a avea certitudinea ca tesutul anormal a fost complet indepartat.
Crioterapia si criocauterizarea
Acestea sunt  proceduri relativ simple si sigure. Crioablatia foloseste dioxidul  de carbon racit pentru a ingheta si distruge celulele anormale. tesutul este apoi indepartat. Poate fi efectuata la cabinet. In cazul criocauterizarii , o sonda electrica este folosita pentru a cauteriza celulele anormale. Aceste proceduri nu pot preleva tesut pentru examinarea patologica.
Vaporizarea laser sau ablatia
Acesta procedura se face in spital, sub anestezie locala.  O unda laser este folosita pentru a distruge celulele anormale de suprafata. La fel ca si criocauterizarea, este imposibil de obtinut specimen pentru examenul anatomo-patologic. Aceasta metoda produce mai putine cicatrici pe col decat crioterapia. Cicatricile cervicale fac mai greu de vizualizat colul.
Conizatia
Aceasta metoda terapeutica este folosita pentru diagnostic si indepartarea tesutului anormal. Un specimen de tesut in forma de con este indepartat cu bisturiul sub anestezie generala sau spinala in sala de operatie. Proba este trimisa la anatomo-patolog pentru exminare microscopica detaliata . Daca se descopera displazie , procedura se opreste aici daca tot tesutul afectat a fost indepartat. Daca se descopera neoplazia, sunt indicate tratamente aditionale. Conizatia se realizeaza de obicei pentru grade inalte de displazie, pentru displazia recurenta sau in cazul suspiciunii de cancer.
Screening
Frotiul Pap este folosit pentru screeningul modificarilor colului. Desi acest test reduce efectiv incidenta cancerului de col uterin, exista o controversa cu privire la frecventa efectuarii sale. Ghidurile sunt variate i acest sens.
Un frotiu Pap este recomandat la toate femeile care au implinit 18 ani sau au devenit active sexual. Dupa acesta, o serie de factori  dicteaza frecventa screeningului. Societatea Americana de Cancer recomanda ca femeile care au avut 3 teste negative in 3 ani consecutivi pot sa reduca testarile, functie de starea generala de sanatate si de activitatea sexuala.
Un istoric de displazie cervicala, negi genitali , infectie cu HIV necesita repetarea fotiului Pap la intervale mai mici. Femeile trebuie sa discute cu medicul specialist conduita de screening.
Prognostic.
Prognosticul pentru displazia cervicala este excelent. Aproximativ 70% din cazurile de displazie usoara regreseaza de la sine si majoritatea modificarilor displazice ale colului sunt vindecabile cu tratament adecvat si monitorizare.
Preventie
Femeile pot minimaliza riscul aparitiei displaziei cervicale si pot reduce riscul de transformare a acesteia in cancer, urmand urmatoarele indicatii.
Frotiul Pap - efectuarea citologiei pentru a urmarii modificarile aparute in tesutul colului. Identificarea precoce a displaziei previne dezvoltarea acesteia in cancer.
Evitarea comportamentului sexual cu risc inalt - practicarea monogamiei sau reducerea numarului de parteneri sexuali, reduce expunerea la bolile cu transmitere sexuala, precum si folosirea barierelor mecanice de contraceptie de genul prezervativului. Contactul sexual poate transmite virusul HPV, iar prezervativul nu ofera protectie 100%. HPV poate detrmina negii genitali, care adesea raman asimptomaptici si nediagnosticati.
Evitarea fumatului
Dieta – sunt recomandate consumul de fructe si legume proaspete in fiecare zi. Acestea contin beta carotem acid folic, vitamina A si vitamina C care protejeaza impotriva displaziei cervicale. Unii experti recomanda suplimentele cu vitamine.


Alte informatii:   Displazia cervicala , HPV , HIV , Contraceptivele orale
  Comenteaza medicale
Nume: *
E-mail: *
Titlu: *
Comenteaza: *
Scrie codul: *
  Voteaza acum si expediaza comentariul: *
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10


Medicale
Autoexaminarea sanilor, necesara in depistarea ...
Autoexaminarea sanilor este modul cel mai rapid pentru a depista orice fel de schimbare aparuta in ceea ce priveste starea de sanatate a sanilor si mai ales  este cea mai la indemana metoda pentru prevenirea cancerului de san. Sanul este alcatuit din tesut conjunctiv (fibre elastice) si tesut ...
Cancerul de col uterin ...
Tocmai din acest motiv trebuie sa facem controale periodice (testul Papanicolau) - pentru a putea depista precoce aceasta boala si pentru a o trata. Ce e cancerul de col uterin? Ce e colul uterin? Colul uterin este o zona de tranzitie intre vagin si uter. Practic este un fel de inel care ...
Terapia adjuvanta in tratarea cancerului ...
Chimioterapia adjuvanta in tratamentul cancerelor este reprezentata de o serie de substante ce sunt administrate asociat cu alte tipuri de tratamente cu rolul de a distruge si/sau a inhiba dezvoltarea celulelor canceroase. Aceste chimioterapice pot avea rezultate foarte bune in anumite boli ...
Cancerul mamar la barbati ...
Din pacate aceasta patologie mamara a barbatilor nu a fost suficient mediatizata, astfel ca oamenii aproape ca nu sunt constienti de riscurile cancerului mamar la barbati sau chiar nici nu stiu ca exista. Desi acum cativa ani carcinomul glandei mamare la barbati era considerat o raritate, in zilele ...
Despre Chimioterapie ...
Parte importanta in tratarea cancerului, chimioterapia este unul dintre cele mai complexe tratamente. De cele mai multe ori, da sperante bolnavilor, uneori poate opri evolutia bolii, alteori, nu. Totalitatea medicamentelor pentru tratarea cancerului, numite citostatice, au ca scop oprirea ...
Cancerul renal ...
Cancerul renal sau cancerul de rinichi, este o afectiune de natura maligna cu localizare in parenchimul renal, caracterizata prin proliferare celulara anarhica, scapata de sub controlul mecanismelor reglatoare, care are drept rezultat formarea unor formatiuni tumorale unice sau multiple, ce se ...
Cancerul osos - boala oaselor care dor ...
Cancer de os sau cancerul osos este un termen general folosit atunci cand celulele canceroase sunt gasite in os. Cancerul care incepe in os este numit cancer  osos primar. Este gasit cele mai multe ori, in oasele bratelor sau ale picioarelor, dar acesta poate aparea in orice os din corp. ...


Displazia celulelor cervicale

Anunturi Gratuite   |   Vanzari auto   |   Anunturi Gratuite   |   Anunturi
Administrare
web design by © ClausDesign
  Toate drepturile transferate catre Starlight LTD, Amsterdam, Weesperstraat, Holland

medicale footer

2009 - 2014 Romedicale.ro