Infectii cu Clostridium

Publicitate

Bacteriile din genul Clostridium sunt microorganisme gram-pozitive, anaerobe, raspandite peste tot in natura; acesti patogeni au capacitatea de a sporula. Majoritatea speciilor de clostridii sunt considerate a fi saprofite; pana in prezent au fost raportate peste 60 specii de clostridii. Unele dintre aceste specii au capacitatea de a determina imbolnaviri gazdei umane si animalelor. Severitatea infectiilor variaza in limite largi, de la simpla contaminare a unei plagi murdare, pana la boala sistemica severa. Clostridiile pot determina infectii digestive, infectii supurative ale structurilor tisulare profunde, infectii ale pielii si tesuturilor moi, dar si bacteriemie. Toxinele generate de catre aceste microorganisme joaca un rol foarte important in patogeneza bolii infectioase.
Enumeram in continuare o scurta clasificare a bolilor produse de clostridii:
- sindroame intestinale: toxiinfectii alimentare, enterita necrozanta, colita asociata antibioticelor.
- infectii supurative ale tesuturilor aflate in profunzime: infectii bacteriene mixte sau infectii cu un singur tip de patogen.
- infectii ale pielii si tesuturilor moi: contaminare simpla a pielii, infectii localizate (fara alte manifestari sistemice), celulita diseminata, fasciita, mionecroza (gangrena gazoasa).
- bacteriemie: bacteriemie tranzitorie sau septicemie.

SURSA 02

Gazda umana poate fi colonizata in mod uzual cu clostridii, la nivelul tubului digestiv sau la nivelul tractului genital feminin; alte locuri din care clostridiile pot fi izolate, sunt reprezentate de cavitatea bucala si suprafata tegumentara. Clostridiile prezinta o buna toleranta in prezenta aerului, insa nu au capacitatea de a cultiva pe mediile de cultura din laborator, in prezenta oxigenului. Pana in prezent au fost izolate aproximativ 30 de specii apartinand genului Clostridium, care au produs variate infectii gazdei umane. Ca o caracteristica speciala a clostridiilor, acestea au capacitatea de a produce gaz, in cantitate sporita, atunci cand sunt cultivate pe mediile artificiale din laborator. Una dintre cele mai importante specii este reprezentata de C. perfringens – este o bacterie incapsulata, lipsita de motilitate si care foarte rar sporuleaza; sporii acestei specii pot fi distusi prin fierbere.
Clostridiile colonizeaa in mod normal intestinul gros. Cele mai frecvente specii care colonizeaza gazda umana sunt reprezentate de C. ramosum si C. perfringens. De asemenea, ele sunt raspandite si la nivelul solului. Clostridiile sunt microorganisme gram-pozitive. Specia C. perfringens determina cel mai frecvent infectii gazdei umane, urmata in ordinea descrescatoare a frecventei de speciile C. novyi si C. septicum. Specia C. difficile determina in mod frecvent colita asociata consumului de antibiotice. Specia C. perfringens se asociaza mai ales cu producerea de toxiinfectii alimentare si enterita necrozanta.

SURSA 03

Unele studii statistice au aratat o crestere a deceselor cauzate de infectia cu Clostridium Difficile (C. difficile). Statistica a fost facuta in Marea Britanie si Tara Galilor, intre anii 1999 si 2006.
In cele 2 tari numarul deceselor atribuite acestei infectii, in 2006 a fost de 6480, cu 72 la suta mai mult decat in 2005.
In randul barbatilor, in anul 2005 au fost inregistrate 37 de decese cauzate de aceasta infectie, la un milion de persoane decedate. In 2006 numarul a crescut la 65 de decese, la un milion de decese inregistrate.
In cazul femeilor, in anul 2005 au fost inregistrate 39 de decese la un milion de decese inregistrate, iar in anul 2006 numarul a crescut la 64 decese la un milion de decese inregistrate.
S-a constatat ca sunt afectate in mod predilect persoanele in varsta, in special peste 85 de ani, in randul persoanelor sub 45 de ani rata deceselor scade.
C. difficile este o bacterie anaeroba, care apartine genului Clostridium. Are dimensiuni de 6 - 8 micrometri lungime si 0,4 - 0,6 micrometri grosime. Aflat in conditii nefavorabile de mediu, poate forma spori, acestia reprezinta forma de rezistenta a bacteriei.
In mod normal C. difficile se gaseste in intestinul gros a aproape 3 la suta din populatia adulta sanatoasa. El se raspandeste prin intermediul suprafetelor sau a obiectelor contaminate.
Bacilul poate produce inflamatia peretelui intestinal (colita), care produce sangerare si poate duce chiar la perforarea peretelui intestinal. De asemenea, bacilul elaboreaza toxine, care se pot raspandi in tot organismul pe cale sangvina.
Folosirea nejustificat sau pe termen lung a antibioticelor, distruge microflora intestinala (nepatogena) si creste riscul unei infectii cu C. difficile. De asemenea, pacientii cu imunitate scazuta (bolnavi de leucemie sau de cancer, care fac chimioterapie), cei care au suferit o interventie chirurgicala la nivelul tubului digestiv inferior sau cei care sunt internati in spital pentru o perioada indelungata, au un risc crescut de a face o infectie cu C. difficile.

Alte informatii: Bacterii , Clostridium , Clostridii , Toxiinfectie alimentara , Infectii