Fisura anala - fisuri in anus

Publicitate

Ce este fisura anala ?
Fisura anala consta dintr-o ulceratie anala superficiala, aparent lineara, in realitate ovalara sau triunghiulara, insotita de dureri si contractura muschilor sfincteri anali.
Fisura anala apare in portiunea distala a canalului anal, de la marginea orificiului anal inspre interior, unde, initial, intereseaza numai epiteliul, pentru ca, ulterior, sa cuprinda toata grosimea mucoasei anale.
Fisura anala se intalneste mai frecvent printre bolnavii cu hemoroizi, constipati cronici, ca si printre cei cu alte afectiuni locale sau de vecinatate.
Boala este mai des observata la adulti si mai ales printre femei, 90 % dintre fisuri fiind localizate posterior, in dreptul coccigelui.
Cum se produce fisura anala ?
La originea fisurii anale stau traumatismele de diferite feluri, asupra unei mucoase anale fragile. Peste 90% din fisuri apar la nivelul comisurii posterioare, acolo unde si anatomic se gaseste punctul cel mai slab.
Se pare ca factorul declansator ar fi traumatismul reprezentat de pasajul unor materii fecale dure sau de volum mare sau eliminate intempestiv ori al unor succesiuni de scaune frecvente, ca in cazul diareei.
Dieta saraca in fibre vegetale (fructe, legume, cereale) este asociata frecvent cu fisura anala (din cauza constipatiei pe care o favorizeaza). Nu exista o profesiune care ar prezenta un risc mai mare de aparitie a fisurii anale.
Antecedentele chirurgicale anale pot constitui un factor predispozant, cicatrizarea postoperatorie putand cauza fie stenoza, fie numai lipsa de suplete a orificiului anal, care va fi mai susceptibil sa cedeze la traumatismul reprezentat de o defecatie dificila. Se descriu si fisuri anale iatrogene (cauzate de o examinare sau o manevra medicala inadecvata), dupa tusee rectale intempestive sau clisme.
Ulceratii minore ale mucoasei anale generate de pasajul unor fecale dure apar probabil adesea, dar in majoritatea cazurilor acestea se vindeca rapid, spontan, fara constituirea unor sechele pe termen lung. La pacientii cu anomalii preexistente ale sfincterului intern, aceste traumatisme progreseaza de la fisuri acute la cronice.
Cea mai des intalnita anormalitate observata este hipertonicitatea si hipertrofia sfincterului anal intern, ceea ce duce la cresteri ale presiunii de repaus la nivelul canalului si sfincterului.
Tulburarile trofice locale, rezultatul unei irigatii sanguine deficitare a comisurilor, mai des intalnita in boala hemoroidala, ar putea sa contribuie la aparitia fisurilor din aceste zone, frecvent asociate bolii hemoroidale.
Boala debuteaza de obicei dupa un scaun de constipatie care rupe pur si simplu marginea anusului, dezgolind filetele nervoase bogat reprezentate in aceasta zona.
Ca o consecinta, apare durerea, care acompaniaza apoi fiecare defecatie, zona disrupta fiind traumatizata in continuare prin pasajul altor materiilor fecale.
Sfincterul intern devine si mai spastic dupa trecerea materiilor fecale, din cauza traumatizarii de catre materiile fecale a nervilor dezgoliti in fisura, stimuland contractia reflexa si involuntara a muschiului sfincter intern, ceea ce va genera doua efecte.
In primul rand, spasmul insusi determina durere, in al doilea rand, spasmul va reduce mai departe fluxul sanguin catre zona posterioara si catre fisura, ceea ce va contribui decisiv la un grad modest de vindecare. Astfel se constituie un veritabil cerc vicios decisiv in evolutia fisurii anale cronice, care face imposibila vindecarea sa spontana.
Fisura anala masoara in medie pana la 1 cm lungime, pana la 3-5 mm in latime (la baza) si aproximativ 2-3 mm in adancime. Schematic, fisurile se pot imparti in fisuri simple sau tinere ("fisurete"), fisuri evoluate sau complete si fisuri vechi, complicate sau "imbatranite". Cu timpul, in stadiile urmatoare, ulceratia se adanceste progresiv, facand uneori sa apara chiar si fibrele musculare ale sfincterului intern. In stadiile mai avansate din fisurile vechi poate aparea fibroza sfincterului sau ulceratia atona. In acelasi timp si bordurile ulceratiei fixe, drepte si abrupte, asa cum apar in fisurile simple, ajung mai tarziu, in fisurile vechi si complicate, sa se ingroase si apoi sa se decoleze pe 2-3 mm de o parte si de alta a ulceratiei.
Durerea din fisura anala apare de cele mai multe ori, specific, in trei timpi: dupa primele senzatii de durere pe care le determina actul de defecatie (primul timp), urmeaza o perioada scurta de liniste ("perioada libera" – al doilea timp). Dupa cateva minute de calm, se instaleaza, in cel de-al treilea timp, o durere de o intensitate destul de mare cu caracter de arsura, usturime, ulceratie sau intepatura, care dureaza de regula mai multe ore.
Aceasta simptomatologie se reinstaleaza inexorabil, inevitabil, dupa fiecare scaun si este uneori atat de chinuitoare, incat bolnavii, care leaga aparitia durerii de eliminarea scaunului isi inhiba repetat reflexul de defecatie de teama durerii si astfel se instaleaza constipatia. Constipatia va fi, in continuare, o cauza de intretinere si agravare a fisurii, cu atat mai mult cu cat, la inceput, durerile sunt mai puternice, cand fisura este pe cale de constituire. De teama durerii si a constipatiei, in unele cazuri, bolnavii refuza sa se alimenteze suficient putand din aceasta cauza sa evolueze si spre o denutritie (slabire) mai mult sau mai putin accentuata.
Aproximativ 70 % din pacienti observa aparitia sangerarilor cu sange rosu, pe hartia de toaleta sau pe fecale. Ocazional, cateva picaturi de sange pot fi decelate in vasul de toaleta, dar sangerari semnificative nu apar decat cu totul exceptional in aceasta afectiune.
Evolutie si complicatii
Fisura anala parcurge in general mai multe stadii de evolutie:
1. Fisura recenta (acuta)
    Are un debut brutal, aparitia acesteia fiind asociata de cele mai multe ori cu emisia unui scaun dificil, de volum sau consistenta crescute. Durerea din fisura recenta se caracterizeaza prin ritmul specific “in 3 timpi": durere la scaun insotita uneori de mici sangerari, perioada de liniste de cateva minute si in sfarsit durere intensa pe parcursul mai multor ore. Contractura sfincteriana este vizibila si palpabila si este contraindicat de a fi testata printr-un tuseu rectal.
    Evolutia spontana este variabila: contractura sfincteriana impiedica in mod obisnuit cicatrizarea, fiecare noua defecatie antrenand un nou traumatism si chiar daca cicatrizarea se poate produce, recidiva este extrem de frecventa. Cel mai adesea simptomatologia se modifica putin cate putin, fisura trecand in stadiul cronic.
2. Fisura cronica
    Durerea acum este mai putin intensa si dureaza ceva mai putin timp, contractura fiind si ea diminuata sau chiar absenta, ceea ce face tuseul rectal posibil si chiar permite pasajul unui anuscop de calibru mai mic. Bordurile fisurii sunt ingrosate si decolate, mai ales in posterior, formand o mica marisca denumita, eronat, "hemoroidul sentinela". Totodata, la nivelul polului intern, dinspre interiorul canalului anal apare o papila hipertrofiata care poate ajunge uneori la un volum important.
3. Fisura infectata
    Este ultimul stadiu al evolutiei. Baza ulceratiei este acoperita de un granulom inflamator mai mult sau mai putin supurat si poate fi constatata chiar existenta unui traiect fistulos superficial.
    De cele mai multe ori, insa, supuratia poate fi decelata ca un abces submucos eclatat, aton si fara tendinta de cicatrizare.
4. Stadiul prefisurar
    La polul opus al fisurilor cronice poate exista un stadiu prefisurar sub forma unor mici eroziuni superficiale care se produc ca o consecinta a pasajului unui bol fecal dur.
    Durerea, cu caracter de arsura, nu survine decat in momentul pasajului fecalelor, care se insoteste uneori de mici rectoragii.

SURSA 02

O fisura anala este o taietura in anus provocata de un ulcer liniar dureros format la marinea anusului. Fisurile anale, cunoscute sub numele de fisuri in anus, pot provoca mancarime, durere sau sangerare. Fisurile se pot extinde in sus inspre mucoasa rectala inferioara; sau in jos provocand o urma de piele umflata, ce se poate dezvolta la limita anusului, cunoscuta sub numele de pilon aparator.
Cauzele fisurilor anale
Constipatia sau diareea grava, combinata de obicei cu presiunea nervoasa exercitata pe o perioada mai lunga de timp, poate produce abrasions anale, fisuri simple ca niste taieturi, sau ulcere acute la marginea anusului. La constipatie, aceasta boala este provocata de eliminarea unui scaun tare care rupe pielea din jurul anusului dupa defecatie. La diaree, aceasta boala este provocata de o folosire si stergere mult peste limite a unui canal anal inflamat.
Fiind asociata si cu o infectie anala crypt, provocand cryptitis, o fisura, un ulcer sau chiar si un abces pot aparea in partea superioara a canalului anal unde acesta se leaga de mucoasa rectala inferioara.
La unii pacienti, fisura anala nu se vindeca si devine dureroasa facandu-se simtita la fiecare miscare a intestinului. Fisura dezvolta o baza fibroasa alba de-a lungul timpului. Aditional, se pot dezvolta o urma anala externa de piele numita pilon de aparare si o papila largita pe marginea superioara a anusului.
Un pacient poate elimina bucati de materiale nedigerate (ex. floricele de porumb si seminte de floarea soarelui cu coaja) prin anus, rupand pielea anala, provocand astfel o fisura. Fisurile anale pot apare in urma unei operatii anorectale, tuberculoza sau cancer al anusului.
Simptome
O fisura anala, o mica ruptura in tesutul anal poate provoca mancarime, durere si sangerare in timpul miscarii intestinului. Vezi galeria foto.
O fisura produce durere la eliminarea unui scaun si persista mai multe ore. O cantitate mica de sange rosu deschis, care poate fi amestecat sau nu cu scaunul, este des intalnita. O fisura produce durere care nu este proportionala cu marimea ei. Este a treia afectiune a anusului ce provoaca cele mai mari dureri; cea de-a doua fiind abcesul anal si prima fiind recuperarea dintr-o operatie anala recenta.
Rar, un spasm al muschilor ridicatori anali, cunoscut sub numele de proctalgia fugax, poate fi asociat cu fisurile anale cronice. Aceasta boala poate contribui la lipsa de vindecare a fisurilor ... sau poate fi provocata de ea.
Diagnostic
Diagnosticul poate fi dat in urma unui consult. O examinare mai atenta va releva prezenta unei rani. Dupa separarea delicata a pielii de marginea anusului, se poate observa ulcerul posterior. Fibrele muschiului sfincterului intern anal se pot vedea frecvent la baza acestui ulcer perforat. Un deget bine uns cu un unguent ce contine lidocaina si un anoscop de calibru mic vor ajuta la delimitarea extinderii leziunii. Un examen colonoscopic sau sigmoidoscopic poate fi folositor pentru a elimina abcesul, colita, si alte cauze ale sangerarii rectale.
O fisura trebuie deosebita de un ulcer provocat de boala Crohn, de leucemie sau de tumorile maligne, deoarece nu este aspru, intins sau suparator. Fisurile sunt de obicei multiple. O biopsie poate ajuta la stabilirea diagnosticului.
Tratamentul medical
Aproape 50% dintre fisuri se vindeca singure fara a fi nevoie de operatie. Cu cat persista mai mult in timp o fisura, cu atat mai putin se poate vindeca singura. Uneori, fisurile acute se vindeca singure in mod spontan, printr-o buna igiena anala formata dintr-o curatare deplina dupa fiecare eliminare a scaunului cu vata si witch hazel. Curatarea delicata dupa fiecare scaun cu servetele subtiri pentru copii este la fel de buna ca folosirea bucatii de vata cu witch hazel. Folosirea bailor de sezut (udarea zonei anale din plin cu apa calda timp de 20 de minute, de mai multe ori pe zi) ajuta la ameliorarea simptomelor fisurei, dar nu ajuta in procesul de vindecare. Un preparat curent cu hidrocortizon aplicat de mai multe ori pe zi la incretitura marginii anale ajuta la ameliorarea simptomelor si in procesul de vindecare.
O dieta bogata in fibre si echilibrata si incurajarea scaunelor regulate normale sunt importante in procesul de vindecare al fisurii. Daca durerea este mare, un unguent anestezic poate fi introdus frecvent cu ajutorul degetului, folosind manusi.
S-a incercat si sfincteroctomia chimica folosind o gama larga de agenti, incluzand si oxidul nitric si toxina botulinica. Din moment ce fisurile anale sunt caracterizate prin spasmul sfincterului anal intern si o reducere a sangelui in mucoasa, scopul tratamentului este ameliorarea ischemiei reducand relaxarea presiunii anale si imbunatatind perforarea mucoasei.
S-a dovedit ca o aplicare locala a nitratilor actuali reduce presiunea sfincterului anal si imbunatateste curgerea sangelui anodermal. Acest efect dublu duce la vindecarea fisurii la mai bine de 80% din pacienti. Principalul efect advers este aparitia migrenelor in 20%-100% din cazuri.
S-a mai dovedit si ca o injectie locala cu toxina botulinica in apropierea fisurii provoaca relaxarea nervilor, slabirea muschiului sphincter si reducerea presiunii de relaxare a sfincterului anal, care permite vindecarea fisurii. Vindecarea fisurii se intalneste la peste 60% de pacienti. Principalul efect advers este lipsa puterii de contentie a gazelor si materiilor fecale, care dureaza pana la doua luni in 2% pana la 21% din cazuri.
Tratament chirurgical
Cand este nevoie de o incizie chirurgicala, fisura cronica impreuna cu pilonul de aparare, papila si cryptele adiacente sunt separate de muschiul de sustinere. Hemoroizii interni si externi asociati sunt indepartati. De obicei, tesutul cicatrizat din cadranul posterior anal este denuded in intregime. Criteriile pentru incizia fisurilor sunt cronicitatea si asocierea cu alte boli anorectale precum hemoroizi, prolapsul mucoasei, urme de piele, papile largite, contractia anala si crypts bolnavi.
Uneori, o dilatatie a anusului se efectueaza pentru a faramita tesutul cicatrizat de la marginea fisurii. Alteori, cauterizarea prin laser, electrochirugical, sau metoda chimica (ex, nitrat de argint) este folosita pentru a denude sau a reface baza fisurii, pentru a incuraja cresterea unui nou tesut anal.
Sphincterotomia laterala interna partiala s-a folosit pentru fisurile care nu prezinta complicatii. Aceasta operatie consta intr-o mica taietura a unei portiuni din muschiul anal. Ea ajuta la vindecarea fisurii prin prevenirea durerii si a spasmului, care interactioneaza cu vindecarea. Taierea muschiului intervine rar asupra abilitatii de control a miscarilor intestinelor.
Cel putin 90% din pacientii care necesita operatie pentru aceasta problema nu mai au treaba cu fisurile in viitor. Mai mult de 95% din pacienti dobandesc o imbunatatire prelungita a simptomelor. Aproape 5% din pacienti cu fisuri sunt "formatori de fisuri cronice", din mai multe motive(ex, constipatie cronica, neputinta de vindecare fara tesut cicatrizat, etc.), vor dezvolta noi fisuri in ciuda tuturor eforturilor tratamentelor medicale si chirurgicale.

SURSA 03

Fisura anala este o ulceratie superficiala cutaneo-mucoasa la nivelul uneia din micile "brazde" care formeaza pliurile radiale ale anusului. La examinare are un aspect triunghiular sau in forma de racheta de tenis cu baza rosiatica. In 90% din cazuri se produce in partea posterioara a canalului anal datorita unor particularitati anatomice ale acestei zone.
Fisurile anale se manifesta prin 3 simptome principale:
- dureri, mai mult sau mai putin intense cu caracter de arsura, intepatura sau usturime, care se desfasoara in 3 timpi: apar in momentul defecatiei, se amelioreaza cateva minute dupa, pentru a reveni "in forta" dupa cateva ore. Durerile foarte intense fac deseori ca bolnavul sa evite a mai merge la toaleta, ceea ce duce la agravarea constipatiei si ulterior a fisurii anale. La acestea se adauga si spasmul sfincterului anal intern (s.a.i.) de multe ori preexistent si favorizant al patologiei;
- rectoragie sau anoragie (urme de sange pe hartia igienica);
- prurit (mancarime) la nivelul anusului.
Fisura anala poate afecta toate grupele de varsta. Este insa mai frecventa la adulti si dintre acestia la sexul feminin.
Cauze
Una dintre cele mai incriminate cauze ale aparitiei fisurii anale este ruptura produsa de un scaun dur sau foarte voluminos (situatie care apare frecvent la cei constipati). De asemenea, mai multe scaune succesive (cum se intampla in diaree) pot, si ele, sa produca o fisura anala. Unii autori sustin ipoteza unei circulatii sangvine deficitare la acest nivel sau chiar a unui asa-zis microinfarct anal. Spasmul permanent al s.a.i. ar micsora si mai mult aportul de sange si ar duce la persistenta unei plagi care nu se mai cicatrizeaza. Factorul vascular este sustinut si de asocierea frecventa cu patologia hemoroidala.
Alti factori declansatori pot fi:
- Factorul neurovegetativ: adesea exista situatii stresante sau conflictuale simultan cu aparitia fisurii anale.
- Alte boli ale tractului digestiv in a caror manifestare apar fisurile anale: boala Crohn (boala inflamatorie a intestinului care se manifesta prin diaree sangvinolenta, scadere in greutate, febra si fisuri sau fistule perianale).
Complicatii
Simptomele fisurii anale pot dura mai multe saptamani sau luni, cu evolutie favorabila sau cu recaderi. Astfel:
- Daca dureaza mai mult de 6 saptamani fisura devine cronica. In acest caz durerea este mai putin intensa, insa marginile fisurii se ingroasa si se decoleaza (dezlipire de stratul subiacent) formand la polul inferior (extern) un mic capison numit "pseudomarisca" (marisca este o cicatrice fibroasa ce apare dupa hemoroizi). La polul superior (intern) poate aparea o papila hipertrofica uneori importanta ca volum.
- Fisura se poate infecta: apar supuratia, abcesul submucos.
- Uneori pot aparea traiecte fistuloase.
Tratament alopat...
Tratamentul alopat vizeaza obtinerea unui tranzit intestinal regulat cu scaune moi (prin dieta si administrarea de laxative), prescrierea de antialgice orale si medicatie locala (unguente, supozitoare). In cazurile cronice se pot practica anestezia sfincterului anal si injectiile sclerozante sub fisura sau tratamentul chirurgical radical (extirparea fisurii) urmat de plastie (acoperirea plagii operatorii cu piele sau epiteliu intestinal).
...si cel homeopat
Atunci cand exista o piele cu aspect murdar-nesanatos sau alte probleme de sanatate, solutia nu trebuie sa fie numai una externa (creme, cosmetice, unguente) deoarece pielea este hranita de sange, iar calitatea acestuia depinde de starea anumitor organe interne (v-ati intrebat de ce nu se incearca tratamentul cosmetic al icterului – coloratie galbena a pielii datorata unei afectari cel mai frecvent hepatice?). Astfel, doar tratamentul local, fie el chirurgical sau prin creme si supozitoare, nu va face decat sa elimine niste simptome, fara sa rezolve cauza profunda. De multe ori, tratamentul strict extern al unor probleme la nivelul pielii face sa reapara aceeasi problema sau chiar patologii mai profunde (la nivelul organelor interne sau chiar la nivel mental – iritabilitate, anxietate, depresie). Acest lucru este de multa vreme cunoscut atat in homeopatie, cat si in medicina traditionala chineza si acupunctura.
Din acest punct de vedere, homeopatia ofera o solutie prin stimularea blanda si eficienta a intregului organism si prin atingerea cauzei profunde a bolii deoarece actioneaza pe baza principiului: Similia Similibus Curantur (ceva asemanator vindeca in anumite conditii asemanatorul).
Remediile cele mai folosite sunt:
- Nitric acid - simptomele care il indica sunt: dureri sfasietoare in momentul defecatiei cu usturimi mai mult la nivelul rectului decat in anus, care continua cateva ore. Ele sunt insotite de contractii anale spasmodice si uneori de prolaps rectal (protruzia rectului in exterior) sau eliminarea de sange rosu (proaspat).
- Ratanhia Peruviana - senzatie de arsura anala intensa care precede si insoteste scaunul si se mentine mult timp dupa. Hemoroizi care se exteriorizeaza in momentul defecatiei. Dureri ca de cutit sau sticla sparta.
- Nux Vomica - scaune dureroase fie foarte voluminoase si greu de eliminat, fie in cantitate insuficienta si cu senzatia ca a ramas ceva neevacuat. Mare remediu pentru constipatie, flatulenta, gastrita si probleme hepatice. Frecvent bolnavul este deosebit de iritabil si artagos.
- Natrium Muriaticum - rectul pare contractat in momentul defecatiei, apoi dupa mult efort se elimina o cantitate mica de scaun dur, insotit de dureri intepatoare, sangerare si in final scaun moale. Dureri ascutite intre scaune si noaptea in pat.
- Causticum - mare dificultate la mers datorita durerilor anale si rectale intolerabile. Durere intensa si la nivelul perineului, adesea insotita de aparitia unei pustule perianale cu secretii purulente si sangvinolente.
Fisurile anale pot fi prevenite daca evitati aparitia constipatiei. Astfel, trebuie sa urmati o dieta bogata in fibre vegetale obtinute din cereale, fructe si legume, sa consumati o cantitate de cel putin 1,5 l de apa pe zi, sa faceti plimbari si exercitii fizice moderate.
Sfaturi pentru acasa
Pana la consultarea medicului se pot folosi:
- bai calde de sezut cu o durata de aproximativ 20 de minute, de mai multe ori pe zi. Acestea calmeaza durerile si relaxeaza s.a.i.
- creme sau unguente pe baza de galbenele.
- laxative administrate pentru o perioada scurta de timp astfel incat scaunele sa devina moi si mai putin dureroase.
- supozitoare cu propolis si argiloterapie atat intern, cat si extern (cataplasme).
- pentru stergerea dupa defecatie folositi tampoane sau servetele cat mai fine (pentru bebelusi).

Alte informatii: fisura anala , hemoroizi , leucemie