Obstructia canalului lacrimal, lacrimare excesiva cu un aspect de ochi umed pana la lacrimi care curg pe obraz

Lacrimile se dreneaza in mod normal prin canale mici numite ducte lacrimale care pornesc de la globul ocular si ajung in piramida nazala. O obstructie a ductului lacrimal apare cand deschiderea canalului, care in mod normal permite lacrimilor sa se dreneze, este blocata sau nu se deschide normal. Daca un duct lacrimal ramane obstruat, sacul lacrimal se umple cu lichid si devine tumefiat si inflamat si uneori se infecteaza.
Se considera ca obstructia ductelor lacrimale apare la 30% dintre nou-nascuti. Oricum, simptomele apar doar la 2% pana la 4% din nou-nascuti. Un canal lacrimal obstruat de la nastere (congenital) este numit uneori obstructie de canal nazo-lacrimal sau dacriostenoza. Obstructia canalelor lacrimale la adulti este neobisnuita. Ea apare la varstnici mai frecvent si este de obicei rezultatul unei injurii (traumatism) sau este aferenta altor boli.
Cauze la nou-nascuti si sugari
La nou-nascuti si sugari cea mai comuna etiologie a obstructiei de duct lacrimal este incapacitatea tesutului de acoperire de la capatul canalului de a se deschide normal in timpul nasterii sau in preajma nasterii.
Alte cauze mai putin frecvente ale obstructiei de canal lacrimal la copii includ:
- infectii
- dezvoltarea anormala a osului nasului ceea ce exercita o presiune neobisnuita asupra canalului lacrimal si il inchide
- deschiderea (punctele lacrimale) canalelor lacrimale in coltul intern al ochiului, locul in care se scurg lacrimile in canalele lacrimale, este inchisa sau nedezvoltata.
La adulti aceste canale se pot obstrua ca rezultat al ingrosarii tesutului ductului lacrimal, tesutului nazal sau a problemelor sinusale, a afectiunilor osului sau tesuturilor din jurul ochilor (ca pometii), a infectiilor sau a formatiunilor tumorale din zona.
Cauze la adulti
Cea mai frecventa cauza a unui canal lacrimal obstruat este imposibilitatea epiteliului sau a membranei care acopera canalul lacrimal de a se deschide normal in nas, la scurta vreme dupa nastere. Acest fenomen intrerupe drenajul normal al lacrimilor in canalele lacrimale.
Simptomele nu apar daca blocajul se deschide singur inaintea primei secretii lacrimale a nou-nascutului. In mod normal lacrimile se produc incepand cu primele zile dupa nastere pana la cateva saptamani.
Cauze mai putin frecvente ale obstructiei de duct lacrimal la nou-nascuti pot include:
- infectii ale canalelor prin care trec lacrimile de la nivelul ochilor in nas (dacriocistita)
- blocarea canalului lacrimal la ambele capete (dacriocistocel)
- dezvoltarea anormala a osului nazal ceea ce duce la inchiderea ductului prin cresterea presiunii exercitate asupra acestuia
- deschiderile nedezvoltate sau inchise din coltul ochilor (punctele lacrimale) pe unde se dreneaza lacrimile in mod normal.
Cauzele obstructiei de canal lacrimal la adulti sunt de obicei corelate cu o alta boala sau leziune a zonei implicate. De exemplu, o obstructie de duct lacrimal poate rezulta prin ingrosarea epiteliului ce tapeteaza canalul lacrimal datorita unor structuri sau tesuturi anormal dezvoltate sau complicatii ale unor interventii chirurgicale la nivelul nasului sau in jurul acestuia. Aceste probleme apar mai frecvent dupa varsta de 60 de ani decat la adultul tanar.
Care sunt factorii de risc?
Factorii de risc pentru obstructia de cai lacrimo-nazale sunt:
- nasterea prematura (nasterea inainte de termen)
- probleme structurale sau functionale ale sistemului de drenare a lacrimilor (datorate infectiilor, dezvoltarii anormale a osului sau tumorilor)
- antecedente familiale de obstructie a canalului lacrimal.
Care sunt simptomele?
De obicei, primul simptom al unei obstructii lacrimale consta in lacrimare excesiva cu un aspect de ochi umed pana la lacrimi care curg pe obraz (epifora). Nou-nascutii cu astfel de probleme prezinta, de obicei, simptome care apar in primele zile sau saptamani de viata. Daca apare infectia sistemului de drenare a secretiilor lacrimale, poate apare inflamatia care include roseata si edemul (umflarea) zonei din jurul ochiului sau a nasului. De asemenea se poate observa o secretie de mucus galben in coltul ochiului si genele se pot lipi unele de altele. In cazuri severe, infectia poate include genele si zonele din jurul ochilor.
Simptomele unei obstructii de canal lacrimal se pot accentua dupa o infectie a cailor respiratorii superioare, ca o raceala sau o sinuzita. De asemenea, simptomele pot fi mai evidente dupa o expunere la vant sau temperaturi scazute.
O obstructie de duct lacrimal se diagnosticheaza pe baza unei anamnezei (informatiile obtinute de la pacient raportat la starea da boala) si a unui examen obiectiv (evidentierea semnelor de boala in organismul persoanei suferinde). Alte examinari pot fi folosite pentru a masura cantitatea de secretii lacrimale produsa sau pentru a vedea daca lacrimile sunt drenate normal de la nivelul ochilor in nas si unde este localizata obstructia sau pentru a determina cauza obstructiei.
Testarea adultilor si a copiilor poate include:
- aprecierea permeabilitatii cu fluoresceina - Acest test este folosit, de obicei, pentru a determina daca lacrimile se dreneaza normal prin canalul lacrimal, de la ochi in nas
- cultura si antibiograma secretiilor - Acest test ajuta la determinarea prezentei infectiei. Se poate face daca sunt prezente secretii purulente si mucoase
- uneori se pot adauga si alte teste, mai frecvent la adulti. Aceste teste sunt:
- testul Shirmer, aplicat pentru a aprecia cantitativ secretia lacrimala - Se foloseste o banda de hartie de filtru, moale, de marime mica ce se aseaza in coltul ochiului pentru 5 minute
- sondajul cailor lacrimale - Este o proba ce include introducerea unei sonde mici, metalice prin canalul blocat. Se practica anestezia inainte de interventie.
- examinari imagistice ca tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica (RMN) a capului - Examinarile imagistice pot fi facute pentru localizarea si determinarea cauzei structurale a obstructiei.
Tratament la copii
Copii nascuti cu obstructie de duct lacrimal, de obicei, nu necesita tratament. Mai mult de 90% din cazuri se rezolva fara nici o interventie pana la varsta de un an. Masurile de tratament la care se poate apela acasa, curatarea ochiului si drenarea ductului, pot ajuta la prevenirea infectiei. De obicei, antibioticele sunt necesare daca apar semne de infectie ca roseata, edem sau secretii de culoare galbena.
Daca ductul ramane obstruat pana la varsta de 6 luni se poate face o manevra simpla de sondaj a canalului lacrimal. Aceasta deschide canalul lacrimal la mai mult de 90% din sugari. Sondajul cailor lacrimale nu se face la adulti deoarece nu este eficient de obicei.
Alte tratamente includ antibiotice pentru o infectie pe termen lung sau o interventie chirurgicala pentru rezolvarea problemelor legate de tesuturi sau dezvoltari anormale.
O obstructie de canal lacrimal se rezolva de obicei fara nici o interventie in timpul primului an de viata. Infectia poate fi prevenita prin curatarea ochiului si masarea zonei obstructiei pentru a preveni cresterea vascozitatii secretiei in interiorul canalului.
Daca ductul ramane obstruat dupa varsta de 6 luni pana la un an, se poate rezolva cu o manevra simpla de sondaj al cailor lacrimale. Alte tratamente chirurgicale nu sunt recomandate de obicei. Foarte rar apar situatii in care este nevoie de interventii chirurgicale mai complicate la copii.
Tratament la adulti
La adulti, tratamentul se face in functie de cauzele obstructiei. Daca obstructia este rezultatul unei infectii de lunga durata (cronica) este nevoie de tratament cu antibiotice. Poate fi nevoie de interventii chirurgicale pentru cauze structurale (din cauza unor leziuni sau modificari ale structurilor legate de varsta) sau pentru cresteri aberante ale tesuturilor.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Majoritatea obstructiilor de cai lacrimale apar la sugari. Daca nou-nascutul are obstructie de cai lacrimale, aceasta se poate rezolva de la sine pana la varsta de un an.
Prevenirea infectarii obstructiei de cai lacrimale la nou-nascut se poate face prin curatarea ochiului si masarea usoara a zonei. Mainile trebuie spalate inainte de a atinge aria din jurul ochiului.
Pentru a mentine un ochi curat se recomanda:
- curatarea secretiilor din jurul ochiului - Se umezeste un tampon de vata sau o batistuta cu apa calduta (nu fierbinte) si se sterge usor din coltul interior al ochiului (partea mai aproape de nas) spre coltul extern. De fiecare data se foloseste alt tampon de vata sau batistuta. Se poate pastra o rezerva de tampoane umezite intr-o punga de plastic in cazul in care mama si copilul nu sunt acasa.
- daca genele se acopera cu secretii, acestea trebuie curatate cu un tampon de vata umed cu o miscare usoara, de sus in jos. Daca genele se lipesc se aplica un tampon umed, curat pe ochi pentru cateva minute pentru a se inmuia.
Masarea trebuie facuta sub indrumarea si supravegherea directa a unui medic. De obicei se face de doua, trei ori pe zi pentru cateva luni.
Optiuni de medicamente
Obstructia de cai lacrimale impiedica functionarea normala a cailor lacrimale si predispune la infectii. Daca apar semne de infectie ca roseata, edem, sensibilitate in sau in jurul ochiului si secretii galbui, sunt necesare antibioticele.
Unele antibiotice sub forma de solutii (coliruri) si unguente se aplica direct in ochi (antibiotice de uz local, oftalmic) in timp ce altele se administreaza oral (antibiotice sistemice). Antibioticele pot fi folosite in scopul prevenirii infectiei desi nu s-a dovedit inca eficienta lor. Antibioticele folosite in tratarea infectiilor cronice pot fi de ajutor la reducerea stenozarii canalului lacrimal.
Tratament chirurgical
Majoritatea sugarilor nascuti cu obstructie de cai lacrimale nu vor avea nevoie de interventii chirurgicale, iar atunci cand e nevoie, un simplu sondaj al cailor lacrimale e suficient. Sondajul include folosirea unei sonde subtiri, metalice care se introduce prin canalul blocat.
Sondajul este efectuat, de obicei, in cabinetul medical sub anestezie locala (picaturi anestezice) la copii mai mici de un an. Pentru copii mai mari, sondajul se face in ambulatoriu (fara internare in spital) si se poate folosi anestezia generala. Medicul poate evalua mai bine canalul lacrimal daca este folosita anestezia generala. De asemenea, daca este nevoie de o interventie chirurgicala suplimentara, se poate realiza in acelasi interval de timp, prevenind astfel necesitatea unei interventii ulterioare.
La adulti, tratamentul depinde de cauza obstructiei de cai lacrimale. De obicei, sondajul nu este eficient la adulti si se folosesc alte proceduri chirurgicale.
Alte tipuri de interventii chirurgicale pentru obstructii de cai lacrimale pot include despicarea piramidei nazale si introducerea unui tub in canalul lacrimal sau plastia de canal lacrimal (creearea unui canal nou).
Tipuri de interventii chirurgicale
Tipurile de interventii chirurgicale pentru obstructia de cai lacrimale includ:
- sondajul cailor lacrimale - Consta in introducerea unei sonde subtiri, metalice in canalul lacrimal pentru a-l deschide. Sondajul s-a dovedit a fi eficient in 97% din cazurile cu varsta de 13 luni sau sub aceasta varsta
- intubarea cailor lacrimale - Consta in plasarea unui tub de silicon prin canalul lacrimal pentru a mentine permeabiliatea lacrimilor. Aceasta se aplica in cazurile in care canalul este foarte stenozat sau nu este permeabil pentru sonda. Intubarea poate fi necesara cand sondajul cailor lacrimale esueaza
- fracturarea - Piramida nazala este fracturata pentru a deschide portiunea nazala a unui canal lacrimal compromis. Aceasta metoda nu va afecta permanent forma si marimea nasului unui copil
- dacriocistoplastia cu balon - Se foloseste o sonda cu balonas la capat pentru a deschide un canal lacrimal blocat
- optiunile chirurgicale sunt foarte rar aplicate la copii si numai dupa ce toate procedurile de mai sus au esuat. Printre acestea se numara:
- dacriocistorinostomia prin care se face un canal nou
- dacriocistorinostomia endoscopica, cu laser - Prin aceasta metoda se face un canal lacrimal nou folosind un tub flexibil cu un beculet la capat si o camera (endoscop), care se introduce in nara.
La adulti, tratamentul pentru obstructia de cai lacrimale depinde de cauzele ei si poate include oricare din optiunile de mai sus.
La 6 saptamani dupa tratamentul chirurgical, se recomanda un control oftalmologic si un control al permebilitatii canalului lacrimal cu fluoresceina, atat in cazul copiilor, cat si in cazul adultilor.
SURSA 02
Lacrimile sunt produse de glandele lacrimale, cea principala fiind situata in unghiul extern al ochiului. Aceasta este formata din glanda lacrimala orbitara si glanda palpebrala, vizibila la ridicarea pleoapei.
Compuse din apa (98%), proteine, electroliti, imunoglobuline si enzime cu proprietati antibacteriene, lacrimile acopera suprafata ochiului, indeplinind doua functii esentiale. In primul rand, ele umezesc si curata ochii, eliminand impuritatile de la suprafata acestora. Apoi, lacrimile asigura corneei (partea inferioara a ochiului) necesarul de substante nutritive, intrucat aceasta nu este strabatuta de vase sanguine care transporta oxigen si substante nutritive. Un rol important il are clipitul prin care lacrimile sunt distribuite in mod uniform pe suprafata ochiului.
Dupa ce umezesc ochiul, lacrimile ajung in nazofaringe prin caile lacrimale. Secretia este acumulata prin doua orificii, ambele localizate in unghiul intern al ochiului: unul este situat pe marginea pleoapei superioare, iar celalalt pe cea a pleoapei inferioare. De aici, lichidul ajunge in canaliculul lacrimal, dupa care se acumuleaza in sacul lacrimal. Cand acesta de umple, presiunea creata deschide o valva, iar lacrimile se varsa in nazofaringe, fiind transportate prin canalul lacrimonazal.
In primele saptamani de viata, bebelusii au canalul lacrimonazal obstruit. In majoritatea cazurilor, valva care infunda canalul (si care este compusa din substante fibroase) dispare in mod spontan. La aproximativ 6 % dintre copii canalul se desfunda mai tarziu, chiar si dupa 6-9 luni de la nastere.
Obstructia canalului lacrimal face ca lacrimile sa se acumuleze in ochi, producand inrosirea pleoapei inferioare, acumularea de impuritati la nivelul ochiului, precum si lacrimarea abundenta.
Acumularea impuritatilor favorizeaza riscul aparitiei conjunctivitei, adica infectia membranei care “captuseste" interiorul pleoapei si partea anterioara a bulbului ocular (conjunctiva). Aceasta afectiune se manifesta prin prezenta unei secretii purulente, alb-galbuie, prin usturime, intepaturi, mincarimi, senzatia de arsura oculara.
Pentru a evita riscul infectiei, respectiv al conjunctivitei, trebuie facuta o atenta igienizare a ochilor, cu ajutorul serului fiziologic si al pansamentului steril. Este bine ca aceasta sa se faca de trei ori pe zi, pentru a evita acumularea secretiilor si a impuritatilor in ochi. Nici nasucul bebelusului nu trebuie neglijat; acesta trebuie mentinut curat utilizand, si in acest caz, ser fiziologic. Mucoasa prezenta in cavitatea nazala – abundenta in timpul racelii – poate “urca" spre ochi, incarcand canalul lacrimonazal.
Pentru desfundarea canalului, masajul ocular poate fi de asemenea foarte eficient. Acesta se face incepand de la unghiurile interne ale ochilor si pana la nari, exercitand o usoara presiune prin miscari descendente.
Daca dupa 10 luni canalul micutului nu s-a desfundat, consulta medicul oftalmolog. Acesta va decide daca este cazul unei interventii chirurgicale.
SURSA 03
Bolile ochilor: din prima luna de viata pina la batrinete
Afectiunile oculare pot debuta chiar din prima luna de viata. Nici adolescentii nu sint "iertati“ de problemele care pot afecta vederea. Odata cu maturitatea si batrinetea, creste numarul afectiunilor oculare cu care ne putem confrunta. "Cu cit inaintam in virsta, cu atit mai dese trebuie sa fie controalele la oftalmolog“, spune dr. Irinel Zavate, medic oftalmolog in cadrul Policlinicii nr. 1 Iasi.
Depistarea cataractei si a glaucomului cogenital
Cit de bine vede un nou-nascut? Este o intrebare pusa medicilor de foarte multe mamici. "Sugarul vede, dar nu percepe. Inca de la nastere apare sensibilitatea la lumina, de aceea ochii ii pot ramine fixati la o lumina blinda. Bebelusul clipeste cind se proiecteaza o sursa de lumina asupra ochilor lui. La o luna, sugarul fixeaza cu privirea un obiect luminos sau stralucitor, iar in jurul virstei de 2 luni urmareste cu privirea obiectele colorate sau luminoase situate la 20-30 cm distanta de ochi", spune dr. Irinel Zavate, medic oftalmolog, directorul Policlinicii nr. 1 Iasi.
Cum putem sti daca micutul are sau nu probleme cu vederea? Prin consultarea unui medic specialist. Un prim control al vederii se efectueaza la nastere, pentru depistarea precoce a cataractei sau a glaucomului congenital. Un defect congenital apare din cauza unei infectii a mamei in timpul sarcinii, cum este rubeola sau o boala mostenita (neurofibromatoza). Nedescoperite la timp, acestea pot duce la pierderea vederii.
Inflamatie usoara a ochilor la citeva zile dupa nastere
"Trebuie spus, de asemenea, ca foarte multi sugari fac o inflamatie usoara a ochilor la citeva zile dupa nastere, insa se vindeca de la sine. Inflamatia este provocata de un canal lacrimal insuficient dezvoltat sau partial obturat, ce nu necesita tratament.
In primele luni de viata mai apare un tip de inflamatie usoara a conjunctivei pleoapelor la un singur ochi. Ochii lacrimeaza excesiv, mai ales la vint, iar la marginile pleoapelor se acumuleaza o secretie albicioasa, care uneori impiedica micutul sa deschida ochii. Cauza este obstructia canalelor lacrimale, iar lichidul nu se poate scurge in cavitatea nazala pe masura ce se secreta.
Nemaifiind suficient spalata de lacrimi, conjunctiva pleoapelor se inflameaza. Desi in unele cazuri problemele se rezolva de la sine, este nevoie totusi ca parintii sa se adreseze medicului pentru a nu se confrunta cu complicatii severe", subliniaza dr. Irinel Zavate.
Controale periodice pentru prematuri si sugarii cu probleme
Sugarul nascut la termen are un simt vizual mai dezvoltat decit prematurul. Totusi, la aceasta virsta nu sint coordonate miscarile pleoapelor, iar un ochi poate fi deschis si celalalt poate ramine inchis. Aceasta nu inseamna o problema.
"Poate fi prezent un strabism inconstant, un ochi priveste la dreapta si altul la stinga, considerat normal, care nu are semnificatie patologica si este urmarea lipsei de coordonare a musculaturii oculare. El dispare in primele luni, dar uneori se poate prelungi pina la 2 ani. Strabismul este patologic atunci cind este permanent sau durabil. In acest caz, obligatoriu, sugarul trebuie dus la oftalmolog. De asemenea, prematurul si sugarul veniti pe lume cu o suferinta presupun un control oftalmologic chiar in prima luna de viata, apoi periodic, lunar sau cu ritmicitatea stabilita de oftalmolog sau neurolog", mai spune dr. Zavate.
Atentie la teste
Unii parinti banuiesc anumite probleme legate de vederea copilului lor si apeleaza la anumite teste. Acopera un ochi cu un pansament ocular, iar dupa o jumatate de ora acopera celalalt ochi. Daca micutul, dupa ce se obisnuieste cu pansamentul, revine la activitatile initiale, reluindu-si joaca, totul este in regula. In cazul in care copilul devine agitat, e posibil sa aiba probleme. Medicii spun ca un astfel de test nu este relevant.
"Testul de vedere, chiar daca prin el se incearca, empiric, sa se testeze vederea copilului, nu este suficient. Controlul oftalmologic trebuie efectuat chiar daca in familie nu sint factori care sa predispuna la boala", precizeaza dr. Irinel Zavate.
In adolescenta
Multe dintre problemele de vedere nedescoperite in copilarie se vad, uneori mai accentuat, in adolescenta. O vedere cu probleme la virsta adolescentei va influenta direct procesul de invatare, deoarece acesta se realizeaza 85% prin simtul vizual.
In plus, dificultatile de vedere produc, pe linga scaderea randamentului scolar, si tulburari de atentie, hiperactivitate, dislexie, dificultati de integrare in colectiv.
"Principalele simptome pe care le acuza adolescentii sint: dureri de cap aparute dupa citit, lucrul la computer sau activitati ce solicita intens vederea. In afara de cauzele neurologice, este posibil ca durerea de cap sa fie cauzata de un viciu de refractie (miopie, hipermetropie, astigamtism)", mentioneaza dr. Irinel Zavate.
Clipitul excesiv poate semnala o afectare a pleoapelor
In cazul in care tinarul de 14-18 ani se plinge ca vede dublu, cel mai probabil acest semn indica tulburari de motricitate oculara cu dezalinierea axelor vizual, intilnite in strabisme sau heteroforii (deviatie a globilor oculari).
"De asemenea, clipitul excesiv poate fi un semn al dificultatii de coordonare a ochilor, dar poate semnala si o afectare a pleoapelor, conjunctivelor (conjunctivita) sau corneei. Toate aceste probleme pot fi prevenite sau vindecate printr-o examinare oftalmologica minutioasa care va include, pe linga determinarea acuitatii vizuale la distanta si la apropiere, si evaluarea stereoscopiei (capacitatea ochilor de a lucra in echipa), fuziunii (abilitatea de a folosi ambii ochi in acelasi timp), a integrarii vizuale motorie, a valorii dioptrice si a capacitatii de acomodare a ochilor la diverse conditii de mediu. Tratamentul nu consta doar in prescrierea unei perechi de ochelari. In afara de purtarea ochelarilor in functie de recomandarile specialistului oftalmolog, adolescentilor li se indica si sfaturi pentru igiena vizuala: limitarea statului in fata calculatorului, pauze pentru relaxarea privirii si echilibrarea intregului organism prin administrarea de suplimente nutritive: seleniu, zinc, extract de afin, betacaroten", atentioneaza dr. Zavate.
Presbiopia
"Dupa virsta de 40 de ani, vederea de aproape se tulbura, nu se mai poate citi mult timp, apare necesitatea de a indeparta textul pentru o mai buna lizibilitate, seara apar dureri de cap, senzatie de ochi iritati, ochi obositi. Este ceea ce, in termeni medicali, se numeste presbiopie. Presbiopia nu este o boala, ci o tulburare fiziologica normala a acomodatiei, ce apare in viata fiecaruia dintre noi mai tirziu sau mai devreme", arata dr. Irinel Zavate.
Cataracta
In jurul virstei de 60 de ani poate aparea cataracta. Aceasta boala consta in opacifierea cristalinului la un ochi (unilateral) sau la ambii (bilateral) si se manifesta prin scaderea acuitatii vizuale.
"Bolnavul se plinge si de fotofobie (il supara lumina), uneori vede obiectele deformate, in special pe cele de la distanta. Cind cataracta evolueaza unilateral, bolnavul nu-si da seama de scaderea vederii decit atunci cind opacifierea cristalinului este foarte avansata. Pacientilor cu cataracta le revine vederea la apropiere si incep sa citeasca fara ochelari. Explicatia medicala este aparitia unei miopii cristaliniene", mentioneaza dr. Zavate.
Glaucomul
"La virsta batrinetii, dar si la maturitate, o incidenta foarte mare o are glaucomul, boala grava a ochiului, care, nedepistata si netratata la timp, duce la orbire. Se caracterizeaza prin cresterea presiunii intraoculare, cu afectarea nervului optic si alterarea cimpului vizual. Se estimeaza ca 1%-2% din populatia globului are glaucom. Virsta inaintata, diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, miopia, ereditatea sint citiva dintre factorii de risc", adauga dr. Zavate.
Cauza principala a pierderii ireversibile a vederii la populatia peste 50 de ani din tarile industrializate este degenerescenta maculara legata de virsta (DMLV). Afectiunea oculara consta in lezarea zonei responsabile de vederea centrala, iar bolnavului ii scade acuitatea vizuala atit la distanta, cit si de aproape.
Radicalii liberi
Radicalii liberi cauzeaza peste 200 de boli. Printre acestea se numara si afectiunile oftalmologice. In prevenirea afectiunilor oftalmologice, un rol deosebit au antioxidantii (vitamina C, betacarotenul, seleniul, vitaminele B1, B3, B5, B6, zincul, magneziul, cuprul, acidul folic, biotina).
Cele mai bune surse de antioxidanti sint fructele si legumele crude. De departe, cel mai bun prieten al vederii este betacarotenul (precursor al vitaminei A). Betacarotenul este un pigment natural prezent in fructele si in legumele colorate (morcovi, rosii, legume verzi, fructe de padure). Carenta de vitamina A provoaca aparitia xeroftalmiei (uscarea conjunctivei si a corneei) si edemizarea (umflarea) pleoapelor.
Control periodic
"La virsta maturitatii, controlul oftalmologic ar trebui facut anual si chiar la sase luni pentru verificarea corectiei optice. Cu cit inaintam in virsta, cu atit mai dese trebuie sa fie controalele la oftalmolog. In diagnosticul problemelor oftalmologice este foarte importanta patologia asociata a pacientului. Spre exemplu, persoanele cu diabet zaharat sau hipertensiune arteriala ar trebui sa consulte oftalmologul o data la trei-sase luni, in functie de stadiul bolii", incheie dr. Irinel Zavate.
Ce dauneaza ochilor
- Abuzurile de alcool, fumul de tigara si noptile pierdute - "Abuzurile de alcool, cafea, tigari, zahar, sare (in special sare rafinata), afumaturi, conserve, sosuri picante si brinzeturi fermentate obosesc ficatul si rinichii, determinind imbolnavirea ochilor care devin obositi, rosii si cu pleoapele tumefiate", puncteaza dr. Zavate.
- Frecatul la ochi, in special cu miinile nespalate, este extrem de periculos caci astfel sint introdusi in ochi microbi si corpi straini.
- Utilizarea ochelarilor de vedere pentru viciile de refractie implica purtarea lor doar atunci cind este necesar (in functie de recomandarea medicului), caci purtarea lor incontinuu opreste miscarea ochilor si poate uneori contribui la slabirea vederii.
- Ochelarii de soare nepotriviti, care nu protejaza bine ochii de razele ultraviolete, pot provoca imbolnaviri ale ochilor, cum ar fi spre exemplu glaucomul.
- "Pozitia incorecta a corpului determina o inrautatire a circulatiei singelui in umeri si git, care la rindul ei inseamna o reducere a fluxului sanguin spre ochi si o sporire a presiunii intraoculare. De asemenea, daca omoplatii nu mai sint intr-o pozitie de echilibru, vederea sufera caci nervii ce controleaza muschii ciliari sint localizati in jurul primei vertebre toracice, ce corespunde zonei de dezechilibru aparute", spune dr. Zavate. De altfel, trebuie amintit ca majoritatea actelor reflexe prin care functioneaza organismul sint controlate de sistemul nervos vegetativ, adica la nivelul maduvei spinarii. O pozitie normala a corpului se caracterizeaza printr-un echilibru intre cele doua curburi (dorsala si lombara) ale coloanei vertebrale. Daca coloana este strimba, atunci organul sau zona din organism conectata prin sistemul nervos vegetativ la vertebra cu pricina (cea care este dezaxata) se dezechilibreaza, determinind afectiuni ale organelor asociate si in final dezechilibre in intreg corpul.
- Fara exercitii fizice, muschii corpului (deci si cei ai ochilor) se scurteaza si devin rigizi. Cind ochii ramin imobili, muschii oculari se contracta si se tensioneaza. Pentru a evita uscarea si inflamarea ochilor care apare in conditiile de mai sus, este necesara efectuarea de exercitii fizice care intensifica circulatia singelui in intregul corp (inclusiv in regiunea ochilor). Daca pozitia corpului nu este cea normala si aveti o boala de ochi ce se datoreaza acestei deficiente, puteti folosi toate tratamentele posibile, dar veti constata ca sint ineficiente. Vindecarea totala se va obtine atunci cind veti reusi prin gimnastica sa indreptati atitudinea defectuoasa a corpului.
Televizorul sau calculatorul ne pot obosi excesiv ochii
Privitul indelungat la televizor sau la monitorul calculatorului face ca pleoapele sa fie grele si umflate, iar ochii sa fie rosii si obositi. Aceasta se intimpla din cauza ca in aceste conditii se clipeste mult mai rar, ceea ce face ca circulatia singelui prin vasele pleoapelor sa fie incetinita si in plus umezirea ochilor sa fie impiedicata de privirea fixa.
Corneea (partea lucioasa si curbata de la exteriorul ochiului, care acopera irisul) controleaza 80% din puterea de refractie a ochiului, ea fiind hranita cu substante provenind din lacrimi. Fluidul din lacrimi este distribuit pe suprafata corneei prin clipitul ochiului care se produce normal o data la 3 secunde. Astfel, privirea fixa scade numarul de clipiri, provocind uscaciunea ochilor.
"In aceste conditii, persoana are senzatia de arsura, intepatura sau durere din cauza presiunii pe care o exercita acumularea de singe asupra terminatiilor nervoase din pleoape. Pentru a inlatura efectele privirii fixe, este recomandat sa efectuati citeva exercitii de clipiri dese la interval de doua ore de lucru. Astfel, ochii sint umeziti, iar pleoapele au o circulatie a singelui mult mai buna", explica dr. Zavate.
Alte informatii: Obstructia canalului lacrimal ,
nasterea prematura ,