Hipercolesterolemia - cresterea anormala a colesterolului

Publicitate

Hipercolesterolemia se manifesta ca o crestere anormala a colesterolului, facand parte, asemeni hipergliceridemiei, dintre hiperlipidemii, sau afectiuni caracterizate printr-o crestere a nivelului sangvin al lipidelor. Stabilirea diagnosticului impune cel putin doua dozari ale colesterolului la o luna interval. Pacientul poate fi diagnosticat cu hipercolesterolemie daca analizele releva un rezultat incepand cu nivelul de 6,5 milimoli, adica 2,5 grame, pe litru.
Colesterolul este o substanta grasa, ceroasa, produsa in organism de catre ficat. Acesta se gaseste si in alimente precum produsele lactate, ouale sau carnea. Colesterolul este esential organismului pentru o buna functionare, acesta intrand in compozitia celulelor parietale si fiind responsabil cu producerea hormonilor, vitaminei D sau a acizilor biliari. Cantitatea este insa cea care face diferenta intre a suferi sau nu de pe urma colesterolului.
Cresterea colesterolului da nastere multor probleme medicale, facand ca sangele sa circule mai greu catre inima din cauza ingrosarii arterelor. Depozitele de colesterol duc intr-un final la ateroscleroza (intarirea arterelor), principala cauza a bolilor cardiace. Privarea de oxigen a inimii face sa apara durerile toracice, denumite si angina. Daca o anumita portiune a inimii nu mai este irigata, din cauza blocarii complete a unei artere coronare, apare infarctul miocardic Acesta este, de obicei, determinat de blocarea brusca a unei artere anterior ingustate de catre un cheag de sange. La nivelul sangelui colesterolul este atasat de o proteina, complex ce este denumit lipoproteina.
Cresterea anormala a colesterolului poate fi determinata de o serie de factori, precum:
-alimentatia: grasimile saturate si colesterolul din alimente duc la cresterea nivelurilor de colesterol din organism.
-greutatea corporala: obezitatea poate duce si la cresterea nivelului de colesterol din sange. Slabitul duce la scaderea cantitatii de colesterol "rau" si la cresterea cantitatii de colesterol "bun" din organism.
-exercitiile fizice: exercitiile fizice regulate pot facilita scaderea nivelului de colesterol nociv din sange si la cresterea celui "bun".
-varsta si sexul: inaintarea in varsta aduce cu sine si cresterea nivelului de colesterol din sange. Femeile tind sa aiba niveluri mai scazute ale colesterolului, in perioada premergatoare menopauzei, in comparatie cu barbatii de aceeasi varsta. Dupa menopauza, nivelurile de colesterol sanguin cresc, devenind egale cu cele ale barbatilor de acceasi varsta.
-ereditatea: genele pot determina intr-o oarecare masura hipercolesterolemia (nivelul crescut al colesterolului sanguin).

SURSA 02

Hipercolesterolemia – cresterea nivelului de colesterol in sange - constituie un subiect major al zilelor noastre, colesterolul fiind unul din agentii responsabili de ateroscleroza, care conduce si la aparitia bolilor cardiovasculare.
Cresterea nivelului de colesterol sangvin este adesea rezultatul unei proaste igiene de viata, responsabili fiind o alimentatie prea grasa si prea bogata, sedentarismul exagerat si tabagismul. Exista insa si hipercolesterolemii esentiale (hipercolesterolemia familiala, heterosizota si homozigota), care sunt frecvent ereditare.
De unde provine?
Organismul uman sintetizeaza si stocheaza in jur de 100 g de colesterol, care se regasesc in cea mai mare parte la nivelul creierului, nervilor, celuleolor nervoase. Bila evacueaza o parte din acesta in intestin, in medie 100 mg pe zi, in functie de individ. Apoi, se regaseste in sange, intr-o forma combinata, intrand in constitutia lipoproteinelor, unele cu densitate scazuta (LDL) si cu densitate inalta (HDL). Aceste lipoproteine cu densitate scazuta (low dwnsity lipoproteins - LDL) aduc colesterolul in celule, indeosebi in celulele peretilor arteriali care sunt alterati de aceste depozite lipidice, numite placa ateromatoasa sau aterom cand sunt semnificative. LDL-colesterolul este denumit din aceasta cauza “colesterol rau". Lipoproteinele cu densitate inalta (High density lipoproteins - HDL) aduc colesterolul spre ficat, de unde este eliminat pe caile biliare, in a doua parte a duodenului, in intestinul subtire. Aceste lipoproteine au rolul de a curata arterele de toate depozitele lipidice de proasta calitate si de a reduce riscul aparitiei placii de aterom. Din aceste motive este denumit “colesterol bun".
Valorile considerate normale pentru colesterol si fractiile sale:
Colesterol total < 200 mg%
Colesterol HDL > 45 mg% la barbat si peste 55 mg% la femeie;
Colesterol LDL < 130 mg%, la diabetici < 100 mg%.
Cand ar trebui sa ne ingrijoram?
De fiecare data cand rezultatele analizelor noastre biologice se indeparteaza de cifrele mentionate anterior, trebuie sa ne ridice semne de intrebare. Un nivel peste 260 mg% al colesterolului multiplica riscul de infarct miocardic de 4 ori, dar s-a observat ca exista persoane care fac infarct miocardic la un nivel al colesterolului total de 200 mg%.
Din aceasta cauza, este foarte important de dozat si LDL si HDL colesterolul. Mai exista si raportul colesterol total/HDL <4,5 (indice de aterogenitate). Cu cat acest raport este mai mare, cu atat riscul unui accident cardiovascular este mai mare.
Supravegheati-va dieta!
Orice crestere a valorilor amintite mai sus trebuie supravegheata, mai ales daca se asociaza si alti factori precum diabetul, obezitatea sau tabagismul, sedentarismul si consumul de alcool. Regula este urmatoarea:
- o persoana sanatoasa, fara supragreutate sau exces de colesterol nu trebuie sa consume mai mult de un produs gras la o masa;
- o persoana cu hipercolesterolemie, fara greutate in exces, trebuie sa scada ratia de acizi grasi saturati (grasimi animale) si sa o creasca pe cea de acizi grasi mononesaturati si polinesaturati;
- o persoana cu hipercolesterolemie si supraponderala, trebuie sa adopte un regim mai restrictiv.
Daca, dupa cateva luni, regimul si scaderea in greutate nu au reusit sa determine o aducere a colesterolului in limite normale, este cazul sa urmati o terapie hipolipemianta (medicamente care scad nivelul colesterolului sangvin).
Alimente permise
- Carnea slaba degresata: vita, vitel, carne de pasare, pui, fazan, curca (consumate insa fara piele). Mielul si porcul pot fi consumate o data pe saptamana sau chiar mai rar;
- Pestele;
- Produse lactate, precum lapte degresat, iaurt slab, branza degresata;
- Toate fructele si legumele. Se pot adauga aproximativ 10 grame de margarina slaba sau 1-2 linguri de ulei de masline, floarea-soarelui, soia, nuci la legumele gatite si la cruditati;
- Fainoasele trebuie consumate in cantitati moderate: paine, orez, gris, paste - fara oua;
- Consumul de oua trebuie redus la doua pe saptamana, pentru albus, insa nu exista nicio restrictie;
- Bauturile alcoolice trebuie reduse, se consuma in schimb apa minerala sau plata, ceai, cafea slaba, sucuri de fructe fara zahar, sucuri de rosii sau morcovi.
Alimente nerecomandate
- Carne grasa: oaie, coasta de porc, rata, gasca;
- Galebenusul de ou;
- Organe: ficat, rinichi, creier etc.;
- Lactate: lapte nedegresat concentrat, iaurt nedegresat, branzeturi grase (cu mai mult de 50% materii grase);
- Fructe oleaginoase consumate frecvent si abuziv: alune, migdale, arahide, curmale;
- Produse zaharoase, produse prajite, semipreparatele din comert (congelate sau nu);
- Bauturi de ciocolata sau cacao;
- Supe de carne nedegresata;
- Sosuri, maioneze
- Unt, smantana.
Valorile colesterolului si ale fractiilor sale trebuie corelate si cu valorile trigliceridelor in sange, precum si a lipidelor totale sangvine.

SURSA 03

Hipercolesterolemia poligenica este cea mai comuna cauza a nivelului ridicat de colesterol din ser. Nivelul de LDLc este moderat ridicat (140-300 mg/l) cu concentratii ale trigliceridelor serice in limitele normale. Conditia este cauzata de un genotip succeptibil agravat de unul sau mai multii factori, incluzind dieta aterogenica (aport excesiv de grasimi saturate, grasimi intermediare si colesterol), obezitatea si stilul de viata sedentar. Genele implicate nu au fost descoperite inca. Hipercolesterolemia poligenica este asociata cu un risc crescut de boala coronariana cardiaca.
Hipercolesterolemia este descoperita incidental si nu produce simptome. Este mai comuna la persoanele cu istoric familial de hipercolesterolemie dar si cu factori de risc. Pacientii prezinta xantoame eruptive, xantelasma.
Relatia cauza-efect dintre nivelul de LDL si atacul ischemic cerebral si cel tranzitor ischemic a fost sugerata prin scaderea evenimentelor cerebrovasculare in citeva trialuri cu administrare de statine. statinele sunt importante in terapia acestei hipercolesterolemii prin reducerea incidentei atacului ischemic cerebral si a evenimentelor cardiace. Terapia medicala cuprinde modificarea stilului de viata si a dietei, alaturi de medicamentele care scad lipidele. Sunt utili ezetimibe, acidul nicotinic, agentii antilipemici, acidul fibric, adsorbantii acizilor biliari.
Adoptarea unui stil de viata sanatos care sa includa exercitii fizice si o dieta fara grasimi saturate reduce prevalenta obezitatii, hipercolesterolemia si in final riscul de boala cardiaca coronariana. Statinele au revolutionat terapia hipercolesterolemiei. Alaturi de tratamentul hipertensiunii si folosirea de betablocanti, IECA ai aspirina potentialul de reducere al evenimentelor cardiace la pacientii cunoscuti cu ateroscleroza este semnificativ.
Patogenie si cauze
LDL (lipoproteina de densitate redusa) este transportatorul major al colesterolului in plasma. De aceea, la pacientii cu nivel de trigliceride normal sau minim crescut si nivel mediu de LDL, masurarea serica a colesterolului poate fi folosita pentru a inlocui nivelul de LDLc. Hipertrigliceridemia este cauzata de un numar excesiv de LDL, IDL (lipoproteina cu densitate intermediara) si/sau particule de chilomicroni. Dietele bogate in grasimi saturate, intermediare si colesterol determina o reducere a receptorilor pentru LDL din ficat si intirzie catabolismul LDL.
Ficatul este responsabil pentru nivelele ridicate de LDL prin:
-supraproductie de particule de VLDL care sunt transformate in IDL si apoi in LDL de catre lipaza hepatica
-asimilarea insuficienta de catre receptorii LDL.
Unele medicamente si boli sunt asociate cu hipercolesterolemia, totusi pentru mare majoritate a pacientilor o dieta bogata in grasimi si un genotip succeptibil par a cauza hipercolesterolemia. Se va evalua pacientul pentru hipotiroidism, boala renala sau boala hepatica. Progestinele, corticosteroizii, steroizii anabolici si glucocorticosteroizii pot afecta LDL si HDL.
Factorii de risc pentru boala coronariana cardiaca, altii decit LDL cuprind:
-virsta si sexul, barbatii de peste 45 de ani si femeile de peste 55 de ani
-istoric familial pentru boala cardiaca coronariana prematura, la o ruda de gradul I barbat peste 55 de ani sau femeie peste 65 de ani
-fumat activ
-hipertensiune-presiunea arteriala peste sau egala cu 140/90 mm Hg sau terapie activa cu antihipertensive
-concentratie scazuta de HDL, sub 40 mg/l.
Semne si simptome
La adulti hipercolesterolemia creste o data cu inaintarea in virsta. Hipercolesterolemia este de obicei descoperita in timpul unor investigatii de laborator de rutina si nu produce simptome. Este mai frecventa la persoanele cu istoric familial pentru conditie, dar si stilul de viata joaca un rol major.
Examen fizic.
Xantoamele tendinoase nu sunt prezente la persoanele cu hipercolesterolemia poligenica. Daca acestea sunt prezente, diagnosticul corect este hipercolesterolemia familiala sau apoproteina B 100 defectiva familiala. Xantoamele eruptive semnifica trigliceridemie severa. Xantelasmele pot fi prezente dar nu indica hipercolesterolemie. Hipercolesterolemia secundara este sugerata de stigmatele bolilor hepatice, hipotiroidism, hipopituitarism, sindrom nefrotic si boala renala cronica.
Diagnostic
Studii de laborator:
-se indica studiile lipidice la fiecare 5 ani
-se va efectua analiza factorilor de risc pentru boli cardiace coronariane
-se va evalua profilul lipidic dupa postul lipidic al pacientului pentru 9-12 ore
-chilomicronii trebuie sa fie absenti, iar trigliceridele sub 400 mg/l.
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: anorexia nervoasa, obstructia biliara, insuficienta renala cronica, hipercolesterolemia familiala, ciroza biliara, hipopituitarismul, hipotiroidismul, sindrom nefrotic, porfiria acuta intermitenta.
Tratament
Pentru pacientii cunoscuti cu ateroscleroza (boala cardiaca coronariana clinica, boala carotidiana simptomatica, boala arteriala periferica, anevrism aortic abdominal), se doreste obtinerea valorii de 100 mg/l LDL. Pentru pacientii cu diabet zaharat, sindroame coronare acute, factori de risc multiplii se doreste valoarea de 70 mg/l. Pentru pacientii cu 2 sau mai multi factori de risc LDL ar trebui sa atinga doar 130 mg/l, iar pentru cei cu risc mic (0-1 factori de risc) tinta este de 160 mg/l LDL.
Evaluarea terapeutica incepe cu incadrarea pacientului intrun risc mediu, mic sau crescut. Se face o analiza a factorilor de risc. Pacientii cu factori de risc pentru boala cardiaca coronariana au un risc de peste 20% la 10 ani pentru evenimente cardiace, pacientii cu risc scazut au un risc la 10 ani sub 10%.
Noul ghid terapeutic recomanda evaluarea pacientilor cu sindrom metabolic, care trebuie sa-si modifice stilul de viata.
Acestia sunt caracterizati de:
-obezitate abdominala
-nivel crescut de trigliceride peste 150 mg/l
-nivel scazut de HDL sub 40 mg/l
-presiune arteriala crescuta-peste 130/85 mm Hg
-nivel al glicemiei a jeun normal, egal cu 110 mg/dl.
Se vor evalua pentru profilul lipidic toti pacientii la fiecare 5 ani, iar cei cu boala cardiaca coronariana clinica in fiecare an. Pentru pacientii care i-au fibrati sau statine se indica evaluarea profilului hepatic periodic, desi riscul hepatotoxicitatii este mic.
Se administreaza statine, acestea fiind foarte eficace si bine tolerate. Ele reduc evenimentele cardiace, decesul cardiac si rata mortalitatii. Se folosesc atorvastatin, fluvastatin, lovastatin, prevastatin, simvastatin, rosuvastatin, pitavastatin. Se indica si administrarea de agenti de adsorbtie a acizilor biliari. Ezetimibe inhiba selectiv absorbita de colesterol in intestin. Acidul nicotinic este cel mai eficient agent in cresterea nivelului de HDL. Prezinta multiple efecte adverse insa: intoleranta la glucoza, hepatotoxicitate, poate favoriza atacurile de guta, determina toleranta. Agentii antilipemici: fibratii (clofibrate, gemfibrozil) sunt utili pentru scaderea trigliceridelor. Rasinile sunt folosite pentru a adsorbii acizii biliari: colestiramina, colestipol, colesevelam. Interfera cu absorbtia medicamentelor anionice.
Dieta.
Reducerea ingestiei de grasimi saturate este asociata cu reducerea LDL. In general inlocuirea acestora cu carbohidrati complecsi este utila. Deoarece carbohidratii au mai putine calorii fata de grasimile aceasta substitutie ajuta la prevenirea obezitatii. O dieta adecvata poate reduce LDL cu 15%.
Ghidul alimentar cuprinde:
-grasimi totale-sub 30% din calorii
-grasimile saturate-sub 7% din calorii
-grasimi polinesaturate-sub 10% din calorii
-grasimi monosaturate-intre 10-15% din calorii
-colesterol-sub 200 mg/dl
-carbohidrati-intre 50-60% din calorii.

Alte informatii: Hipercolesterolemia , Colesterolul , probleme medicale , alimentatia , obezitatea , ateroscleroza , Dieta