Gastroenterita se transmite usor de la o persoana la alta

Publicitate

Gastroenterita este o inflamatie a stomacului si intestinului, ce se manifesta prin tulburari digestive - greturi, varsaturi, crampe abdominale si diaree. In majoritatea cazurilor, este o afectiune de scurta durata, simptomele disparand in trei zile.
Severitatea bolii variaza, iar in cazurile grave, gastroenterita duce la deshidratare si dezechilibru electrolitic, datorita pierderii de lichide prin voma si diaree. Gastroenterita este o afectiune frecventa, ce dispare de obicei de la sine, in absenta unui tratament. Deshidratarea care o insoteste poate provoca probleme, in special la varstnici si la copii, ce necesita ingrijiri medicale.
In fiecare an, epidemiile de gastroenterita virala afecteaza milioane de persoane in intreaga lume, in special copii.
Gastroenterita este provocata de numeroase virusuri, bacterii sau alte microorganisme ce contamineaza apa si alimentele. Intensitatea simptomelor variaza in functie de cauza.
Virusul Norwalk este recunoscut drept agentul cel mai frecvent implicat in focarele epidemice de gastroenterita virala. Acest virus a fost identificat pentru prima data in 1968 intr-o scoala din Norwalk, Statele Unite, in timpul unei epidemii de gastroenterita. Rotavirusul este un alt tip de virus frecvent responsabil pentru cazurile de gastroenterita la copii.
Semne si simptome
La adultii cu o stare buna de sanatate, simptomele dureaza intre 1 si 3 zile. In mod exceptional, ele pot persista pana la 7 zile. Intensitatea simptomelor variza in functie de cauza.
Simptomele gastroenteritei:
- inapetenta
- crampe abdominale
- greata si varsaturi
- diaree apoasa
- febra usoara (38ºC)
- dureri de cap
In urma contaminarii, simptomele survin:
- dupa 12 - 24 ore - in cazul unei gastroenterite virale
- intre 1 ora – 12 ore mai tarziu – in cazul unei gastroenterite bacteriene
- dupa 30 minute – daca agentul etiologic este o toxina
Semnele deshidratarii
- uscarea pielii si a gurii
- mictiuni rare, cu urina inchisa la culoare
- iritabilitate
- crampe musculare
- slabiciune
- scadere in greutate
- pierderea apetitului
- stare de soc si lesin
Semne de alarma
Consultarea medicului este obligatorie imediat dupa aparitia unuia dintre simptomele urmatoare:
- semne de deshidratare
- scaun cu sange sau mucozitati
- varsaturi ce dureaza mai mult de 8 ore
- incapacitatea de a urina mai mult de 12 ore
- dureri abdominale puternice, timp de peste 2 ore
- febra de peste 38,5ºC
Cauze
Numeroase virusuri, bacterii si paraziti cauzeaza gastroenterita. Gastroenterita virala reprezinta intre 50 si 70% din cazuri. Virusurile responsabile pentru gastroenterita sunt: virusul Norwalk, rotavirus, adenovirus, parvovirus, astrovirus, coronavirus, pestivirus, etc.
Gastroenterita bacteriana reprezinta 15 – 20% din cazuri si este provocata de: Salmonella, E. coli, Shigella, Aeromonas, Listeria, etc.
Parazitii responsabili pentru aparitia gastroenteritei sunt: giardia, criptosporidium, etc.
Unele cazuri de gastroenterita sunt cauzate de intoxicatia cu fructe de mare. Rar, gastroenterita apare ca o reactie alergica (gastroenterita eozinofilica) sau in urma contactului cu unele animale.
Alte cauze:
- colita ischemica
- colita ulcerativa
- boala Crohn
- sindromul dumping
- chimioterapia sau radioterapia
Modul de transmisie
Gastroenterita poate fi transmisa:
Pe cale alimentara – consumul de alimente sau apa contaminate de germeni poate cauza gastroenterita. Alimentele cel mai frecvent implicate sunt, in ordinea importantei: fructele de mare, fructele si legumele, carnea de pasare sau de vita si ouale.
Prin transmie fecal -orala - prin atingerea unor suprafete sau obiecte pe care se gasesc particule fine de fecale sau voma a bolnavilor de gastroenterita infectioasa, apoi ducerea mainilor la gura sau prepararea mancarii fara a se spala bine pe maini in prealabil. O persoana este contagioasa de la debutul simptomelor si pana la 48 ore dupa disparitia lor.
In general, copiii contracta gastroenterita virala de la alti copii cu care intra in contact, la gradinita sau scoala. Gastroenterita virala are de obicei o transmisie fecal -orala, dar poate fi transmisa si prin stranut.
Gastroenterita bacteriana este contractata prin ingestia de maioneza, produse lactate, carne si alte alimente pastrate in conditii necorespunzatoare. Pregatirea improprie a alimentelor, in special prepararea termica insuficienta, poate fi implicata. Gastroenterita contractata in acest mod este numita intoxicatie alimentara.
Bacteriile sau parazitii ce provoaca gastroenterita pot proveni din apa contaminata (din fantani, piscine).
Diagnostic
Diagnosticul gastroenteritei se bazeaza pe tabloul clinic prezent. In cazul unui copil afectat, diagnosticul va fi orientat de raspunsurile parintilor la intrebarile ce privesc alimentele ingerate sau factorii la care a fost expus copilul.
Testele de diagnostic nu sunt in general necesare, deoarece majoritatea formelor de gastroenterita se vindeca de la sine in scurt timp. Istoricul bolii, consideratiile epidemiologice si examenul fizic stau la baza deciziei asupra necesitatii unei evaluari diagnostice suplimentare.
Pacientii care necesita investigatii suplimentare sunt cei cu deshidratare severa, febra, scaune cu sange, colici abdominale severe, diaree persistenta, precum si pacientii imunocompromisi.
Testele de laborator de rutina pot fi utile pentru a indica severitatea bolii, in special la varstnici. Numararea formului sangvine poate fi indicata in cazurile de diaree severa, toxicitate sau boala prelungita. Numarul de globule albe este crescut in infectiile cu Salmonella, dar normal sau scazut in infectiile cu Shigella.
Indicatiile pentru cultura din scaun se refera la prezenta sangelui sau a leucocitelor in scaune, diaree prelungita, care nu a fost tratata cu antibiotice, pacienti imunocompromisi, sau in scopuri epidemiologice (cazul intoxicatiilor alimentare).
Complicatii
Desi nu expune pacientii la riscuri majore in tarile dezvoltate, gastroenterita poate fi fatala in mai multe regiuni ale lumii. Afectiunea poate avea consecinte grave la persoanele cu constitutie fragila (sugari, copii, bolnavi sau varstnici), datorita deshidratarii pe care o provoaca.
Deshidratarea survine atunci cand organismul pierde o cantitate mare de lichide si de saruri minerale, esentiale pentru buna functionare a organismului. Un copil se poate deshidrata puternic dupa numai o zi sau doua de diaree.
In cazuri rare, intoxicatiile grave, in special toxiinfectiile cu bacteria E. coli, pot cauza atingeri ale rinichilor. Aceste intoxicatii debuteaza prin simptome obisnuite ale gastroenteritei (diaree), dar se pot agrava, ducand chiar la deces.
Tratament
Majoritatea cazurilor de gastroenterita se vindeca in termen de 3 zile. Obiectivul tratamentul este rehidratarea si prevenirea deshidratarii.
Izolarea bolnavului este uneori recomandata, la fel si repausul la pat.
Rehidratarea
- pentru o buna hidratare, se consuma 1 – 2 litri de lichide pe zi.
- in primul rand, pe durata varsaturilor, bolnavul nu trebuie sa manance sau sa bea pentru a favoriza refacerea sistemului digestiv
- apoi, se trece la ingestia de apa sau solutii de rehidratare. A se evita consumul unei cantitati prea mari dintr-odata. La inceput, se recomanda luarea unei linguri de solutie la fiecare 10 minute, apoi cantitatea este marita progresiv.
- daca varsaturile persista, se asteapta 30 minute, apoi se incearca din nou ingerarea unei cantitati mici de apa sau solutie de rehidratare.
- Se evita alcoolul si bauturile care contin cafeina. Prin efectul lor diuretic, acestea accentueaza pierderile de apa si saruri minerale. De asemenea, se evita consumul de bauturi carbogazoase, deoarece continutul lor ridicat de zahar poate provoca diaree.
Solutiile de rehidratare:
- se amesteca 1 litru de apa sterila, 6 lingurite de zahar si 1 lingurita de sare (reteta OMS)
- se amesteca 360 ml suc de portocale (fara continut de zahar) cu 600 ml apa fiarta si racita, la care se adauga ½ lingurita de sare de masa
Solutiile de rehidratare se pastreaza maxim 12 ore la temperatura camerei sau 24 ore la frigider.
Sfaturi privind alimentatia
Pe durata manifestarii simptomelor, se recomanda evitarea alimentelor ce agraveaza crampele si diareea: produsele lactate, sucul de citrice, condimentele, grasimile si prajelile, alimentele care contin faina de grau (paine, paste, pizza, etc.), legumele crude si fructele, cu exceptia bananelor care sunt indicate chiar si la copii.
Dupa disparitia greturilor, se reintroduc progresiv alimentele solide, favorizand alimentele usor de digerat. Orezul, cerealele neindulcite, painea si covrigeii sunt de obicei bine tolerate. Apoi, se adauga progresiv fructele si legumele (cartofii, dovleceii, etc), iaurtul, apoi alimentele bogate in proteine (carnea slaba, peste, oua, branza, etc.)
Tratamentul medicamentos
Pentru colicile abdominale se poate prescrie acetaminofen. Medicamentele antidiareice nu sunt de obicei recomandate copiilor, deoarece se crede ca pot incetini vindecarea infectiei prin impiedicarea eliminarii virusurilor, bacteriilor si parazitilor in fecale. Antibioticele sunt prescrise doar pentru unele bacterii care raspund la acest tratament.
Prevenire
Masuri de prevenire a gastroenteritei:
- cea mai buna metoda de a preveni gastroenterita consta in incurajarea copilului de a se spala pe maini cu apa si sapun (in special inaintea meselor, dupa folosirea toaletei). De asemenea, adultii trebuie sa se spele pe maini inainte de prepararea alimentelor si dupa schimbarea scutecelor bebelusului.
- evitarea contactului cu o persoana bolnava de gastroenterita
- dezinfectarea tuturor obiectelor care intra in contact cu voma bolnavului de gastroenterita (imbracaminte si obiecte sanitare)
- evitarea folosirii la comun a ustensilor de bucatarie cu un bolnav de gastroenterita
- pastrarea periutelor de dinti separat
Masuri de prevenire a intoxicatiilor alimentare:
- prepararea termica suficienta a alimentelor (in special carnea si ouale) si pastrarea lor la frigider in doua ore dupa preparare
- spalarea fructelor si legumelor proaspete inainte de a fi consumate
- evitarea utilizarii unei suprafete de gatit care a intrat in contact cu carnea cruda (utilizarea a doua suprafete diferite pentru carne si pentru legume)
- spalarea ustensilelor de bucatarie dupa utilizare
- consumul de produse lactate pasteurizate (microbii sunt distrusi prin incalzire)
Masuri de prevenire a complicatiilor:
- rehidratarea – pentru inlocuirea lichidelor pierdute prin varsaturi si diaree.

SURSA 02

Gastroenterita este o inflamatie a intestinului ce provoaca: diaree, crampe abdominale, greata, pierderea apetitului. La adulti, cele mai frecvente cauze de gastroenterita sunt infectiile virale si bacteriene.
Gastroenterita de cauza virala - infectiile virale ale tractului digestiv sunt responsabile de episoade usoare de gastroenterita. Virusurile ce declanseaza boala sunt foarte contagioase si se raspandesc de la o persoana la alta prin contact direct (impartirea mancarii sau a tacamurilor), maini murdare. Apare frecvent in institutii precum scoli, gradinite, campusuri, camine.
Gastroenterita bacteriana
Salmonella, shigella, e. coli sunt bacteriile cel mai frecvent asociate cu gastroenteritele. Acestea se pot raspandi prin contact direct cu o persoana infectata sau prin consumul de apa si alimente infectate. In unele cazuri boala este provocata de o toxina produsa de bacteria ce se dezvolta pe mancare preparata sau pastrata necorespunzator. Daca o persoana consuma alimente infectate, simptomele sunt declansate fie direct de bacterie, fie de produsii toxici ai acesteia. Simptomele provocate de toxinele bacteriene apar de obicei in cateva ore. Simptomele provocate de bacterie, in cateva zile.
In fiecare an milioane de oameni dezvolta boala consumand mancare contaminata. Atat forma virala cat si cea bacteriana tind sa fie reduse ca intesitate a simptomelor si de durata scurta, astfel, de multe ori, bolnavul nu se prezinta la medic. La varstnici sau la persoanele imunodeprimate gastroenteritele pot produce deshidratare si alte complicatii periculoase. Chiar si la adultii sanatosi, anumite tipuri de bacterii pot cauza forme severe de toxinfectie alimentara manifestate prin febra inalta si simptome digestive severe precum (diaree cu sange).
Simptomele
La adulti, simptomele de gastroenterita includ: diaree usoara - mai putin de 10 scaune apoase pe zi, crampe si durere abdominala, febra moderata ( < 38 grade), dureri de cap, greata si uneori varsaturi. In cazurile severe bolnavul poate avea deshidratare (gura uscata, sete intensa, slabiciune), diaree severa (mai mult de 10 scaune), febra inalta, scaune ce prezinta urme de sange.
Diagnostic
Este important de stabilit daca bolnavul a intrat in contact cu persoane ce prezentau simptome de gastroenterita sau daca a luat masa intr-un restaurant unde mancarea era lasata la temperatura camerei, daca mancarea consumata avea un gust sau miros neplacut, ciudat.
Gastroenterita se intalneste frecvent in zonele unde igiena este deficitara si unde apa de baut nu este testata periodic.
Diagnosticul se pune pe baza simptomelor, a expunerii la alimente infectate, apa nefiltrata, sau contactul cu o persoana infectata.
In situatia in care bolnavul prezinta simptome severe de boala se fac teste de laborator pentru a detecta prezenta bacteriei.
Majoritatea cazurilor de gastroenterita necomplicata dureaza intre 1 si 7 zile.
Prevenirea
- Spalati mainile frecvent, in special dupa ce ati mers la toaleta, ati schimbat scutece sau ati intrat in contact cu o persoana ce prezinta diaree.
- Spalati mainile inainte si dupa ce preparati mancarea, in special dupa ce manevrati carne cruda.
- Gatiti suficient carnea inainte sa o consumati.
- Ne depozitati mancarea gatita pe farfurii necuratate, pe care anterior a fost pastarta carnea cruda si curatati ustensilele folosite pentru prepararea carnii.
- Nu consumati niciodata lapte nepasteurizat sau apa netratata.
- In cazul in care calatoriti in zone unde igiena este deficitara consumati numai apa inbuteliata, evitati legumele si fructele crude ce nu au fost cojite.
Tratament
Cazurile moderate de gastroenterita trec in cateva zile.
Pentru a preveni deshidratarea, beti multe fluide (apa, bauturi pentru sportivi, solutii de rehidratare orala cumparate din farmacie).
Dupa ce greata se atenueaza, abordati o dieta lejera: supa, orez fiert. Evitati pentru o perioada laptele, produsele fainoase (paste, paine), fructele crude, cerealele.
In cazurile severe doctorul va prescrie medicatie pentru atenuarea greturilor, varsaturilor, diareei si perfuzii intravenoase pentru tratamentul deshidratarii. Daca testele de laborator confirma ca o infectie bacteriana severa este cauza simptomelor se face tratament cu antibiotice.
Programati-va imediat la medic daca:
- aveti febra peste 38 de grade;
- ati observat prezenta de sange sau puroi in scaun;
- simptomele nu au disparut timp de o saptamana;
- ati calatorit recent in regiuni deficitare din punct de vedere sanitar;
- va aflati sub tratament imuno-supresor sau suferiti de o boala ce va compromite imunitatea.

SURSA 03

Gastroenterita reprezinta iritarea si inflamarea tractului digestiv, si se manifesta prin dureri abdominale, voma si diareea. Gastroenterita severa poate duce la deshidratare acuta.
Gastroenterita poate fi de natura virala (produsa de rotavirus, adenovirus, calicivirus, astrovirus, virusul Norwalk etc.) sau bacteriala si se transmite usor de la o persoana la alta. Boala se poate evita prin spalarea mainilor cat mai des, in special inainte de masa sau dupa folosirea toaletei.
Simptomele includ:
- crampe abdominale;
- greata si voma;
- diaree;
- pierderea poftei de mincare;
- ameteala;
- febra sau frisoane;
- deshidratare.
Daca apare deshidratarea (tonus slab, gura uscata, sete puternica si absenta urinei pentru mai mult de 6 ore) medicul trebuie consultat de urgenta. Deasemenea, trebuie mers la medic in oricare din aceste cazuri:
- simptomele persista mai mult de 48 de ore;
- scaunul contine mucus sau singe;
- febra este mai mare de 38.5 C (101 F);
- dureri abdominale sau rectale puternice;
- voma si diareea persistenta.
Gastroenterita virala poate dura citeva ore sau mai multe zile si se vindeca fara medicamente, in timp ce cea bacteriala poate tine mai mult de o saptamana si se trateaza numai medicamentos. La adulti gastroenterita se vindeca in cateva zile, dar la copiii mai mici de 2 ani orice simptom al bolii trebuie adus la cunostinta medicului cat mai curand posibil.
La copii, majoritatea gastroenteritelor sint provocate de rotavirus, care apare in general din Octombrie pana in Aprilie. Perioada lui de incubatie este de 2 zile, urmata de 3 zile de stari de voma si apoi alte 4-8 zile de diaree.
Virusul Norwalk, o alta cauza posibila a gastroenteritei, se transmite prin apa sau mincare contaminata.
Tratamentul la domiciliu poate include:
- odihna la pat pana ce voma si diareea se reduc cantitativ;
- consum de lichide - supa, ceai neindulcit;
- consum de alimente usoare - biscuiti sarati, orez, oua, supa, paine, mar copt (sau sos de mere), cereale fierte;
- 8-12 pahare de lichid/zi pentru a preveni deshidratarea;
- se evita consumul alimentele condimentate, legumelor, fructelor, produselor lactate, dulciurilor, alcoolului;
- se poate reveni la dieta normala dupa 2-3 zile;
- se evita aspirina sau ibuprofenul care irita sistemul gastrointestinal si se prefera acetaminofen (paracetamol) pentru diminuarea durerilor.
In cazul in care voma este prelungita, medicul va prescrie supozitoare sau medicamente injectabile. Diareea prelungita va fi tratata si ea cu medicamente. Cand scaunul revine la normal tratamentul se intrerupe.

Alte informatii: Gastroenterita , infectiile , Deshidratarea