Anunturi Gratuite

Nevrita optica, afectiune inflamatorie a nervului optic

Dictionar Medical Adauga Informatie
Medicina
Medicale Ultimele medicale Medicale votate Medicale vizionate Medicale comentate Stiri medicina Medicina
Prim ajutor Medicamente Spitale Bucuresti Farmacii Online Clinici Medicale Bucuresti Analize Medicale

Nevrita optica, afectiune inflamatorie a nervului optic
Adauga informatie
"Nevrita optica, sau neuropatia optica este o afectiune inflamatorie de origine toxica sau degenerativa care atinge nervul optic, responsabil de vedere", explica dr. Ionut Costache, specialist Bausch & Lomb. Un studiu recent asupra acestei afectiuni arata ca varsta medie a persoanelor afectate este de 32 de ani si este mai frecventa in randul femeilor decat al barbatilor (70% dintre pacienti sunt femei).
Pentru multe persoane, nevrita optica ramane un proces izolat. In anumite cazuri, cei afectati dezvolta in cele din urma scleroza multipla. Durerea si pierderea temporara a vederii sunt simptomele cele mai comune ale afectiunii. In principiu, dupa un singur episod, vederea se recupereaza treptat, chiar si fara tratament.
Semne si simptome
Neuropatia optica afecteaza, de regula, un singur ochi. Totusi, este posibil sa apara simultan la ambii ochi. Simptomele pot sa apara dupa ce faci sport sau o baie fierbinte si pot include:
- Durere. La foarte multe persoane afectate aceasta apare si ca urmare a miscarilor oculare rapide. Creste gradual si ajunge la apogeu intr-o saptamana, apoi scade in intensitate si trece in cateva zile;
- Dificultati de vedere. Acestea variaza de la o persoana la alta: unele se pot confrunta cu dificultati de vedere severe, in timp ce in cazul altora nu se observa schimbari majore;
- Dificultati in distingerea culorilor. Adesea, nevrita optica afecteaza perceptia culorilor. Acestea se pot vedea mai neclare sau mai pale decat sunt in realitate. 
Semnele si simptomele nevritei optice pot indica si prezenta sclerozei multiple. Pentru 15-20% dintre persoanele care dezvolta scleroza multipla, neuropatia optica este primul simptom.
Cand trebuie sa mergi la medic?
Problemele cu ochii trebuie luate foarte in serios deoarece multe dintre ele pot duce chiar la pierderea vederii. Mergi la un control de specialitate daca:
- Prezinti noi simptome. Daca durerile la nivelul ochilor persista si prezinti dificultati de vedere, mergi la oftalmolog!
- Simptomele se inrautatesc. Daca ai nevrita optica si ai noi dureri, vederea se inrautateste si tratamentul care ti-a fost recomandat nu are efect, mergi de urgenta la medic!   
- Prezinti simptome neobisnuite. Daca ai senzatii de slabiciune, ameteli sau alte simptome neobisnuite care pot indica alte afectiuni, nu le neglija, fa-ti o programare la medic!
Cauze
Potrivit specialistului, cauzele unei neuropatii optice sunt multiple:
- vasculare (ateroscleroza);
- inflamatorii (uveomeningita care asociaza o atingere oculara si o atingere meningeana etc.) sau legate de:
- o intoxicatie medicamentoasa (medicamente antituberculoase);
- alcoolism;
- tabagism;
- o intoxicatie cu produse industriale;
- o boala de sistem (de exemplu, lupusul eritematos diseminat) sau neurologica (de exemplu, scleroza in placi);
- diabet;
- un traumatism.
Factori de risc
Factorii de risc pentru nevrita optica se refera la:
- varsta: neuropatia optica afecteaza, de regula, adultii tineri cu varsta cuprinsa intre 20 si 45 de ani. S-a constatat ca apare frecvent in special in jurul varstei de 30 de ani. Copiii si batranii pot fi si ei afectati, dar frecventa nevritei optice la aceste categorii de persoane este foarte redusa;
- sex: femeile sunt mai predispuse de doua ori mai mult decat barbatii sa dezvolte aceasta afectiune;
- rasa: nevrita optica afecteaza cu precadere populatia alba;
- mutatiile genetice: anumite mutatii genetice pot creste riscul aparitiei neuropatiei optice sau a sclerozei multiple.
Diagnostic
Diagnosticul este pus de catre medicul oftalmolog. Acesta iti va verifica vederea si modul in care percepi culorile. Poate sa-ti recomande si efectuarea mai multor teste:
- oftalmoscopie: este un examen care permite vizualizarea papilei optice, a retinei si a vaselor sale;
- examinarea pupilelor: cu ajutorul unei lanterne, medicul realizeaza miscari de du-te - vino la nivelul ochiului pentru a stabili daca pupilele tale raspund la expunerea la lumina. Pupilele afectate de nevrita optica nu isi modifica diametrul la fel ca un ochi sanatos care primeste lumina.
Alte teste pot include:
- RMN - este un test de diagnosticare mai recent. Uneori, pentru depistarea nevritei optice, persoanei ii este injectat un agent contrastant care face nervul optic si alte portiuni ale creierului mai vizibile in imagini. Examenul RMN poate arata, de asemenea, daca exista alte leziuni la nivelul creierului, indicand si daca exista riscul de a dezvolta scleroza multipla;
- teste de sange - pentru persoanele care sufera de nevrita optica severa, acestea teste pot verifica daca persoana este predispusa sa dezvolte si neuromielita optica.
Tratament
De regula, nevrita optica trece de la sine. Totusi, in anumite cazuri, "tratamentul consta in corticosteroizi adminitrati sistemic, intravenos, pentru a impiedica atrofia de nerv optic", ne informeaza specialistul. Astfel, tratamentul implica:
- administratrea corticosteroizilor intravenos - se efecteueaza timp de cateva zile si poate accelera recuperarea vederii;
- administrarea pe cale orala a corticosteroizilor - dupa terapia intravenoasa, se pot recomanda corticosteroizi care pot fi luati pe cale orala timp de doua saptamani. Aceasta terapie se efectueaza dupa cea intravenoasa deoarece studiile au aratat ca doar administrarea orala a corticosteroizilor este asociata cu un risc mai mare de recurenta a bolii.
Pentru persoanele care nu raspund la tratamentele cu corticosteroizi, se poate apela la o terapie denumita "plasma exchange" care poate ajuta la recuperarea vederii. In general, vederea normala se restabileste in sase luni de la primul episod de nevrita optica. Persoanele care sufera de scleroza multipla sau neuromielita optica pot avea simptome recurente de neuropatie optica dupa recuperarea initiala.

SURSA 02

Nevrita optica reprezinta inflamarea nervului optic (nervul care transmite informatia si stimulii vizuali catre creier) ce se poate manifesta prin scaderea brusca de vedere in ochiul afectat. Nevrita optica este una din cauzele de pierdere a vederii asociata cu o durere intensa.
Uneori aceasta afectiune poate fi semnul de debut al unei scleroze multiple. De cele mai multe ori nevrita optica apare datorita unei boli autoimune ce poate fi declansata de o infectie virala.
CAUZE
Cauzele exacte ale nevritei optice nu sunt complet cunoscute.
Nervul optic este format din aproximativ 1,2 milioane de axoni si este invelit intr-o teaca izolanta de mielina care are rolul de a transmite mult mai repede impulsul electric catre creier unde stimulii din periferie pot fi integrati si analizati astfel incat sa se formeze imaginile. La adulti tineri nevrita optica pare sa apara cel mai fecvent in cadrul unor procese autoimune care ataca teaca de mielina. Ca urmare se instaleaza inflamatia si leziunea de nerv.
Inflamarea determina pierderea vederii datorata distrugerii integritatii nervului. Inflamatia poate fi idiopatica (fara o cauza decelabila sau izolata de catre medici). Cea mai frecventa etiologie a nevritei optice este reprezentata de scleroza multipla. 15 - 20% din cazurile de scleroza multipla debuteaza cu nevrita optica, iar 38 - 50% din pacientii diagnosticati cu scleroza multipla vor suferi nevrita optica la un anumit moment in cursul evolutiei bolii.
Scleroza multipla este o afectiune de natura autoimuna - sistemul imun are reactivitate anormala si ataca teaca de mielina a nervilor importanti si a maduvei spinale. Un studiu important a demonstrat ca riscul de a dezvolta scleroza multipla dupa un episod de nevrita optica este de 50% dupa o perioada de 15 ani. Riscul este cu atat mai mare cu cat exista leziuni cerebrale identificate paraclinic prin rezonanta magnetica nucleara (RMN). Pacientii cu nevrita optica si imagini anormale la RMN sunt de trei ori mai susceptibili de a suferi de scleroza multipla decat cei care au RMN normal.
Un alt proces demielinizant care afecteaza nervul optic este neuromielita optica sau boala Devic. Boala este destul de rara si adesea este diagnosticata gresit ca scleroza multipla. Totusi, cele 2 sunt entitati patologice complet diferite din punct de vedere al severitatii, localizarii procesului destructiv si al rezultatelor analizei LCR (lichidului cefalorahidian). Boala Devic afecteaza cu predilectie nervul optic si maduva spinala si cruta creirul. Nevrita optica ce apare in cadrul neuromielitei optice este mult mai grava comparativ cu cea care apare in scleroza multipla.
Desi demielinizarea este cel mai frecvent factor incriminat in aparitia nevritei optice, aceasta recunoaste si alte cauze, precum:
- Boli infectioase: boala Lyme, tuberculoza, sifilis, hepatita B, HIV, infectia cu cytomegalovirus, infectia cu virus herpes simplex.
- Neuroretinita: poate declansa nevrita optica, insa cu declansarea ulterioara a sclerozei multiple.
-  Arterita craniana: este o afectiune de natura inflamatorie ce afecteaza endoteliul arterelor intracerebrale. Ca urmare a inflamatiei se reduce lumenul arterial (chiar pana la obstructie totala) si astfel scade fluxul sangvin spre creier, determinand pierderea vederii sau aparitia unui accident vascular cerebral. Aceasta cauza de nevrita optica este mai frecvent intalnita in randul pacientilor cu varsta de peste 80 de ani.
- Diabet zaharat
- Anumite medicamente: in special etambutol (utilizat in tratamentul tuberculozei), cloramfenicol, interferon alfa.
- Boli autoimune (in special lupus eritematos sistemic si vasculite)
- Sensibilitate la gluten
- Sindromul hipereozinofilic
Cauze mai putin frecvente sunt reprezentate de radioterapia cu localizare cefalica, deficit nutritional sever, expunere la factori toxici, tumori ce comprima nervul optic.
Specialistii au identificat si o serie de factori de risc asociati acestei afectiuni, printre care se numara si:
1. Varsta
Nevrita optica apare mai ales la adultii cu varsta intre 20- 45 de ani. Vasrta medie de debut este de 30 de ani, insa au fost descrise cazuri si la persoane.
2. Sexul
Femeile sunt de 2 ori mai predispuse la a face nevrita optica comparativ cu barbatii.
3. Factorii genetici
Haplotipul HLA DR 2 este cel mai frecvent intalnit la pacientii care fac nevrita optica.
SIMPTOMATOLOGIE
De obicei nevrita optica apare la un singur ochi - doar foarte rar afectarea este bilaterala.
Triada simptomatica clasica este formata din:
1. Pierdere vederii
Gradul de pierdere a vederii variaza de la pacient la pacient. Pierderea vederii este temporara si este adesea agravata de expunerea la caldura.
2. Durere oculara
Evolutia clinica tipica a durerii si afectarii vizuale este spre agravare progresiva in decurs de zile sau o saptamana. Durerea se amelioreaza dupa cateva zile, de obicei inainte de a aparea afectarea vederii. O parte a pacientilor isi revin in mod spontan, vederea incepe sa se amelioreze si ea dupa 2 - 3 saptamani si se stabilizeaza in decursul urmatoarelor luni.
3. Discromatopsie (pierderea vederii colorate)
Simptomele aditionale:
- Fosfene induse de zgomot sau miscare (descrise ca strafulgerari luminoase cu durata de 1- 2 secunde);
- Intensificarea simptomelor la expunerea la lumina;
- Semnul Uhtoff - consta in reducerea vederii dupa exercitiu fizic intens sau expunere prelungita la caldura (apare la 50% din pacientii cu nevrita optica izolata).
La aproximativ 85% din pacienti apare leziune nervoasa ireversibila, insa adesea aceasta este subclinica (nu se manifesta). Peste 80% din pacientii cu nevrita optica isi recapata vederea (45% in primele 4 luni dupa debut, 35% in primul an), insa 20% din cei afectati raman cu sechele importante. Nevrita optica este o boala ce are tendinta la recurenta - pe ochiul anterior afectat sau pe cel contralateral.
Un studiu efectuat a gasit ca 28-35% din pacientii cu nevrita optica dezvolta un alt episod in 5-10 ani.
Semnele si simptomele nevritei optice pot fi indicatie de debut al unei boli autoimune, cum ar fi scleroza multipla. La 15-20% din pacientii care vor fi diagnosticati in final cu scleroza multipla, nevrita optica este primul semn.
COMPLICATII
Cele mai frecvente complicatii ce pot sa apara in nevrita optica sunt:
1. Pierderea vederii
2. Reactiile adverse sistemice datorate tratamentului prelungit cu corticosteroizi, in special boli infectioase, deoarece in urma administrarii corticosteroizilor imunitatea organismului este mult diminuata.
Aproximativ 20% din pacientii cu nevrita optica au risc crescut de a dezvolta scleroza multipla. Daca sunt in aceasta situatie, specialistii recomanda adminsitrarea, in cadrul terapiei initiale, a unor medicamente cu rol protector antiscleroza multipla.
Astfel de medicamente sunt interferon beta 1a si interferon beta 1b. Ele au capacitatea de a temporiza si a preveni debutul sclerozei multiple in special in cazul pacientilor cu leziuni cerebrale detectate la RMN.
CONSULTAREA UNUI SPECIALIST
Pacientii sunt sfatuiti sa apeleze cat mai rapid la un medic daca observa ca au tulburari de vedere si au durere periorbitale. In cazul inc are au fost deja diagnosticati cu nevrita optica trebuie sa se prezinte la medicul oftalmolog in situatia in care:
- Au tulburari de vedere;
- Apare durere;
- Simptomele nu se amelioreaza in urma tratamentului;
- Apar simptome atipice: parestezii (amorteala), anestezii la nivelul membrelor.
INVESTIGATII PARACLINICE
Pentru un diagnostic de certitudine medicul oftalmolog trebuie sa realizez o analiza foarte amanuntita a starii de sanatate a pacientului.
Cel mai adesea initial se realizeaza examinarea campului si acuitatii vizuale si gradul de perceptie al culorilor.
Ulterior pot fi realizate urmatoarele investigatii:
1. Oftalmoscopia
In cadrul acestei investigatii medicul va analiza fundul de ochi cu ajutorul unui aparat specal numit oftalmoscop. El poate sa ajute medicul in stabilirea gradului de afectare a retinei din diverse boli oftalmologice, precum si locului de emergenta a nervului optic.
2. Reactivitatea pupilara la lumina
In nevrita optica pupila isi pierde reactivitatea normala si nu se mai contracta in prezenta unui stimul luminos.
3. Rezonanta magnetica nucleara
Investigatia poate fi facuta cu sau fara substanta de contrast (prin injectarea substantei de contrast, nervul optic precum si alte structuri cerebrale sunt mult mai vizibile). Rezonanta magnetica nucleara este indicata in special in cazurile atipice (cu durere prelungita, pierderi atipice ale acuitatii vizuale, suspiciune de inflamatie orbitala) precum si pentru a exclude alte procese patologice.
In urma efectuarii RMN se poate stabili daca exista zone slab sau complet demielinizate in creier, daca exista procese expansive sau inlocuitoare de spatiu care stau la aparitia nevritei optice.
Unele studiii au sugerat chiar ca descoperirile facute in urma efectuarii unor RMN-uri pot fi corelate cu prognosticul pacientilor.
4. Analize serologice
Sunt utile pentru detectarea unor anticorpi specifici proceselor autoimune demielinizante sau neuromielitei optice.
5. Teste de inflamatie
Reactantii de faza acuta ce demonstreaza existenta unui proces inflamator in organism sunt reprezentati de VSH (viteza de sedimentare a hematiilor - este crescuta in inflamatie), PCR (proteina C reactiva, apare pozitiva in cadrul inflamatiei), fibrinogenul (creste).
TRATAMENT
In majoritatea cazurilor functia vizuala se amelioreaza in 8-10 saptamani (in nevrita optica de intensitate moderata). Daca exista o afectare importanta a vederii, atunci tratamentul trebuie sa fie instalat cat mai rapid dupa stabilirea diagnosticului de certitudine.
Acesta include:
1. Administrarea de corticosteroizi pe cale intravenoasa: ei pot stimula recuperarea vederii insa nu influenteaza procentul recuperarii. Administrarea lor este grevata de reactiile adverse sistemice pe care le au. Studiile au demonstrat ca administrarea lor precoce reduce riscul de aparitie a sclerozei multiple in anii urmatori in cazul pacientilor cu lezini cerebrale obiectivate la RMN.
2. Adminstrarea de corticosteroizi oral (in special prednison) poate fi incercata pentru maxim 2 saptamani. Ei sunt administrati dupa corticosteorizii i.v. Daca se administreaza exclusiv corticosteroizi orali, riscul de recurenta al nevritei optice este semnificativ mai crescut. De asemenea trebuie tratata si cauza de aparitie a nevritei optice.
PROGNOSTIC
Pacientii care au dezvoltat nevrita optica in absenta unei boli autoimune de tipul sclerozei multiple au un prognostic foarte bun. Majoritatea pacientilor isi recapata vederea in 6 luni dupa debutul bolii. Daca insa nevrita optica apare in cadrul sclerozei multiple sau in cadrul lupusului eritematos sistemic (sau a oricarei alte boli cu componenta autoimuna), prognosticul ramane rezervat deoarece pot sa apara episoade nevritice recurente.


Alte informatii:   Nevrita optica , Afectiune inflamatorie , Semne , Simtome , Nervul optic , Tratament , Sport , Neuropatia , RMN , Boli infectioase , Diabet zaharat
  Comenteaza medicale
Nume: *
E-mail: *
Titlu: *
Comenteaza: *
Scrie codul: *
  Voteaza acum si expediaza comentariul: *
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10


Medicale
Fracturile Craniului ...
Fracturile boltii craniene pot sa apara atat in urma traumatismelor deschise, penetrante sau nepenetrante, cat si in cazul traumatismelor inchise. Fracturile apar in urma aplicarii unor energii mari, care deformeaza osul dincolo de limita elastica a acestuia. Fracturile se produc numai daca ...
Monturile piciorului Hallux valgus ...
Hallux-valgus-ul face parte din tulburarile de statica ale antepiciorului. Hallux-valgus-ul ("mont") reprezinta proeminenta capului metatarsian (osul de la baza degetului mare), prin deplasarea sa mediala catre interiorul piciorului. In nici un caz nu poate fi vorba despre un os sau cartilaj nou ...
Problemele de memorie ...
Problemele de memorie sint, fara indoiala, unele dintre cele mai frustrante. Ritmul accelerat al vietii cotidiene ne cere sa memoram o multime de informatii. Sistemul educational, problematic prin modul in care se impune, ne cere o solicitare mare a memoriei. Pierderile de memorie si lipsa de ...
Nevrita optica, afectiune inflamatorie a nervului optic ...
"Nevrita optica, sau neuropatia optica este o afectiune inflamatorie de origine toxica sau degenerativa care atinge nervul optic, responsabil de vedere", explica dr. Ionut Costache, specialist Bausch & Lomb. Un studiu recent asupra acestei afectiuni arata ca varsta medie a persoanelor afectate ...
Ingrijirea persoanelor cu dementa ...
PRINCIPII ESENŢIALE ALE ÎNGRIJIRII PERSOANELOR DE VÂRSTA a III-a. În ingrijirea persoanelor suferind de dementa trebuie respectate aceleasi reguli si principii ca si cele folosite in ingrijirea varstei a III-a in general, in plus fiind nevoie de un supliment de dragoste:- ...
Discopatia vertebrala, lombara - o boala a discului ...
Discopatia vertebrala (lombara) reprezinta o "boala a discului" (o patie) manifestata, de obicei, printr-o deteriorare a discului intervertebral de la nivelul coloanei vertebrale lombare. Coloana vertebrala este formata din vertebre dispuse una deasupra alteia. Intre aceste vertebre se afla discuri ...
Vertijul, perturbarea echilibrului ...
Mai multe organe sunt direct implicate in mentinerea echilibrului: ochii, muschii, (sau, mai precis, receptorii din muschi) si, in special, urechea interna. Toate aduc informatii care sunt prelucrate, la nivel cerebelar, mentinand permanent pozitia corpului. Ca sa poata exista echilibru, trebuie ...


Nevrita optica, afectiune inflamatorie a nervului optic

Anunturi Gratuite   |   Vanzari auto   |   Anunturi Gratuite   |   Anunturi
Administrare
web design by © ClausDesign
  Toate drepturile transferate catre Starlight LTD, Amsterdam, Weesperstraat, Holland

medicale footer

2009 - 2014 Romedicale.ro