Gripa Porcina

În luna martie 2009, in Mexic a izbucnit o epidemie de gripa porcina. Virusul a provocat deja victime in Mexic si a depasit granitele continentului nord-american, ajungand in Europa si celelalte continente. Cititi in acest articol cum functioneaza gripa porcina, cum se transmite, care sunt simptomele, daca exista medicamentatie si cum ne protejam. Gripa porcina este o afectiune respiratorie provocata de virusul gripei de tip A si care imbolnaveste de regula porcii, dar care - in mod neobisnuit - pare sa devina o epidemie dupa transmiterea acestui virus la om.
CE ESTE GRIPA PORCINĂ?
Gripa porcina este o maladie a aparatului respirator al porcilor provocata de virusi gripali de tip A. Epidemiile de gripa porcina sunt un eveniment normal in cazul acestor animale. În mod uzual, oamenii nu contacteaza boala, dar uneori maladia este transmisibila si la acestia, astfel ca pot aparea si apar si  infectii ale populatiei. De cele mai multe ori, cazurile umane de gripa porcina apar la cei care isi desfasoara activitatea in preajma acestor animale, dar este posibil ca virusul sa se raspandeasca si de la om la om.
CARE SUNT SIMPTOMELE GRIPEI PORCINE?
Simptomele gripei porcine la oameni sunt similare simptomelor gripei obisnuite si includ febra, tuse, senzatia de gat uscat, dureri de muschi, dureri de cap, frisoane si o stare accentuata de oboseala. Unii oameni au raportat si diaree si stari de voma ca simptome asociate gripei porcine. În trecut, boli grave precum pneumonia si insuficienta respiratorie, ca si moartea, au fost asociate cu contaminarea cu acest virus gripal porcin la oameni. Ca si in cazul gripei sezoniere, gripa porcina poate provoca o inrautatire a simptomelor caracteristice unor boli cronice la populatia umana infectata.
CÂT DE GRAVĂ ESTE BOALA ÎN CAZUL OAMENILOR?
Ca si in cazul gripei sezoniere, gripa porcina, cand se manifesta la oameni, se poate manifesta cu diverse grade de severitate, de la forme usoare pana la unele grave. Între 2005 si ianuarie 2009, au fost raportate 12 cazuri de gripa porcina la oameni in S.U.A., dintre care niciun caz mortal.
Totusi, infectiile cu gripa porcina pot avea urmari extrem de grave. În septembrie 1988, o femeie insarcinata in varsta de 32 de ani, cu o stare anterioara infectarii a sanatatii foarte buna, din statul Wisconsin, a fost spitalizata cu diagnosticul pneumonie dupa ce a contactat virusul gripei porcine, pentru a-si pierde viata 8 zile mai tarziu. În 1976 a izbucnit o epidemie de gripa porcina in statul New Jersey, orasul Fort Dix, cu urmari foarte grave: au fost inregistrate mai mult de 200 de cazuri de imbolnaviri cu simptome grave si  un deces.
CUM SE TRANSMITE BOALA?
Gripa porcina se poate transmite in doua moduri. În primul rand, in urma contactului cu porci contaminati sau a contactului cu elemente de ambient contaminate cu acest virus.  În al doilea rand, prin contactul cu o persoana infectata cu virusul gripei porcine. Cazuri de contaminare de la om la om au fost de asemenea documentate si se crede ca mecanismul este acelasi ca in cazul gripei sezoniere. În prezent, se considera ca gripa se raspandeste in special de la om la om prin tuse ori stranutul persoanelor infectate.
EXISTĂ MEDICAMENTE ÎMPOTRIVA GRIPEI PORCINE?
Raspunsul scurt este DA. CDC (Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor al guvernului american) recomanda folosirea oseltamivirului si zanamivirului (medicamente antivirale) pentru tratamentul, respectiv prevenirea infectarii cu virusul care cauzeaza gripa porcina. Medicamentele antivirale se elibereaza pe baza de reteta si se intalnesc de obicei sub forma de capsule, sub forma lichida sau ca inhalatori care lupta cu gripa impiedicand reproducerea virusului in interiorul organismului uman. Daca va imbolnaviti, medicamentele antivirale pot reduce simptomele bolii si va pot face sa va simtiti mai bine mai repede. Acestea pot, de asemenea, preveni complicatii ale bolii. Ele actioneaza cel mai bine in cazul in care administrarea incepe foarte curand dupa imbolnavire, mai exact in primele doua zile de la aparitia primelor simptome.
Cei infectati cu virusul gripei porcine trebuie considerati ca fiind potential contagiosi atata vreme cat prezinta simptomele bolii si, posibil, in urmatoarele 7 zile de la declansarea bolii. Copiii, in special cei mai tineri dintre acestia, pot fi contagiosi pentru perioade mai lungi.
CUM NE PROTEJĂM DE GRIPA PORCINĂ?
În prezent nu exista un vaccin disponibil care sa protejeze omul impotriva gripei porcine. Între timp a fost dezvoltat un vaccin impotriva gripei porcine. Totusi, exista masuri cotidiene pe care oamenii le pot lua pentru a preveni raspandirea virusilor care provoaca boli ale sistemului respirator, cum este si cazul gripei. Urmati in fiecare zi masurile urmatoare pentru a va proteja sanatatea: Acoperiti-va nasul si gura cu un servetel cand tusiti sau stranutati. Aruncati servetelul la cosul de gunoi dupa folosire. Spalati-va mainile cu apa si sapun de cate ori aveti posibilitatea, mai ales dupa ce stranutati sau tusiti. Foarte eficace sunt si servetelele umede pe baza de alcool medicinal. Evitati apropierea de persoane bolnave. Daca va imbolnaviti de gripa, se recomanda sa ramaneti acasa, intrerupand cursurile sau serviciul, limitand astfel contactul cu ceilalti pentru a nu le transmite si lor boala. Evitati sa va atingeti ochii, nasul si gura, deoarece microbii si virusii se raspandesc in acest mod.
CE FACEŢI DACĂ VĂ ÎMBOLNĂVIŢI?
Daca locuiti intr-o zona unde au fost raportate cazuri de gripa porcina si daca prezentati simptome asemenea celor asociate acestei maladii, precum febra, dureri musculare, guturai, gat uscat, greturi, stari de voma sau diaree, este indicat sa contactati medicul de familie, mai ales daca sunteti ingrijorat din pricina simptomelor d-voastra. Medicul d-voastra va hotari daca sunt necesare teste suplimentare sau administrarea unui tratament. Daca sunteti bolnav, ar trebui sa ramaneti acasa si sa evitati contactul cu alti oameni pe cat posibil, pentru a limita raspandirea bolii. Daca va imbolnaviti si manifestati unul din simptomele urmatoare, apelati la asistenta medicala de urgenta. În cazul copiilor, simptomele care necesita asistenta medicala de urgenta includ respiratia rapida sau problemele de respiratie, culoarea albastruie a pielii, diminuarea nevoii de a bea fluide (ingurgitarea insuficienta de fluide), somnul prelungit, lipsa dorintei de interactiune (copilul devine atat de usor iritabil incat nu mai doreste sa fie tinut in brate), febra insotita de urticarie sau simptome caracteristice gripei care se diminueaza doar pentru a reveni cu febra si tuse mai severe. În cazul adultilor, simptomele care necesita asistenta medicala de urgenta includ dificultatile de respiratie, dureri sau senzatie de presiune in piept sau in zona abdomenului, senzatie brusca de ameteala, confuzie, dar si voma severa sau persistenta. Populatia nu trebuie sa isi faca griji cu privire la consumul si prepararea carnii de porc. Virusul gripei porcine nu se transmite prin intermediul alimentelor. Consumul carnii de porc preparate in bucatarie si manevrata corespunzator este sigur.
EXISTĂ CAZURI DE GRIPĂ PORCINĂ ÎN ROMÂNIA?
Pana la data scrierii acestui articol (29 aprilie 2009) nu s-au raportat cazuri de gripa porcina in Romania. Prin urmare, din fericire, pentru romanii care nu calatoresc in Mexic - tara de origine a transmiterii recente la om a virusului - ori in zone din tari in care sunt raportate astfel de cazuri,  nu exista motive de ingrijorare. Cel putin pentru moment. Şi virusul gripei aviare a parut o problema a altora pana in momentul in care a fost depistat in diverse gospodarii de pe tot cuprinsul Romaniei.
CÂT TIMP REZISTĂ VIRUSUL GRIPEI PORCINE ÎN AFARA CORPULUI?
Se considera ca virusul gripei porcine nu poate rezista mai mult de 2 ore in afara corpului. Dar este un timp suficient pentru a infecta multe persoane. De aceea, in cazul in care acest virus va aparea si in Romania, este bine sa tineti cont de faptul ca o buna metoda de protectie este spalatul pe maini. Functioneaza si in cazul altor virusi...

SURSA 02

Dupa ce gripa porcina a pus in garda intreaga planeta, publicatia “LiveScience" a facut o analiza a mecanismelor biologice din spatele bolii si a masurilor de prevenire care o pot tine la departare. Virusul gripei se raspandeste cel mai adesea cu ajutorul picaturilor de lichid imprastiate in aer prin tuse si stranut. Simptomele, precum febra, durerile musculare, starile de oboseala si tusea seaca, incep sa se faca simtite, in cazul adultilor, dupa patru zile de la momentul infectarii. Noua tulpina de gripa porcina se transmite de la om la om, dar Centrul american pentru combaterea si prevenirea bolilor nu a stabilit deocamdata cat de contagioasa este, noteaza LiveScience.com De cealalta parte, desi nu exista dovezi clare care sa arate ca virusul gripei aviare a suferit niste modificari ce i-au permis sa se transmita de la om la om, unii cercetatori sustin ca acest lucru s-a petrecut deja in Asia, ceea ce ar insemna ca o pandemie este iminenta.
America, infectata in trei luni
Cursele aeriene tot mai dese si mai extinse fac ca virusurile sa se raspandeasca cu o repeziciune fara precedent.
Spre exemplu, un studiu din 2006 a demonstrat ca o pandemie de gripa ar putea pune stapanire pe intregul teritoriu al Statelor Unite in doar trei luni. O persoana adulta le poate “pasa" altora virusul cu o zi inainte si trei pana la sapte zile dupa aparitia simptomelor. În cazul copiilor, afectiunea este molipsitoare chiar si perioade mai indelungate. Mai mult, unii indivizi infectati nu prezinta simptome, insa cu toate astea le pot transmite altor persoane virusul. Pentru copii si persoane varstnice, vaccinurile antigripale sunt cruciale, insa problema este ca acestea sunt croite pe anumite tulpini, astfel ca nu au efect in toate cazurile. Desi multe persoane considera ca gripa este o afectiune specifica iernii, deoarece cele mai multe cazuri se inregistreaza intre lunile decembrie si martie, afectiunea prezinta un pericol pe toata durata anului.
Peste 20 de milioane de morti
Cea mai devastatoare pandemie de gripa din istoria omenirii a izbucnit in 1918, ucigand in doi ani peste 20 de milioane de persoane la nivel global. Pandemia a fost cauzata chiar de o tulpina a virusului H1N1, raspandindu-se chiar si in zona arctica si in unele insule izolate din Oceanul Pacific. Gripa este adeseori confundata cu banala raceala. Pe buna dreptate, spun cercetatorii, din vreme ce ambele sunt afectiuni respiratorii cauzate de virusuri. Au in comun multe dintre simptome, doctorilor fiindu-le aproape imposibil sa dea un diagnostic exact doar pe baza acestora. Totusi, simptomele gripei sunt in general mai acute, mai ales in ceea ce priveste febra si starile de oboseala, putand duce la complicatii grave.
Gripa aviara si cea porcina, indeaproape inrudite
Gripa este un virus, mai exact un pachet de proteine si ADN carora le lipseste capacitatea de a se autoreproduce. Se raspandeste prin infectarea unei celule si folosirea mecanismelor acesteia pentru a se inmulti. Virusul se reproduce apoi pana cand celula cucerita explodeaza, iar asta face ca si celulele din jur sa fie afectate. Exista trei tipuri de virusuri gripale: A, B si C. Gripa porcina (H1N1) si cea aviara (H5N1) fac ambele parte din prima categorie. Tipul A poate infecta oameni, porci, pasari, cai si alte animale, putandu-se oricand raspandi la scara globala, sub forma unei pandemii. Tipul B se intalneste doar la oameni, putand cauza epidemii, insa nu si o pandemie, pe cand tipul C determina cele mai putin grave simptome, in cazul oamenilor declansand probleme respiratorii minore. Tipul C nu poate lua amploare nici la nivel de epidemie, nici la cel de pandemie. Tipurile de gripa A si B se impart in anumite variante genetice numite tulpini, care evolueaza continuu. Organismul unei persoane poate capata rezistenta in fata unei tulpini, insa este lipsit de aparare atunci cand o noua tulpina isi arata coltii.

SURSA 03

Gripa tip A(H1N1) numita si gripa porcina, gripa mexicana, sau gripa nord-americana a izbucnit in Mexic in luna aprilie 2009 si a evoluat ca o pandemie, raspandindu-se in intreaga lume. Desi a fost o boala gripala usoara si cu mortalitate relativ scazuta, de la declansarea sa in aprilie 2009 si pana in august 2010, pandemia a provocat aproximativ 18.500 de decese in lume. Alaturi de informatiile si indrumarile de educatie sanitara benefice, mass-media a declansat si o panica globala, cu rezultate nefaste, transformand aceasta pandemie in cea mai mediatizata epidemie de gripa din istorie. La data de 10 august 2010, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a proclamat sfarsitul pandemiei de gripa cu virus A/H1N1 si inceputul perioadei post-pandemice.
Manifestari clinice ale bolii
Zeci de state din intreaga lume au izolat la bolnavii de gripa virusul A(H1N1). Oficialitatile medicale au raportat o boala gripala relativ usoara, cu febra moderata, curbatura si afectarea organelor respiratorii superioare (naso-faringelui), mai rar cu exprimari gastro-enterice, cu rare tendinte de complicatii. Letalitatea - in general, prin insuficienta respiratorie acuta - a intervenit la persoanele compromise imunitar, stresate, cu rezistenta slabita succesiv unor boli cronice, etc., dar, spre deosebire de celelalte gripe sezoniere, grupa de risc a cuprins si tineret, femei gravide si persoane cu sindrom metabolic, obezitate. Din teama de o posibila schimbare a edificiului antigenic viral, in 11 iunie 2009 OMS a decis ridicarea gradului de pandemie la nivelul maxim de 6, ceea ce insemna ca pandemia este inevitabila. Datele centralizate de la sfarsitul lunii decembrie 2009 indicau aparitia unor tulpini virale cu mutatia H274Y, care le confera rezistenta fata de tratamentul antiviral cu oseltamivir.
Asemanari intre pandemia de gripa AH1N1 si gripa spaniola
Odata cu aparitia bolii, lumea a inceput sa se gandeasca la pandemia din 1918 de la sfarsitul primului razboi mondial. Aceasta pandemie a cauzat moartea a 100 de milioane de oamenii fiind considerata cea mai devastatoare pandemie din istorie. Asemanarea cea mai importanta dintre gripa AH1N1 si gripa spaniola (tot un virus H1N1 ,dar aviar) este ca afecteaza mai mult tinerii (5-35 ani) decat batranii.
Epidemiologie
Sursa de infectie
Rezervorul de virus: Desi de origine porcina, nu s-au descris in anul 2009 cazuri de transmitere directa de la porc la om. Toate cazurile anchetate si raportate au fost intra-umane. Peridiocitate sezoniera: De regula, sezonul gripal incepe toamna si se incheie primavara. Epidemia de gripa din 2009 s-a declansat, conform comunicatului mexican la OMS, la 18 martie, si nu se stie cand va atinge apogeul. Sistemul sanitar mexican a functionat cu o eficienta partiala: dintre cele 63 de cazuri mortale declarate initial, nu s-a putut stabili cu precizie in toate cazurile daca decesul a survenit in urma acestei gripe. Anchetele epidemiologice nu au izbutit sa stabileasca sursa infectiei, si nici cand a izbucnit epidemia (cand au aparut primele cazuri) si cu ce amploare.
Calea de transmitere
Vectorul de raspandire principal al virusului a fost omul, nu animalele sau pasarile. Raspandirea virusului a fost favorizata de circulatia mare a persoanelor la nivel planetar, in particular cu avionul (turism, calatorii de afaceri etc.). În afara de vehicularea rapida a purtatorilor de virus la mari distante, in avioane aerul este reciclat, climatizat si pastrat la conditiile normale de presiune, fiind filtrat de particule supra micronice, filtrare care este ineficienta pentru o parte dintre microbi si pentru toate virusurile. Aceste conditii inlesnesc transmiterea de virusuri de la un pasager purtator, la mai multi calatori, multiplicand astfel sursele de infectie pana la destinatie. Fenomenul de aisberg, caracteristic bolilor infectioase cu mortalitate de sub 100 %, consta in faptul ca doar o parte din populatia infectata prezinta boala manifesta clinic. Exista si purtatori sanatosi de virus, care nu fac boala, dar care pot transmite infectia. Deoarece inca nu s-au facut cercetari pe esantioane de populatie, procentul de purtatori sanatosi este necunoscut. Cu cat procentul de populatie rezistenta/imuna este mai mare, cu atat scade amploarea epidemiei (efectul de cohorta).
Receptivitatea
Grupa de varsta: Grupa uzuala de risc la gripele obisnuite, in functie de varsta, cuprinde grupele extreme: copiii mici si populatia trecuta de 60 de ani. Actuala epidemie ocoleste aceaste grupe, afectand cu predilectie populatia de sub 40 de ani. Starile asociate, care induc un risc crescut fata de boala si complicatii (inclusiv deces), includ: sarcina si lauzia, obezitatea, boli metabolice (diabet zaharat, sindrom metabolic, etc.), boli ale sistemului imunitar si alte boli cronice (respiratorii, cardiace etc.).
Pandemia in lume
Începutul epidemiei
Guvernul mexican a raportat Organiztiei Mondiale a Sanatatii la 23 aprilie 2009 despre trei incidente separate:
* În Ciudad de México (capitala) a aparut o serie de cazuri de viroza pulmonara si a cailor respiratorii superioare incepand de la data de 18 martie. Numarul de cazuri a crescut permanent ajungand la 854, dintre care, 59 decese.
* În San Luis Potosi, in centrul Mexicului, 24 de cazuri, cu opt decese.
* În Mexicali, la granita cu Statele Unite, 4 cazuri, fara mortalitate.
Dintre probele de laborator trimise la analiza in Canada, 18 au fost gasite pozitive la virusul gripal porcin A/H1N1, 12 dintre ele fiind identice genetic cu tulpini virale provenite din California.
Repere cronologice ale pandemiei de gripa in anul 2009
* 18 martie: prima aparitie a gripei de tip A/H1N1 in orasul Mexico (Ciudad de México). Anchete epidemiologice considera ca boala a putut apare inca din ianuarie.
* 28 martie: primul bolnav de gripa confirmat, Edgar Hernandes (4 ani).
* 6 aprilie: primul focar epidemic, in orasul mexican La Gloria.
* 14 aprilie: Mexico - primul caz mortal, o pacienta cu boli cronice.
* 17 aprilie: primele doua cazuri izolate in USA-California (doi copii).
* 26 aprilie: Statele Unite (engleza U.S. Department of Health & Human Services) declara stare de urgenta fata de un virus cu potential patogenic necunoscut si ingrijorator.
* 1 mai: virusul gripei ajunge in Asia (Hong-Kong).
* 3 mai: OMS declara ca se asteapta la o pandemie cu circa doua miliarde de imbolnaviri. Secretara americana de Stat pentru Sanatate declansaza "goana dupa vaccin".
* 27 mai 2009: primul caz confirmat in Romania la o femeie de 30 de ani venita de la New York pe 23 mai.
* 11 iunie: OMS declara starea de pandemie.
* 22 iulie: primele experimentari ale vaccinului pe oameni (voluntari).
* 10 septembrie: cercetatorii conclud ca o singura doza de vaccin va fi suficienta pentru o rezistenta durabila a majoritatii populatiei (cu exceptia femeilor gravide si a altor situatii speciale).
* 16 septembrie: OMS si FDA aproba folosirea vaccinului.
* 26 noiembrie: demareaza campania nationala de vaccinare in Romania, cu vaccin produs de Institutul Cantacuzino, conform recomandarilor OMS si deciziei UE.
Pandemia in Romania
Primul caz confirmat de gripa A (H1N1) in Romania a fost confirmata pe 27 mai 2009 la o femeie de 30 de ani venita de la New York pe 23 mai, dupa ce a facut escala la Paris. Conform directorului "Institutului Matei Bals", Adrian Streinu-Cercel, Femeia avea o forma usoara de boala si nu mai prezinta acum riscul de a raspandi virusul.
Pe baza morbiditatii (indexul de imbolnavire a populatiei) posibile spre finele anului 2009, Ministerul Sanatatii din Romania estimeaza un numar de circa 2200–2400 decese, majoritatea sub varsta de 40 de ani, respectiv cam un deces la 10.000 de locuitori (estimarile mai sumbre multiplica acest numar cu 10). Aceasta mortalitate este egala sau inferioara celei provocate de gripele din ultima decada.
Analiza structurii genetice virale
Indiciile initiale sunt mai mult estimari, provenite din studierea structurii genetice a virusului si prin comparatia cu informatiile detinute cu privire la alte virusuri gripale cunoscute. Vor trece saptamani sau chiar luni pana la o analiza biologica solida, care sa descopere potentialul virusului H1N1. Ceea ce ne arata acest inceput de epidemie este dificultatea de a prezice potentialul pandemic al tulpinilor gripale noi. În curand, Wellcome Trust Sanger Institute din Cambridge va incepe secventierea genetica a virusului si va monitoriza orice mutatie sau schimbare cu potential agresiv. Însa, exista un aspect, care aduce o raza de speranta in privinta potentialului pandemic al virusului H1N1. Acesta consta in faptul ca, pana acum, nu s-a descoperit nimic neobisnuit in nucleoproteina virusului, numita NS1, care este legata de puterea raspunsului imun pe care-l produce virusul. În cazul unor virusuri patogene, proteina NS1 initiaza o furtuna a citokinelor, o reactie imuna severa, ce poate fi fatala chiar si pentru persoanele tinere si sanatoase.
Previziuni
Morbiditatea (proportia in care produce imbolnaviri) crescuta a actualului virus A/H1N1, mai mare decat in cazul lui H5N1 i-a ingrijorat pe virusologi si pe epidemiologi, in special din cauza posibilitatii teoretice, desi cu sanse extrem de scazute, ca H1N1 sa se combine cu H5N1, rezultand un super-virus, care sa se raspandeasca cu usurinta de la om la om. Virusul H5N1 este raportat si studiat de aproape zece ani si pana acum nu s-a demonstrat ca s-a combinat cu alte virusuri gripale. Aceasta teama a fost preluata de presa si transformata in panica. Sensibilizate de epidemiile de gripa anuale si pandemiile frecvente, oficialitatile au reactionat la noul pericol - in majoritatea statelor - sub presiunea acestei panici mediatice si mai putin conform indicatiilor profesionistilor. În SUA, 200.000 de oameni sunt spitalizati anual cu afectiuni gripale, cu o mortalitate de aproximativ 36.000 de cazuri. Global, intr-un an pandemic, morbiditatea cu diverse forme ale gripei sezonale este de circa 90 de milioane de cazuri, 865.000 spitalizari si o mortalitate de circa 209.000. În anul 1976, in SUA, in urma unui singur caz suspect de gripa porcina, soldat cu decesul victimei, 40 de milioane de americani au fost inoculati cu vaccin antigripal, unii murind din cauza vaccinului. În anul 2003, virusologul Robert Webster a publicat in "American Scientist" un articol intitulat "Lumea se afla in pragul unei pandemii care ar putea ucide o mare parte a populatiei umane" (in engleza : "The world is teetering on the edge of a pandemic that could kill a large fraction of the human population"). Aceasta "pandemie" apocaliptica s-a soldat cu 421 de cazuri confirmate de infectare cu H5N1, din care 257 de decese.
Efectele nefaste ale panicii de provenienta mediatica
Impactul panicii de provenienta mediatica a fost destructiv pentru economia mexicana. Turismul mexican, una dintre principalele surse de venit a scazut cu 80 %. De asemenea turismul spre Statele Unite a scazut cu peste 50 % si spre Canada, cu peste 40 %. Şi turismul european a avut de suferit, dar o apreciere cantitativa este dificila, datorita suprapunerii peste criza economica. Oficialitatile egiptene au folosit ocazia pentru a eutanasia porcii - principala sursa de carne a minoritatii crestine-copte, eradicand total populatia porcina a coptilor, circa 250.000 de capete, fara a plati despagubiri.
Actiuni riscante ale populatiei
Conform unor surse, unii parinti din Marea Britanie au organizat asa-numite "petreceri de gripa porcina", unde isi duceau copiii in apropierea persoanelor afectate de gripa pandemica in speranta ca copiii se vor infecta de boala dobandind imunitate naturala inainte ca virusul sa se transforme printr-o mutatie intr-unul mai periculos. Aceasta actiune a fost considerata foarte riscanta de autoritatile sanitare britanice.
Masuri de depistare in aeroporturi
Deoarece principala cale de raspandire a bolii este calatoria cu avionul, aeroporturile din lume au fost dotate cu puncte/cabinete medicale de detectare a gripei, bazate pe declaratia voluntara a pasagerului asupra unei presupuse simptomatologii. Criterii mai obiective, bazate pe tehnologia de detectie in infrarosu, au fost introduse in aeroporturile israeliene. Este vorba de o camera video sensibila la razele de caldura (infrarosii), conceputa de OPGAL Optronic Ind. din Karmiel, Israel (engleza IR-Infrared Cameras Technology), care alerteaza la trecerea pasagerilor cu temperatura fetei de peste 340C - temperatura normala a fetei omului sanatos - indicand in direct pe pasagerii febrili. Metoda este limitata la detectarea febrei, care poate avea si alte cauze, in afara gripei A (H1N1), si este total ineficienta fata de purtatorii sanatosi de virus A (H1N1).
Posibilitati de conspiratie
Productia cantitativa a vaccinului anti-viral de tip A(H1N1) - specific sau in "coctail" cu alte vaccinuri antivirale de mare raspandire - este asigurata de concerne globale de producatori de medicamente. Spaima unanima a populatiei, bine intretinuta mediatic ("Swine flu crisis - H1N1 virus out of control". "Cherie Blair, wife of ex-PM Tony Blair 'has swine flu'". "Experts fear - WHO warning: Killer virus can't be stopped!", etc.) a obligat guvernele din mai toata lumea (unele mai devreme, altele mai tarziu) sa supraliciteze pentru cumpararea de sute de milioane de doze de vaccin, inca inainte de terminarea testelor de siguranta si de primirea aprobarilor institutiilor de control. Dr. Wolfgang Wodarg, specialist in boli pulmonare, igiena si sanatate publica, si conducatorul Comisiei de Sanatate a Parlamentului German si a Uniunii Europene, a declarat ca vaccinul preparat si testat de concernul Novartis in Germania "este inoculat cu un ac foarte fierbinte" (engleza "with a very hot needle"). Mediul de cultura al virusului vaccinal contine celule animale canceroase care, in afara de riscul de soc anafilactic (alergic) ar putea provoca si focare metastatice (canceroase) Dr. Johannes Löwer, presedintele Institutului Paul Ehrlich semnalizeaza si el ca respectivul vaccin anti-gripal poate fi mai periculos decat gripa. Dupa dr. Wodarg, panica populatiei de o pandemie gripala este o "orchestratie mediatica", "o afacere excelenta pentru industria farmaceutica" (engleza people’s fear of the pandemic as an "orchestration": "It is great business for the pharmaceutical industry") (in Neuen Presse).
Goana dupa vaccin
Presiunea panicarda mediatica si-a spus cuvantul si goana dupa asigurarea optiilor de procurare a unui vaccin a inceput. Specialistii au fost actionati sa se intereseze pe langa marii producatori in privinta stadiului de experiente pe viu/aprobarea darii in folosinta, termenului de livrare a cantitatilor necesare, caltatii/proprietatilor vaccinului.
Campania de vaccinare in Romania
La 26 noiembrie 2009 Ministerul Sanatatii din Romania a comunicat ca demareaza campania de vaccinare impotriva virusului A/H1N1. Vaccinul folosit, «Cantgrip», produs de Institutul Cantacuzino din Bucuresti, foloseste un virus viu, inactivat, splitat, fara adjuvant, crescut - ca substrat - pe oua embrionate, cu o concentratie de HA (hemaglutinina) pe doza de 15 μg (A/California/07/09). Într-o prima faza a fost vaccinat personalul din prima linie, respectiv cel medico-sanitar si cel care asigura securitatea nationala si locala, ulterior distribuindu-se vaccin si pentru imunizarea persoanelor din celelalte categorii de risc (elevi de liceu, studenti, persoane peste 65 de ani si bolnavi cronici). Vaccinul a fost distribuit in reteaua de medicina de familie si medicina scolara in cursul lunii decembrie 2009.
Perioada post-pandemica
La data de 10 august 2010, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a proclamat sfarsitul pandemiei de gripa cu virus A/H1N1 si inceputul perioadei post-pandemice. Aceasta perioada post-pandemica este caracterizata de posibile cazuri de boala izolate si izbucniri locale in cadrul unei populatii imunizate, partial, prin vaccinare (indusa) si partial (in medie, intre 20% si 40% din populatie), prin venirea in contact cu virusul pe cale naturala. Astfel de izbucniri, localizate in urma interventiei organizatiilor santare locale, au avut loc in India si Noua Zeelanda. La nivel global, dupa datele OMS nu au fost comunicate alte izbuncniri post-sezonale, desi s-au raportat cazuri de gripa tip A/H1N1 in asociatie cu alte boli gripale, in cadrul unor epidemii sezoniere.