Infectiie respiratorii acute si cronice tratate prin terapia cu aerosoli

Dictionar Medical Adauga Informatie
Medicina
Medicale Ultimele medicale Medicale votate Medicale vizionate Medicale comentate Stiri medicina Medicina
Prim ajutor Medicamente Spitale Bucuresti Farmacii Online Clinici Medicale Bucuresti Analize Medicale

Infectiie respiratorii acute si cronice tratate prin terapia cu aerosoli
Adauga informatie
Bolile inflamatorii ale aparatului respirator sunt cele mai frecvente boli ale copilului cuprinzand peste 50% dintre toate afectiunile pentru care este consultat un pediatru, prin urmare aceste afectiuni presupun un mare consum de medicamente si cheltuieli de spitalizare.
Bolile inflamatorii ale aparatului respirator sunt clasificate conventional in boli ale cailor respiratorii superioare si boli ale cailor respiratorii inferioare. In ciuda acestei clasificari se stie ca, niciodata o infectie respiratorie nu e limitata strict la nivelul unei anumite structuri anatomice, astfel manifestarile clinice ale unei infectii respiratorii depind de regiunea anatomica a aparatului respirator afectata de boala.
In tratamentul diverselor afectiunilor respiratorii, atat la copii cat si la adulti, pe langa tratamentele medicamentoase conventionale sunt indicate din ce in ce mai mult tratamentul cu aerosoli.
Ce sunt aerosoli? Aparate de aerosoli.
Aerosoli reprezinta microparticule de natura lichida, solida sau gazoasa dispersate intr_un mediu gazos, adica in aerul care ne inconjoara. Aerosolii pot fi naturali - cei atmosferici si artificiali sau terapeutici. Aerosolii naturali sunt mai frecvent intalniti la mare sau la munte.
Aerosoli artificiali sunt produsi de aparate, care se bazeaza pe folosirea aerului comprimat, la o presiune mai mare de 2 - 3 atmosfere, care disperseaza fin, in microparticule, mediul lichid, respectiv substanta chimica, care am introdus-o in aparat si pe care dorim sa o inhalam. Din punct de vedere al accesibilitatii, obtinerea si folosirea aerosolilor artificiali este mult mai facila, singurul impediment ar fi achizitionarea unui aparat de aerosolizare.
Aparatele de aerosolizare sunt produse de multe firme, care produc tot soiul de aparate medicale, printre acestea amintim firma Laica. Aceasta firma pune la dispozitia persoanele cu afectiuni respiratorii, mai multe tipuri de aparate care produc aerosoli, aparate care folosesc aerul comprimat, cu piston sau ultrasunetele pentru a produce aerosoli.
Nebulizatoarele cu ultrasunete transforma medicamentele lichide introduse in aparat in particule foarte fine, usor de inhalat
Ideal pentru copiii si oamenii care au dificultati in a folosi aparatele de aerosol cu doza fixa la fel si pentru cei cu astm.
De asemenea, ideal pentru tratamentul: dereglarilor pulmonare, traheita, bronsita, sinuzita, astm bronsic.
Dispozitivul produce sunete de inalta frecventa care activeaza asupra lichidului transformadu-l in particule extrem de fine.
Medicamentul transformat este proiectat direct in gat/nas de un ventilator electric, astfel particulele ating toate caile respiratorii, actionand la nivelul lor.
Indicatiile medicale ale aerosolilor
Aerosolii sunt indicati in boli pulmonare (traheite, bronsita cronica, bronsita asmatiforma, bronsiolite, bronsiectazii, astm bronsic, emfizem pulmonar) si afectiuni ORL (sinuzite, rinofaringite, laringite, amigdalite). Actiunea este in functie de substanta medicamentoasa folosita: vasoconstrictoare (adrenalina, efedrina); vasodilatatoare (miofilin, nitrit de sodiu); bronhodilatatoare (aminofilina); antiinflamatorie si antiinfectioasa (antibiotice); antialergica; sedativa .

SURSA 02


In mod clasic, infectiile respiratorii se subclasifica in infectii ale cailor respiratorii superioare si infectii ale cailor respiratorii inferioare. Infectiile cailor respiratorii superioare: rinitele (acute si cronice), sinuzitele (acute si cronice) si laringitele (acute si cronice) sunt apanajul ORL-istilor, pe cand infectiile cailor respiratorii inferioare - traheobronsita acuta, pneumoniile, precum si exacerbari (acutizari) infectioase ale unor boli cronice (BPOC, bronsiectazia) - sunt diagnosticate si tratate de pneumologi.
Aparatul respirator, pe toata lungimea lui, dispune de un sistem complex de aparare, format din 3 tipuri de mecanisme:
- mecanice (pasajul nazal sinuos, perii nazali, aparatul mucociliar, ce se intinde de la nivel nazal pana la bronhiolele terminale, tusea, stranutul);
- secretorii (mucus, lizozim, surfactant, imunoglobuline - Ig A etc.);
- celulare (limfocite B - responsabile de imunitarea umorala, respectiv de secretia de imunoglobuline Ig A, Ig G, Ig M, limfocite T - responsabile de imunitatea de tip celular - si macrofage).
Cele trei tipuri de mecanisme au rolul de a elimina si/sau neutraliza microorganismele, particulele si noxele inhalate o data cu aerul respirat. Astfel, desi caile respiratorii superioare sunt colonizate cu o flora abundenta in conditii normale, caile respiratorii inferioare sunt sterile. Cand mecanismele de aparare enuntate anterior sunt depasite - germeni extrem de numero si sau patogeni, scaderea mecanismelor de aparare locala (se refera in special la aparatul mucociliar, un sistem complex de aparare, care deplaseaza mucusul secretat de mucoasa cailor respiratorii - in care se inclaveaza germenii, particulele inhalate - catre orofainge; un factor perturbator important al actiunii lui este fumatul) sau generala -, apare infectia.
Infectiile cailor respiratorii superioare
RINITELE reprezinta inflamatia foselor nazale, de cauze multiple, cele mai comune fiind cele infectioase. Rinita acuta banala, cunoscuta si sub denumirile de guturai, coriza, rinita epidemica, este cea mai frecventa forma de inflamatie a mucoasei nazale, caracterizata printr-o contagiozitate extrem de inalta. Transmiterea interumana se produce pe cale respiratorie, prin picaturi Pflugge (picaturi de secre ii imprastiate in timpul tusei sau stranutului neprotejate sau in cursul vorbirii). Boala este initial virala (ceea ce explica si contagiozitatea ridicata), cele mai frecvente virusuri incriminate fiind mixovirusurile si adenovirusurile. Pe parcursul bolii, flora locala nepatogena se poate transforma virulent, coriza simpla devenind mucopurulenta. Manifestarile clinice la debut sunt cefaleea, frisoanele, rinoreea apoasa, stranutul, obstructie nazala, tulburari olfactive. La un examen ORL - rinoscopia - al foselor nazale se observa o mucoasa rosie, hipertrofica (crescuta in grosime), scaldata de o secretie apoasa. Pe masura ce afectiunea evolueaza, scade cantitativ secretia apoasa, ea fiind inlocuita de una purulenta, in cantitate semnificativ redusa, iar semnele generale mentionate anterior se atenueaza pana la disparitie.
Tratamentul consta in administrarea de antiiflamatorii nesteroidiene pe cale generala, bauturi calde, vitamine, antihistaminice, antiinflamatorii locale. Un rol important il joaca administrarea locala a vosoconstrictoarelor (Rinofug, Bixtonim). Regimul de viata (personala si profesionala), regimul alimentar vor fi normale, dar fara excese.
LARINGITELE sunt inflamatii ale mucoasei laringiene care rareori apar ca afectiuni de sine statatoare, frecvent fiind parte a unei afectari mai largi: rino-faringolaringo- traheo-bronsice. Au fost elaborate nenumarate clasificari ale laringitelor, in ordinea frecventei si a gravitatii fiind: laringita copilului, laringita catarala, edemul laringian acut, laringita flegmonoasa, laringitele din cadrul bolilor contagioase (varicela, difterie, febra tifoida), din cadrul unor boli cu afectare multisistemica (laringita reumatismala, gutoasa).
- Cea mai importanta dintre laringite este aceea a copilariei, care se intalneste cu frecventa maxima in grupa de varsta 1-6 ani. Importanta ei rezida din modul de manifestare: tendinta la edem si spasm, care determina dispnee severa pana la sufocare. Aceste manifestari pot fi explicate prin calibrul mult mai redus al laringelui la copil, fata de adult. Astfel, inflamatia mucoasei laringiene la copil duce la o ingustare a lumenului cu 75%, fata de adult, unde modificarea este cu 25%. Etiologia este virala cel mai frecvent, virusurile incriminate fiind Influenzae, Parainfluenzae, sau bacteriana. Simptomatologia imparte laringitele copilului in doua categorii, dupa modul de manifestare: laringita acuta simpla (predomina tusea iritativa, disfonia, dar nu prezinta dispnee) si laringita acuta sufocanta (dispneea este intensa, dramatica, insotita de voce latratoare, respiratie sacadata, zgomotoasa). Tratamentul consta in oxigenoterapie, aerosoli cu vasoconstrictoare (adrenalina), mucolitice, antiedematoase (cortizon), antibiotice cu spectru larg; in caz de dispnee intensa, se poate ajunge la intubatie sau traheostomie.
- Laringita catarala apare mai frecvent la adultii cu teren imunitar deficitar. Acuzele cel mai des intalnite sunt disfonia (raguseala), tusea seaca, iritativa, durerea laringiana. Diagnosticul se stabileste prin laringoscopie, mucoasa aparand congestionata, corzile vocale tumefiate si congestionate. Tratamentul consta in repaus general si vocal, suprimarea fumatului, comprese calde local, calmante ale tusei si antiinflamatoare.
- Edemul laringian acut apare pe fondul unei suprasolicitari locale, al frigului si umezelii. Apare brusc si se manifesta prin dispnee intensa, tiraj si cornaj; pacientul este agitat si reclama 'sete de aer'. Palparea laringelui este dureroasa, iar laringoscopia evidentiaza edemul. Tratamentul consta in administrarea de cortizon pe cale generala, vitamine (in special C) si antibioterapie. In caz de dispnee intensa, se recurge la traheostomie.
Laringita flegmonoasa se mai numeste si abces laringian. Frecventa in era preantibiotica, actual o afectiune extrem de rara. Germenii incriminati sunt mai frecvent anaerobi. In evolutia bolii apar colectii purulente izolate. Se manifesta prin dispnee intensa, sindrom toxicoseptic. Tratamentul este o urgenta medicochirurgicala: traheotomie, antibioterapie si corticoterapie pe cale sistemica.
SINUZITELE sunt inflamatii acute ale sinusurilor paranazale (frontale, etmoidale, maxilare) si recunosc mai multe cauze:
- cauze locale rinogene - se refera la sinuzitele maxilare. Sunt determinate de trecerea prin continuitate, la nivelul ostiumului sinusal, a infectiei de la nas la sinus. Procesul inflamator este favorizat de ingustarea sau obstruarea prin inflamatie a ostiumului, care are rol in drenajul sinusal. In mod normal, miscarea cililor mucoasei impinge pelicula de mucus din sinusuri catre fosele nazale. Orice ingustare de orificiu provoaca stagnarea mucusului, deficit de aerare, accentuarea inflamatiei si, implicit, suprainfectie;
- cauze locale odontogene (dentare) - determina sinuzite maxilare al caror punct de plecare sunt infectiile alveolodentare. De obicei, sunt intens purulente, fetide, apar in urma tratamentelor stomatologice laborioase;
- cauze generale - sinuzitele apar pe un teren cu imunitate scazuta, in evolutia altor afectiuni precum gripa;
- cauze bacteriene - se refera la natura agentului etiologic implicat. Spre exemplu, in sinuzitele de origine dentara predomina flora anaeroba.
Simptomatologia difera in functie de sinusul afectat.
Sinuzitele maxilare sunt sinuzitele cel mai frecvente intalnite.
Simptome subiective:
- senzatie de tensiune, de plenitudine intranazala - determinata de inflamatia mucoasei nazale si sinusale;
- durere spontana - prin acumularea in cantitate crescuta de puroi in sinusul maxilar;
- hiposmia - scaderea capacitatii de percepere a mirosurilor - apare in faza incipienta;
- cacosmia - perceperea de pacient a unor mirosuri neplacute - este urmarea directa a acumularii de puroi fetid in sinusuri;
- senzatia de corp strain intranazal.
Simptome obiective, locale:
- rinoree abundenta;
- obstructie nazala - initial bilaterala, pe masura evolutiei devine unilaterala si cu caracter intermitent;
- micropistaxisul - sangerari in cantitate scazuta, determinate de rupturi ale capilarelor nazale;
- modificari de culoare ale tegumentelor supraiacente (obraz);
- la palpare, pielea obrazului este mai calda, dureroasa la atingere.
Simptome generale:
- febra, cefalee;
- tuse, urmare a secretiilor prelinse posterior, determinand infectii descendente;
- nevralgii ale fetei;
- inapetenta.
Sinuzita etmoidala si frontala prezinta aceeasi simptomatologie ca aceea maxilara, cu mentiunea ca tegumentele afectate sunt la nivelul comisurii palpebrale interne si naso-orbitogeniene in cazul sinuzitei etmoidale, in unghiul antero-inferior al orbitei si in treimea interna a arcadei sprancenoase in cazul sinuzitei frontale.
Diagnosticul este dificil, necesitand radiografii craniene in incidente speciale.
Tratamentul presupune:
- metode medicale, noninvazive - antibiotice (peniciline de sinteza), antiinflamatoare nesteroidiene, decongestionante ale mucoasei ostiumului sinusal (vasoconstrictoare sub forma de picaturi sau aerosoli), antialgice;
- metode invazive - chirurgicale.Contraindicate in faza acuta, devin necesare in cazul complicatiilor. Se realizeaza drenaj evacuator, fara chiuretarea leziunilor.
Infectiile cailor respiratorii inferioare
BRONSITA ACUTA reprezinta inflamatia acuta a bronhiilor si/sau bronhiolelor, cu etiologie infectioasa (mai frecvent virala, mai rar bacteriana), cu evolutie sezoniera (toamna si iarna). In populatia adulta se intalneste cu o frecventa aproximativa de 25% (multe cazuri nu se adreseaza pentru consult medical) si se apreciaza ca fiecare individ prezinta 2-3 episoade anual. Dintre virusuri, cel mai frecvent intalnite sunt Influenza A si B, Parainfluenza, Corona si Rinovirusurile, iar dintre bacterii, Mycoplasma pneumoniae, Chlamiydia penumoniae si Bordetella pertussis. Aparitia bronsitei acute este favorizata de factori de mediu (frig - afecteaza mecanismele de aparare locala, aerul uscat si supraincalzit - prin cresterea vascozitatii mucusului, ceea ce permite dezvoltarea virusurilor), virulenta crescuta a agentului patogen, mai ales in cadrul epidemiilor, scaderea imunitatii generale (ciroza, diabetul, alcoolismul, boli neoplazice, HIV-SIDA etc.).
Manifestarile clinice. Bronsitele virale, la adultii imunocompetenti, sunt cel mai frecvent urmarea unei faringite sau rinofaringite. La 3 zile de la instalarea simptomatologiei cu cefalee, mialgii, febra, rinoree, apare tusea - initial seaca, iritativa, care se transforma purulent, insotita de dureri toracice retrosternale sau bazale, dispnee (bronhospasm prin iritarea terminatiilor nervoase). Bronsita acuta determinata de Mycoplasma este apanajul adultilor tineri, la care unei simptomatologii generale cu febra si faringita i se adauga tusea persistenta, cu durata de 4-6 saptamani. Frecvent se complica cu pneumonie cu Mycoplasma. Bordetella pertussis este agentul etiologic al tusei convulsive ('tuse magareasca'), entitate rar intalnita dupa introducerea obligativitatii vaccinarii in copilarie.
Diagnosticul de bronsita acuta este simplu la pacientul care acuza febra, rinoree, durere musculara, durere faringiana, astenie fizica, tuse, cu aparitie relativ recenta (cateva zile anterior prezentarii la medic) si la care, in urma consultului, se observa congestie a mucoasei orofaringiene, iar pulmonar raluri umede (determinate de secretiile stagnante) si uscate - sibilante (date de bronhospasm). Se pot face confuzii de diagnostic cu entitati cu simptomatologie asemanatoare, necesare a fi diferentiate din cauza diferentelor terapeutice. Astfel, in inhalarea de corp strain (resturi alimentare, proteze dentare, fragmente de jucarii la copil) obstructia este localizata, la fel si ralurile. Pneumonia se diferentiaza radiologic: in bron- site nu exista modificari pe radiografia pulmonara, in timp ce in pneumonii apar sindroame de condensare. Astmul bronsic evolueaza in accese de dispnee insotite de wheezing (senzatie de suieratura in piept).
Tratamentul, cel mai frecvent se efectueaza la domiciliu, intr-o camera curata, bine aerisita, cu umiditate crescuta. Febra se amelioreaza rapid cu antiinflamatoare nesteroidiene (aspirina), tusea seaca cu codeina fosforica. Daca tusea devine productiva, se contraindica antitusivele; se administreaza cantitati crescute de lichide pentru fluidificarea secretiilor. Antibioticele se recomanda daca simptomatologia nu se remite (febra nu cedeaza, expectoratia nu scade) dupa 5 zile de tratament. Se folosesc ampicilina, amoxicilina, cefalosporine de generatia II, administrate empiric. Daca dupa 7 zile de tratament antibiotic simptomatologia nu se amelioreaza, este necesar un examen bacteriologic cu antibiograma.
PNEUMONIILE sunt infectii bacteriene sau virale care afecteaza alveolele pulmonare si/sau interstitiul pulmonar si/sau bronhiolele terminale. Caile aeriene subglotice sunt in mod normal sterile, dar pot fi colonizate in cursul unei bacteriemii (infectie in alta zona a corpului, de unde sunt deversati germeni in circulatia sangvina), prin caile aeriene (aspirarea de germeni din orofaringe) sau prin continuitate anatomica (de la o infectie situata in vecinatatea plamanului - de exemplu, abces hepatic).
Trebuie diferentiate de pneumoniile care apar in comunitate (in afara mediului de spital), la persoane anterior sanatoase - pneumonii comunitare (in care cel mai frecvent implicati germeni sunt Streptococcus pneumoniae, dar si Klebsiella pneumoniae, virusuri, Mycoplasma pneumoniae) de pneumoniile intraspitalicesti - pneumonii nosocomiale, la care germenii implicati au un spectru deosebit de rezistenta la antibiotice (mai frecvent Psudomonas aeruginosa, Haemophilus influenzae, Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae).
Dintre pneumoniile comunitare bacteriene, cu frecventa cea mai mare (76% din pneumoniile dobandite in afara spitalului), se diagnosticheaza pneumonia pneumococica, determinata de Streptococcus pneumoniae (pneumococul). Infectia se produce pe cale aeriana, la persoane care, in mod obisnuit, sunt colonizate cu germeni virulenti, atunci cand imunitatea organismului este scazuta. Debutul este de obicei in plina sanatate cu frison solemn (unic), febra (39-40o C), junghi toracic. Starea generala este alterata, pacientii prezentand transpiratii, astenie fizica, inapetenta, care cedeaza rapid la antibioticele la care pneumococul este sensibil. Examenul obiectiv arata un pacient adinamic, uneori confuz, febril, cu tegumente calde, transpirate, uneori cu herpes nazolabial, limba uscata cu depozite, abdomen destins de volum. Pulmonar - sindrom de condensare (modificari de sonoritate la percutie, prezenta de raluri umede). Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe 3 elemente cu pondere oarecum asemanatoare: istoricul bolii, prezenta sindromului de condensare si imaginea radiologica (clasic opacitate triunghiulara, ce ocupa un segment sau un lob pulmonar).
Tratamentul pneumoniei este de electie antibiotic. Majoritatea suselor de pneumococ sunt sensibile la doze mici de penicilina G (4 milioane unitati/zi, administrate i.m. la 4-6 ore/i.v. la 12 ore), timp de 10-14 zile. In cazul pneumoniei severe, poate fi banuita implicarea unui pneumococ rezistent, caz in care se utilizeaza cefalosporine, cel mai corect dupa efectuarea antibiogramei. Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae (10% din pneumoniile comunitare), numita si pneumonie atipica, este intalnita cu frecventa crescuta la adultii tineri. Transmiterea interumana se realizeaza pe cale inhalatorie si se dezvolta o pneumonie de tip interstitial.
Debutul poate fi acut, dar cel mai frecvent insidios, dupa o perioada de incubatie de 14- 21 de zile. Pacientii acuza febra, cefalee, dureri musculare, rinoree, durere faringiana, tuse seaca, iritativa. Radiografia arata o discordanta intre simptome, datele obiective si extensia leziunilor (multiple opacitati, sistematizate sau nu, dispuse predominant bazal sau desen peribronhovascular accentuat bazal - nu exista o imagine radiologica clasica). Diagnosticul cel mai corect este serologic: anticorpii Ig M apar la 10 zile de la momentul infectiei, iar titrul maxim este la 2-6 saptamani de boala, (valori de 1/1.000). In formele usoare de boala, tratamentul este simptomatic (inhibitoare ale tusei, analgezice si antipiretice). In formele severe se administreaza de electie eritromicina 2 g/zi, 10-14 zile sau tetraciclina (in doze similare, pe aceeasi perioada).
Exacerbari infectioase (acutizari), de obicei sezoniere, in anotimpurile reci si umede, se intalnesc in boli cu evolutie cronica, cum ar fi bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) si bronsiectazia.
Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) este o afectiune caracterizata prin limitarea fluxului aerian, incomplet reversibila; aceasta limitare este progresiva si asociata cu raspuns inflamator anormal al cailor aeriene la o varietate de noxe (particule sau gaze), clinic manifestata prin tuse cronica, productie cronica de sputa si dispnee. Germenii cel mai frecvent implicati in aparitia exacerbarilor sunt Haemophilus influenzae, Brahmanella catarrhalis, pneumococul, Mycoplasma pneumoniae. In cursul acestor episoade se observa cresterea cantitatii de sputa produsa si modificarea aspectului ei in functie de germenul interesat. Corect, este necesara efectuarea examen bacteriologic al sputei pentru determinarea agentului patogen incriminat, insotita de antibiograma. Tratamentul este bine sa se initieze empiric (expectorante, antibiotice - aminopeniciline, cefalosporine de generatia II), urmand a se modifica in functie de spectrul de sensibilitate al germenilor.
Infectiile cailor respiratorii superioare: rinitele (acute si cronice), sinuzitele (acute si cronice) si laringitele (acute si cronice). Infectiile cailor respiratorii inferioare: traheobronsita acuta, pneumoniile, precum si exacerbari (acutizari) infectioase ale unor boli cronice (BPOC, bronsiectazia)
Bronsiectaziile sunt definite (anatomic) drept dilatatii anormale si ireversibile ale arborelui bronsic, cu distributie limitata sau difuza. Apar prin distrugerea componentei elastice si musculare din peretele bronhiilor de calibru mediu (segmentare si subsegmentare), cu diametrul mai mare de 2 mm, care ajung sa masoare centimetri. Tesutul pulmonar deservit de bronhiile afectate prezinta in diferite proportii fibroza, emfizem, bronhopneumonie sau atelectazie. De regula, reprezinta punctul final in evolutia mai multor afectiuni dezvoltate in copilarie sau la adult, dar pot fi si congenitale.
Se recunosc drept agenti etiologici: Klebsiella species, Staphilococus aureus, Mycobacterium tuberculosis, Mycoplasma pneumoniae, Mycobacterii nontuberculoase, Bordetella pertussis, Virusul rubeolos etc. Afectiunea evolueaza in pusee, intre acestea pacientul fiind asimptomatic. In cursul exacerbarilor, elementul caracteristic este tusea cu expectoratie purulenta, in straturi, cu volum crescut (pana la 150 ml/zi). Suprainfectia este produsa de unul din urmatorii germeni: Haemophilus influenzae, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa. Diagnosticul pozitiv se pune pe asocierea bronhoreei purulente, cu istoric (evolutie indelungata, in pusee) si imagistica. Radiografia pulmonara nu este evocatoare, in multe cazuri ea fiind normala. In trecut, se utiliza bronhografia (injectarea pe bronhoscop a unei substante radioopace care se depunea pe peretele bronsic, permitand vizualizarea modificarilor de calibru), cu aceeasi acuratete, dar mai putin invaziv si mai lipsit de riscuri pentru pacient, in prezent utilizandu-se tomografia computerizata.
Tratamentul este in mare parte simptomatic si urmareste prevenirea supuratiei bronsice. Rareori poate fi curativ, atunci cand leziunile sunt izolate, si consta in extirparea lor chirurgicala. Antibioterapia este indicata in perioadele de supuratie, cand se administreaza cu precadere aminopeniciline (considerate cele mai active pe germenii cu frecventa maxima intalnita in aceasta afectiune) si au rolul de a limita in timp distrugerile tisulare determinate de infectie si inflamatie.

SURSA 03

Infectiile respiratorii acute intrunesc maladiile inflamatorii de etiologie infectioasa a sistemului respirator ce se dezvolta in forme acute.
Infectiile respiratorii acute determina peste jumatate din bolile copilului de varsta frageda si 30 - 40% din maladiile prescolarului si scolarului.
Frecventa acestor maladii este de 3 - 4 imbolnaviri anuale pentru copiii ce frecventeaza institutii prescolare si scolare, iar pentru conditii urbane suprapopulate 6-8 episoade pe an.
Cauze
Virusuri respiratorii (rinovirus, virus sincitial respirator, adenovirus, virus gripal si paragripal, enterovirusuri), care conditioneaza pana la 90% din infectiile respiratorii acute la copil;
Mycoplasma pneumoniae;
Chlamidia;
Germeni bacterieni (pneumococi, streptococi, stafiiococi, Haemophilus.influenzae).
Forme clinice
Infectiile acute ale cailor respiratorii superioare: guturaiul, faringita acuta, otita acuta, sinuzita acuta;
Infectii acute ale sistemului respirator inferior: laringo-traheita acuta, bronsita acuta, bronsita obstructiva acuta, bronsiolita acuta, pneumonia acuta.
Gripa este o boala respiratorie acuta, determinata de virusuri. Ea poate fi usor confundata cu alte tipuri de infectii virale respiratorii. Dar gripa, spre deosebire de celelalte viroze respiratorii, este insotita frecvent de febra ridicata, prezenta chiar la debutul bolii impreuna cu starea de rau general.
Bolnavul de gripa prezinta cefalee, dureri la miscarea globilor oculari, dureri musculare generalizate, febra, frison, dificultate la inghitire, dureri in gat, secretii nazale, dispnee (dificultate la respiratie), tuse.
Infectiile respiratorii cronice: bronsita cronica, bronhopneumonia obstructiva cronica, astmul bronsic, emfizemul pulmonar cronic.
Bronhopenumonie obstructiva cronica (BPOC) se refera la o grupa de afectiuni cu simptomatologie similara:
- Bronsita obstructiva cronica;
- Emfizemul pulmonar cronic;
- Bronsita cronica cu manifestare astmatica;
Infectiile obstructive cronice limiteaza respiratia datorita proceselor inflamatorii si nu sunt vindecabile.
Astmul bronsic
Conform medicilor specialisti in pneumologie, in Romania, 7% dintre copii sufera de astm bronsic.
Astmul clasic se manifesta prin crize de sufocare acuta. Dificultatile respiratorii pot aparea in orice moment al zile si pot fi tratate prin tratament medicamentos inhalator.
Cum putem identifica o criza astmatica?
- dispnee ce se manifesta ca respiratie dificila, rapida, superficiala;
- dificultate de a respira adanc;
- senzatie de apasare in zona toracala;
- "wheezing", un zgomot suierator, de intensitate variata care apare cand caile aeriene pulmonare (bronhii) se ingusteaza;
- tuse, de regula uscata, ce recidiveaza.
Astmul la copii este intotdeauna cauzat de:
- hiperractivitate (reactie anormal de puternica a tesutului bronhic);
- o reactie alergica a sistemului imunitar.
Agravarea bolii poate duce la aparitia de episoade astmatice acute si poate fi cauzata de:
- varsta mica a copilului;
- copilul nu foloseste corticosteroizi orali suficient de repede in timpul unei crize;
- modificari frecvente ale fluxului expirator maxim;
- copilul are dificultati in a-si lua medicamentul.
Principalii factorii declansatori ai astmului sunt:
- infectiile severe ale cailor respiratorii superioare si gripa;
- alergenii ca praful sau mucegaiul;
- noxe din mediu;
- medicamente.
Emfizemul pulmonar cronic
Este declansat de fumat, bronsita cronica si bronsita obstructiva cronica, poluare.
Simptome: expansiune pulmonara, scaderea randamentului, dispnee, tuse, expectoratii, deformarea toracelui.
Bronsita cronica
Declansata de fumat si factori de mediu;
Simptome: inflamarea mucoasei bronsice, tuse, dureri sternale inferioare, febra, eruptii.
Vindecabila in stadii incipiente.
Bronsita obstructiva cronica                                                                                                                                                                        Declansata de fumat, poluare, tuberculoza pulmonara si cancer.Simptome: aceleasi ca la bronsita cronica, la care se adauga afectarea cronica a respiratiei.
Nu este vindecabila.
Tratament
Eficienta unui tratament medicamentos depinde, in egala masura, de biodisponibilitatea preparatului prescris si de aderenta pacientului la regulile de administrare a acestuia.
Utilizarea caii respiratorii permite administrarea unor substante active cu actiune preponderent locala precum bronhodilatatoare simpatomimetice sau anticolinergice, antiinflamatoare sau combinatii fixe ale celor amintite.
Exista mai multe tipuri de dispozitive pentru administrarea medicamentelor prin inhalare, noi va recomandam nebulizatoarele.
Nebulizatoarele sunt aparate electrice (cu compresor sau cu ultrasunete) care permit administrarea medicamentelor lichide pe cale respiratorie cu ajutorul unei masti sau piese bucale. Substanta lichida exact masurata si introdusa in recipientul corespunzator este dispersata in particule foarte fine (aerosoli) care pot fi usor aspirate in caile respiratorii. Curatarea si dezinfectarea pieselor nebulizatorului sunt obligatorii dupa fiecare folosire pentru a se indeparta pericolul unor contaminari microbiene a acestora.
Nebulizatorul poate fi folosit de catre pacienti de toate varstele (inclusiv de copii mici) aflati in stari clinice diferite, iar dozele de o medicament pot fi usor individualizate. Cu ajutorul nebulizatorului se pot administra chiar si combinatii de mai multe substante active.
Aparat aerosoli Comp Air C28 (Nebulizator)
Aparatul este capabil sa genereze particule ale medicamentelor sub forma de vapori, care sunt suficient de mici, astfel incat sa ajunga pana in cele mai indepartate zone ale plamanului si in acest mod sa aduca un beneficiu maxim.
Nebulizatorul e folosit pentru a transforma medicatia lichida in vapori. Aer presurizat e pompat in lichid pentru a forma un abur fin care poate fi inhalat printr-o masca sau o piesa de gura.
Foloseste tehnologia VVT (Virtual Valve Technology) pentru nebulizare fara a folosi valve de silicon.
Design compact, greutate mica.
Carcasa si buton rezistente la apa.
Usor de atasat si scos tuburile conectoare.
Rata mare de nebulizare ce asigura o durata optima a tratamentului.
Lasa in urma reziduu medicamentos minim.
Foloseste aproape orice tip de medicament.
Nebulizare rapida.
Igienic si usor de folosit.
Husa pentru kitul de nebulizare.
Dimensiunea particulei: aproximativ 2.8 m MMAD
Capacitatea tancului de medicante: max. 7ml
Doze uzuale de medicament: 2ml minim - 7ml maxim
Nivel de zgomot: 60db (la 1 metru distanta)
Rata de nebulizare: 0.36ml/min
Rata volumului de aerosoli: 0.06ml/min
Volumul de aerosoli la iesire: 0.36ml
Despre infectiile respiratorii
Infectiile respiratorii acute intrunesc maladiile inflamatorii de etiologie infectioasa a sistemului respirator ce se dezvolta in forme acute.
Infectiile respiratorii acute determina peste jumatate din bolile copilului de varsta frageda si 30 - 40% din maladiile prescolarului si scolarului.
Frecventa acestor maladii este de 3 - 4 imbolnaviri anuale pentru copiii ce frecventeaza institutii prescolare si scolare, iar pentru conditii urbane suprapopulate 6-8 episoade pe an.
Cauze
Virusuri respiratorii (rinovirus, virus sincitial respirator, adenovirus, virus gripal si paragripal, enterovirusuri), care conditioneaza pana la 90% din infectiile respiratorii acute la copil; mycoplasma pneumoniae, Chlamidia; germeni bacterieni (pneumococi, streptococi, stafiiococi, Haemophilus.influenzae).
Forme clinice
Infectiile acute ale cailor respiratorii superioare: guturaiul, faringita acuta, otita acuta, sinuzita acuta;
Infectii acute ale sistemului respirator inferior: laringo-traheita acuta, bronsita acuta, bronsita obstructiva acuta, bronsiolita acuta, pneumonia acuta.
Gripa este o boala respiratorie acuta, determinata de virusuri. Ea poate fi usor confundata cu alte tipuri de infectii virale respiratorii. Dar gripa, spre deosebire de celelalte viroze respiratorii, este insotita frecvent de febra ridicata, prezenta chiar la debutul bolii impreuna cu starea de rau general.
Bolnavul de gripa prezinta cefalee, dureri la miscarea globilor oculari, dureri musculare generalizate, febra, frison, dificultate la inghitire, dureri in gat, secretii nazale, dispnee (dificultate la respiratie), tuse.
Infectiile respiratorii cronice: bronsita cronica, bronhopneumonia obstructiva cronica, astmul bronsic, emfizemul pulmonar cronic.
Bronhopenumonie obstructiva cronica (BPOC) se refera la o grupa de afectiuni cu simptomatologie similara:
- Bronsita obstructiva cronica;
- Emfizemul pulmonar cronic;
- Bronsita cronica cu manifestare astmatica;
Infectiile obstructive cronice limiteaza respiratia din cauza proceselor inflamatorii si nu sunt vindecabile.
Astmul bronsic
Conform medicilor specialisti in pneumologie, in Romania, 7% dintre copii sufera de astm bronsic.
Astmul clasic se manifesta prin crize de sufocare acuta. Dificultatile respiratorii pot aparea in orice moment al zile si pot fi tratate prin tratament medicamentos inhalator.
Cum putem identifica o criza astmatica?
- dispnee ce se manifesta ca respiratie dificila, rapida, superficiala;
- dificultate de a respira adanc;
- senzatie de apasare in zona toracala;
- "wheezing", un zgomot suierator, de intensitate variata care apare cand caile aeriene pulmonare (bronhii) se ingusteaza;
- tuse, de regula uscata, ce recidiveaza.
Astmul la copii este intotdeauna cauzat de:
- hiperractivitate (reactie anormal de puternica a tesutului bronhic);
- o reactie alergica a sistemului imunitar.
Agravarea bolii poate duce la aparitia de episoade astmatice acute si poate fi cauzata de:
- varsta mica a copilului;
- copilul nu foloseste corticosteroizi orali suficient de repede in timpul unei crize;
- modificari frecvente ale fluxului expirator maxim;
- copilul are dificultati in a-si lua medicamentul.
Principalii factorii declansatori ai astmului sunt:
- infectiile severe ale cailor respiratorii superioare si gripa;
- alergenii ca praful sau mucegaiul;
- noxe din mediu;
- medicamente,
Emfizemul pulmonar cronic
Este declansat de fumat, bronsita cronica si bronsita obstructiva cronica, poluare.
Simptome: expansiune pulmonara, scaderea randamentului, dispnee, tuse, expectoratii, deformarea toracelui.
Bronsita cronica
Declansata de fumat si factori de mediu.
Simptome: inflamarea mucoasei bronsice, tuse, dureri sternale inferioare, febra, eruptii.
Vindecabila in stadii incipiente.
Bronsita obstructiva cronica
Declansata de fumat, poluare, tuberculoza pulmonara si cancer.
Simptome: aceleasi ca la bronsita cronica, la care se adauga afectarea cronica a respiratiei.
Nu este vindecabila.
Eficienta unui tratament medicamentos depinde, in egala masura, de biodisponibilitatea preparatului prescris si de aderenta pacientului la regulile de administrare a acestuia.
Utilizarea caii respiratorii permite administrarea unor substante active cu actiune preponderent locala precum bronhodilatatoare simpatomimetice sau anticolinergice, antiinflamatoare sau combinatii fixe ale celor amintite.
Exista mai multe tipuri de dispozitive pentru administrarea medicamentelor prin inhalare, noi va recomandam nebulizatoarele.
Nebulizatoarele sunt aparate electrice (cu compresor sau cu ultrasunete) care permit administrarea medicamentelor lichide pe cale respiratorie cu ajutorul unei masti sau piese bucale. Substanta lichida exact masurata si introdusa in recipientul corespunzator este dispersata in particule foarte fine (aerosoli) care pot fi usor aspirate in caile respiratorii. Curatarea si dezinfectarea pieselor nebulizatorului sunt obligatorii dupa fiecare folosire pentru a se indeparta pericolul unor contaminari microbiene a acestora.
Nebulizatorul poate fi folosit de catre pacienti de toate varstele (inclusiv de copii mici) aflati in stari clinice diferite, iar dozele de o medicament pot fi usor individualizate. Cu ajutorul nebulizatorului se pot administra chiar si combinatii de mai multe substante active.
Terapia cu aerosoli
Aparat aerosoli Comp Air C28 (Nebulizator)
Aparatul este capabil sa genereze particule ale medicamentelor sub forma de vapori, care sunt suficient de mici, astfel incat sa ajunga pana in cele mai indepartate zone ale plamanului si in acest mod sa aduca un beneficiu maxim.
Nebulizatorul e folosit pentru a transforma medicatia lichida in vapori. Aer presurizat e pompat in lichid pentru a forma un abur fin care poate fi inhalat printr-o masca sau o piesa de gura.
Foloseste tehnologia VVT (Virtual Valve Technology) pentru nebulizare fara a folosi valve de silicon.
Design compact, greutate mica.
Carcasa si buton rezistente la apa.nebulizator aerosoli
Usor de atasat si scos tuburile conectoare
Rata mare de nebulizare ce asigura o durata optima a tratamentului.
Lasa in urma reziduu medicamentos minim.
Foloseste aproape orice tip de medicament.
Nebulizare rapida.
Igienic si usor de folosit.
Husa pentru kitul de nebulizare.
Dimensiunea particulei: aproximativ 2.8 m MMAD
Capacitatea tancului de medicante: max. 7ml
Doze uzuale de medicament: 2ml minim - 7ml maxim
Nivel de zgomot: 60db (la 1 metru distanta)
Rata de nebulizare: 0.36ml/min
Rata volumului de aerosoli: 0.06ml/min
Volumul de aerosoli la iesire: 0.36ml


Alte informatii:   terapia cu aerosoli , Infectiie respiratorii , Aparate de aerosoli
  Comenteaza medicale
Nume: *
E-mail: *
Titlu: *
Comenteaza: *
Scrie codul: *
  Voteaza acum si expediaza comentariul: *
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10


Medicale
Imunizarea - modalitatea de a ne proteja impotriva ...
GENERALITATI Este mai important si mult mai simplu sa prevenim decat sa vindecam! Imunizarea este o modalitate de a ne proteja impotriva unor boli. Odata imunizati, organismul nostru este mai capabil de a lupta impotriva bolilor cu care vine in contact. Organismul poseda un sistem natural de ...
Acidul folic si vitamina B 12 ...
Folatul sau substanta sintetica similara, acidul folic, este recomandat pentru sanatatea creierului. Dar se pare ca acest amplificator al creierului poate masca deficientele de vitamina B-12, determinand declinul functiei mentale si grave probleme neurologice. Numeroase studii au demonstrat ca ...
Vaccinarile obligatorii ...
In Romania exista un program national de vaccinari obligatorii. Pe langa acestea se poate face imunizarea ocazionala in anumite situatii epidemiologice (cum ar fi epidemiile de gripa, de hepatita A) sau vaccinarea antirabica in cazul muscaturilor de caine. In lume, 13 milioane de oameni mor din ...
Imunodeficientele ...
Imunodeficienta severa combinata este o tulburare ce rezulta dintr-un grup heterogen de conditii genetice care afecteaza sistemul imun. Aceasta afectiune determina o disfunctie severa a celulelor B si T. Fara interventie medicala acesta disfunctie severa a celulelor B si T determina aparitia unor ...
Bolile autoimune ...
Organismul este in permamenta solicitat de factori ai mediului extern care, in­trand in contact cu aparatul sau de aparare, declanseaza reactii impotriva a ceea ce este nonpropriu (non-self) pentru celulele acestui aparat, avand drept rezultat fie neutralizarea si eliminarea acestora, fie o ...
Vaccinarea, pregatirea sistemului imun pentru a apara ...
Pregatirea sistemului imun uman pentru a apara organismul impotriva unui agent patogen specific, de obicei o bacterie, un virus sau o toxina, se face de regula cu ajutorul vaccinului. In functie de agentul infectios impotriva caruia se prepara, vaccinul poate fi o bacterie slabita sau un virus ...
Rinita alergica si necesitatea prevenirii acesteia cu ...
Rinita alergica este o inflamatie a mucoasei nazale. Rinita alergica este provocata in urma unei reactii exagerate de protectie a sistemului imunitar, ce percepe anumite substante din mediu ca inamici ai organismului. Pentru prevenirea rinitei, evita expunerea la substante alergene. Semnele si ...


Infectiie respiratorii acute si cronice tratate prin terapia cu aerosoli


medicale footer

2009 - 2017 Romedicale.ro