Anunturi Gratuite

Operatia de bypass coronarian, cea mai frecventa operatie pe cord din lume

Dictionar Medical Adauga Informatie
Medicina
Medicale Ultimele medicale Medicale votate Medicale vizionate Medicale comentate Stiri medicina Medicina
Prim ajutor Medicamente Spitale Bucuresti Farmacii Online Clinici Medicale Bucuresti Analize Medicale

Operatia de bypass coronarian, cea mai frecventa operatie pe cord din lume
Adauga informatie
Ce este bypass-ul coronarian?
Arterele coronare serpuiesc pe suprafata inimii, alimentand muschiul inimii. Cand o artera coronara se ingusteaza sau se infunda, partea inimii care este alimentata de acea artera sufera. Bypassul coronar este o modalitate de a trata arterele blocate ale inimii creand noi cai de trecere pentru ca sangele sa curga spre muschiul inimii. Aceasta are loc prin prelevarea de vene sau artere din alte parti ale corpului - numite grefe - si folosirea lor pentru redirectionarea sangelui in jurul arterei infundate.
Cum se dezvolta boala arterei coronare?
Boala arterei coronare survine cand in peretele arterelor care alimenteaza inima se depoziteaza placa aterosclerotica. Placa este formata in principal din colesterol. Acumularea placii poate fi accelerata prin fumat, tensiune mare, nivel de colesterol ridicat, diabet. Riscul de depunere a acestei placi este mai mare daca pacientii au peste 45 de ani - barbatii si 55 de ani - femeile sau daca au cazuri in familie de boli ale arterelor inimii.
Operatia are loc pentru a usura angina la pacientii care nu au raspuns la terapia medicamentoasa si care nu pot fi supusi unei angioplastii cu balon. Operatia este ideala pentru pacientii cu multiple ingustari in multiple ramuri ale arterelor coronare asa cum se intalneste adesea la pacientii cu diabet.
Operatiile de bypass coronarian imbunatatesc durata de viata a pacientilor care prezinta ingustari semnificative ale arterei coronare principale stangi si la pacientii care prezinta ingustari semnificative a celor trei artere majore, in special la cei cu functia de pompa a muschiului inimii scazuta.
Desi bypass-ul coronarian este mai eficient decat medicamentele sau angioplastia cu balon in eliminarea anginei, nu este mai eficient in reducerea riscului decesului cardiac, viitoare atacuri de cord sau in imbunatatirea functiei muschiului inimii.
Pentru cine este chirurgia de bypass?
Chirurgia de bypass este recomandata pentru un grup restrans de pacienti cu ingustare si blocaj semnificativ al arterelor inimii (boala arterei coronare). Oricare din aceste circumstante poate necesita chirurgie bypass:
- Aveti angina severa sau dureri in piept pentru ca mai multe artere care alimenteaza muschiul inimii sunt ingustate, lasand muschiul fara sange. Uneori dilatarea cu balon (angioplastie) va usura situatia dar bypassul este adesea cea mai buna optiune.
- Mai multe arterele coronare sunt bolnave si pompa principala a inimii – ventriculul stang - functioneaza prost.
- Artera coronara principala stanga, care serveste ventricului stang este puternic ingustata sau blocata.
- Aveti un blocaj neadecvat pentru angioplastie sau care a reaparut dupa angioplastie.
Cum va pregatiti?
Medicul va va da instructiuni clare despre orice schimbare alimentara sau restrangeri de activitate pe care sa le respectati inainte de interventia chirurgicala. Va fi nevoie de mai multe analize inainte de operatie, deseori incluzand radiografia toracelui, analiza sangelui, o electrocardiograma si o echocardiograma. Se poate sa fiti supus unei angiograme coronariene, o procedura speciala de tipul radiografiei care foloseste substanta de contrast pentru a vizualiza arterele care hranesc inima.
La ce sa va asteptati in timpul procedurii?
Operatia de bypass coronar necesita intre trei si sase ore si are loc sub anestezie generala. In medie, patru sau cinci artere coronare sunt supuse la bypass in timpul interventiei.
Odata anesteziat, vi se va introduce pe gura un tub de respirat. Acest tub este atasat de un ventilator care va respira in locul dvs. in timpul si imediat dupa operatie. In timp ce acest tub este instalat, nu veti putea vorbi dar veti putea comunica prin scris sau gesturi.
Multi pacienti raman o zi sau doua la terapie intensiva dupa interventia de bypass iar apoi sunt externati din spital intr-o saptamana sau doua. Trebuie sa va asteptati la o perioada de recuperare de 6 pana la 12 saptamani. Cei mai multi pot sa-si reia munca cam in 12 saptamani.
Cum are loc interventia?
Chirurgul cardiac face o incizie in mijlocul pieptului si apoi taie cu fierastraul osul pieptului (sternul). Aceasta procedura se numeste sternotomie (taierea sternului) mediana (in mijloc). Inima este racita cu o solutie salina foarte rece in timp ce in arterele inimii se injecteaza o solutie de conservare. Acest proces minimalizeaza afectiunile produse de fluxul redus de sange in timpul interventiei si se numeste “cardioplegie". Inainte sa aiba loc interventia, trebuie instalat un sunt cardiopulmonar. In atriul drept sunt plasate tuburi de plastic pentru a canaliza sangele venos afara din corp pentru a trece printr-o masina de circulatie extracorporeala (externa corpului). Sangele oxigenat este apoi retrimis in corp. Aorta este pensata in timpul chirurgiei de bypass pentru a mentine o zona de operatie fara sange. Cel mai folosit vas de sange pentru bypass este vena safena de la picior. Grefa bypass implica suturarea vaselor grefate de artera coronara dincolo de ingustare sau de blocaj. Celalalt capat al venei este atasat de aorta. Interventia dureaza aproximativ 4 ore. Aorta este pensata cam 60 de minute iar corpul este sustinut de aparatul de circulatie extracorporeala timp de aproape 90 de minute. La sfarsitul operatiei, sternul este cusut cu sarma inoxidabila iar incizia din piept este suturata. Tuburi de plastic (dren toracic) sunt lasate la locul operatiei pentru a permite drenarea sangelui care ramane in spatiul din jurul inimii (mediastin). Aproximativ 5% din pacienti necesita reoperare in primele 24 de ore din cauza sangerarii continue dupa interventie.
Rezultate
Chirurgia de bypass imbunatateste alimentarea inimii cu sange, dar ea nu vindeca boala arterei coronare, daca aceasta exista. In timp, alte artere coronare pot sa se infunde. Chiar si noile grefe, in special daca au fost facute dintr-o vena de la picior, pot sa se infunde. De aceea este atat de important sa:
- Abandonati fumatul
- Reduceti nivelul de colesterol
- Mentineti o greutate adecvata
- Controlati tensiunea
- Controlati diabetul
- Faceti exercitii
Riscuri
Daca sunteti supus unei operatii pentru angina programate, riscul de deces este de obicei de 1% sau de 2% dar depinde de starea generala a sanatatii. Riscul creste semnificativ daca operatia este facuta in regim de urgenta sau daca aveti alte boli importante ca de exemlu emfizem pulmonar, boli ale rinichilor, diabet sau boli vasculare periferice. Complicatiile - de exemplu aritmiile, insuficienta renala, atac cerebral sau infectiile - pot surveni, de asemenea, dupa operatie.
Unii pacienti sufera de o scadere a memoriei sau a altor functii cognitive, dupa interventia de bypass coronarian. Factorii de risc includ varsta inaintata, hipertensiunea arteriala, boli plmonare sau consumul excesiv de alcool. Majoritatea pacientilor isi recapata treptat abilitatile intelectuale in 6 pana la 12 luni. Interventia de bypass nu duce la dementa dar poate inrautati orice boala mentala preexistenta, inclusiv dementa precoce.
Retineti
- Boala arterei coronare se dezvolta din cauza intaririi arterelor (arteroscleroza) care alimenteaza cu sange muschiul inimii.
- In diagnosticarea bolii arterei coronare, analizele utile includ EKG, testul la stres, echocardiografa si angiografia coronariana.
- Operatia de bypass coronarian restabileste un flux de sange suficient pentru a alimenta muschiul inimii cu oxigen si substante nutritive.
- Operatia de bypass coronarian poate folosi o vena de la picior sau o artera de pe peretele interior al pieptului.

SURSA 02


Ce este bypassul coronarian?

Bypass-ul coronarian este o interventie de revascularizare, folosita pentru a imbunatati fluxul sanguin al inimii la pacientii cu afectiuni severe ale arterelor coronare.
Afectiunile arterelor coronare apar atunci cand aceste artere care aduc sange pentru muschiul cardiac (numite artere coronariene) devin blocate datorita obstructiei cu un material numit placa ce se formeaza la interiorul vasului de sange. Daca blocajul este sever, pot apare dureri toracice (numite si angina), dificultati de respiratie si, in unele cazuri, infarct miocardic.
Bypass-ul coronarian este un tratament pentru aceste afectiuni. In timpul acestei operatii, o vena sau o artera sanatoasa este recoltata din alta parte a corpului si este grefata pe artera bolnava. Vena sau artera grefata ocoleste portiunea blocata din artera coronara. Acest nou pasaj va aduce sange bogat in oxigen pentru muschiul cardiac. Pot fi inlocuite pana la patru artere coronare in timpul unei interventii de bypass.
Aceasta este una dintre cele mai frecvente operatii pe cord deschis realizate in lume. Medicii care o realizeaza se numesc chirurgi cardiotoracici.
Bypass-ul coronarian nu poate fi facut oricarui pacient cu arterele coronare bolnave. Multe persoane cu aceste afectiuni pot fi tratate prin alte mijloace, cum ar fi schimbarea stilului vietii, medicamente, sau alte proceduri de revascularizare numite angioplastie.
Bypass-ul coronarian poate fi o optiune de tratament daca pacientul are un blocaj sever pe o artera coronara mare care alimenteaza cu sange o zona importanta din muschiul cardiac – mai ales daca actiunea de pompare a inimii a fost deja afectata.
Poate fi o optiune si daca blocajul coronarian nu poate fi rezolvat prin angioplastie. In aceasta situatie bypass-ul este considerat cel mai eficient.
Daca pacientul este candidat pentru bypass coronarian, scopurile interventiei sunt:
- imbunatatirea calitatii vietii si scaderea frecventei crizelor de angina pectorala si a altor simptome ale bolilor coronariene,
- reluarea unui stil de viata mai activ,
- imbunatatirea capacitatii de pompare a inimii daca aceasta a fost afectata de un infarct miocardic,
- scaderea riscului de aparitie a infarctului miocardic (la unii pacienti, cum sunt cei cu diabet zaharat),
- imbunatatirea sanselor de supravietuire.
Repetarea operatiei poate fi necesara daca artera sau vena grefata devine blocata, sau daca un nou blocaj se dezvolta in alte artere care anterior erau sanatoase.
Administrarea medicatiei conform retetei si schimbarea modului de viata pot duce la scaderea sanselor de blocare a arterei grefate. La pacientii care sunt candidati pentru acest tip de chirurgie, rezultatele sunt de obicei excelente, 85% dintre ei au o reducere semnificativa a simptomelor, un risc mai mic pentru infarct miocardic ulterior si scaderea riscului de deces in urmatorii 10 ani de la operatie.
Tipuri de bypass coronarian
Bypassul coronarian traditional
Acesta este cel mai frecvent tip de bypass coronarian. Se foloseste atunci cand cel putin una dintre arterele coronariene au nevoie de bypass. In timpul operatiei, toracele este deschis pentru a avea acces la inima. Sunt administrate medicamente pentru a opri bataile inimii, si aparatul cord-pulmon artificial este folosit pentru a oxigenarea tesuturilor organismului in timpul operatiei. Acest lucru permite chirurgului sa opereze pe o inima oprita. Dupa operatie, inima este repornita folosind socuri electrice de intensitate mica.
By-pass-ul coronarian fara pompa
Acest tip este similar cu cel traditional in aceea ca toracele este deschis pentru a avea acces la inima. Totusi, inima nu este oprita si nu se foloseste aparatul cord-pulmon artificial. Se opereaza in timp ce inima continua sa bata. Acest tip de interventie poate reduce riscul de aparitie al unor complicatii atunci cand este folosit aparatul de cord-pulmon artificial si poate face ca recuperarea dupa operatie sa fie mai rapida.
By-pass-ul coronarian minim invaziv
Aceasta operatie este similara cu cea de mai sus, dar in locul inciziei mari pentru deschiderea toracelui, se realizeaza mai multe incizii mici pe partea stanga a toracelui, intre coaste. Interventia se foloseste in special pentru arterele de pe fata anterioara a inimii. Este o procedura noua, care se foloseste mai rar decat celelalte. Acest tip de operatie nu este pentru toti pacientii, mai ales daca mai mult de una sau doua artere coronariene au nevoie de interventie.
Cine are nevoie de operatia de by-pass coronarian?
Este folosita pentru a trata pacientii cu afectiuni coronariene severe, care ar putea duce la aparitia infarctului miocadic.
Medicul poate recomanda bypass-ul daca alte tratamente, cum ar fi modificarea stilului de viata sau medicamentele, nu au avut rezultatul dorit. Poate recomanda bypass-ul si in cazul in care pacientul are blocate una dintre arterele mari care vascularizeaza o zona importanta a inimii – mai ales daca forta de pompare inimii este scazuta.
Bypass-ul poate fi folosit si daca angioplastia nu poate rezolva afectiunea coronariana.
Medicul va evalua oportunitatea operatiei, luand in considerare mai multi factori: prezenta si severitatea simptomelor afectiunii coronariene, severitatea si localizarea blocajelor pe arterele coronariene, raspunsul la alte tratamente, calitatea vietii pacientului si alte probleme medicale pe care le are acesta.
In unele cazuri operatia de bypass coronarian poate fi efectuata in urgenta, cum ar fi dupa sau in tipul unui infarct miocardic.
Examinarea fizica si testele pentru stabilirea diagnosticului
Pentru a determina daca un pacient este candidat pentru bypass, medicul va realiza o examinare fizica care implica verificarea sistemului cardiovascular, concentrandu-se pe inima si plamani. Medicul va pune intrebari despre simptomele pe care le prezinta pacientul, cum ar fi durerea toracica sau dispneea, cat dureaza, cat de des apar si cat de severe sunt.
Se realizeaza teste pentru a afla care artere sunt blocate, cat de blocate sunt si cat de tare a fost afectata inima.
Aceste testari includ:
- ECG (electrocardiograma).
Un ECG este un test simplu care detecteaza si inregistreaza activitatea electrica a inimii. Acest test este folosit pentru a determina si localiza sursa problemelor cardiace. Un ECG arata cat de repede bate inima, daca ritmul cardiac este regulat sau neregulat, in ce regiune a inimii incepe activitatea electrica, si daca aceasta traverseza inima pe cai normale.
- Testul la stres.
Unele probleme cardiace sunt mai usor de diagnosticat atunci cand inima este in activitate sustinuta si bate mai repede decat in repaus. In timpul testului la stres pacientul realizeaza o activitate fizica (celor care nu pot li se administreaza un medicament) pentru ca inima sa munceasca mai mult si sa bata mai tare in timpul realizarii testului. Se inregistreaza ECG, tensiunea arteriala, in timp ce pacientul merge sau alearga pe un covor rulant sau pedaleaza la o bicicleta.
Alte teste cardiace, cum ar fi imagistica cu izotopi radioactivi sau ecocardiograma pot fi realizate in acelasi timp. Acestea vor fi recomandate daca medicul are nevoie de informatii mai detaliate despre fluxul sanguin sau capacitatea inimii de a pompa sange, decat poate oferi testul la stres.
Daca pacientul nu poate face exercitii fizice, un medicament poate fi injectat intravenos pentru a face inima sa bata mai puternic si mai repede, ca si cum pacientul ar face exercitii la covorul rulant sau la bicicleta.
In cazul imagisticii cu izotopi radioactivi, un izotop radioactiv este injectat in sange, si cu ajutoul unui aparat special se pot observa fluxul de sange prin inima si artere.
Ecocardiografia foloseste ultrasunete pentru a arata fluxul de sange prin camerele si valvele inimii si pentru a arata cat de bine bate inima.
Medicul poate recomanda si alte doua teste ce se pot face in timpul testului la stres, daca are nevoie de informatii mai detaliate despre activitatea inimii. Cele doua teste noi sunt imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) si tomografia prin emisie de pozitroni (PET).
IRM arata imagini detaliate ale structurii si a felului in care bate inima, ceea ce ajuta medicul sa evalueze mai bine partile inimii care sunt lezate. Acest test poate ajuta medicul se determine daca fluxul sanguin prin arterele coronarieine este suficient.
Un test PET poate arata scaderea fluxului sanguin determinat de o boala sau un muschi lezat care ar putea sa nu fie identificate prin alte metode de diagnostic.
- Ecocardiograma.
Acest test foloseste ultrasunete pentru a crea o imagine in miscare a inimii. Ecocardiograma ofera informatii despre forma si mariea inimii si despre cat de bine functioneaza camerele si valvele inimii. Testul poate identifica de asemeni, un flux sanguin slab, zone ale inimii care nu se contracta normal si leziuni anterioare ale muschiului inimii determinate de fluxul sanguin sacazut.
Exista mai multe tipuri diferite de ecocardiograme, printre care si ecocardiograma la stres. In timpul acestui test, se realizeza o ecocardiogarama atat inainte cat si dupa ce pacientul primeste un medicament sau face exercitii pe covorul rulant sau bicicleta.
Ecocardiograma la stres se realizeaza de obicei pentru a identifica disfunctii de pompare ale inimii.
- Angiografia.
Angiografia foloseste o cerneala speciala care se injecteaza in sange si cu ajutorul careia se vizualizeaza interiorul arterelor la radiografie. O angiograma va arata locul precis si severitatea blocajelor de la nivelul arterelor.
Alte consideratii
Pentru a decide daca un pacient este candidat pentru bypass coronarian, medicul va lua in considerare si urmatoarele:
- istoricul medical si tratamentul administrat pentru afectiunea cardiaca, inclusiv operatii, interventii sau medicamente,
- istoricul altor boli si afectiuni,
- varsta si starea generala de sanatate,
- istoricul personal de afectiuni coronariene, infarct miocardic sau alte boli cardiace.
Inainte de a decide interventia chirurgicala se vor incerca medicamentele si alte proceduri. De cele ai multe ori sunt folosite medicamente pentru scaderea colesterolului, antihipertensive si medicamente care imbunatatesc fluxul de sange prin arterele coronare.
O procedura numita angioplastie coronariana (numita si angioplastie cu balon) poate fi incercata.
In timpul acesteia, un tub subtire cu un balon sau alt dispozitiv la capat este introdus in vasele de sange din zona inghinala sau brat si impins pana la artera coronara ingustata sau blocata. Odata ajunsa la locul ingustarii, balonul este umflat petru a impinge placa de aterom la peretele arterial, marind lumenul arterei si permitand fluxului de sange sa circule spre inima. In multe cazuri, dupa angioplastia initiala un tub mic numit stent este introdus permanent in zona respectiva pentru a mentine artera deschisa.
Descrierea interventiei
Ce se intampla inainte de operatia propriu-zisa?
Pot fi efectuate teste de pregatire pentru operatia de bypass, incluzand teste de sange, ECG, ecocardiograma, radiografie toracica, cateterizare cardiaca si angiografie.
Medicul va oferi instructiuni specifice pentru a pregati pacientul pentru operatie. Vor fi instructiuni despre cat si cand sa manance si sa bea, ce medicamente sa ia si ce activitati sa intrerupa (cum ar fi fumatul).
Ce se intampla in timpul operatiei?
Operatia de bypass coronarian necesita o echipa de experti. Un chirurg cardiotoracic va efectua operatia cu ajutorul unui anestezist, perfuzionist (specialist in folosirea apratului de cord-pulmon artificial), alti chirurgi si asistente.
Exista mai multe tipuri diferite de bypass coronarian. De la tipul traditional in care toracele se deschide pentru abordul inimii pana la metodele netraditionale in care se efectueaza doar mici incizii pentru abord.
Operatia traditionala de bypass coronarian
Acest tip de operatie de obicei dureaza intre 3 si 5 ore, in functie de numarul de artere care ar trebui sa fie operate. Exista mai multi pasi de urmat in timpul acestei interventii.
Anestezia este facuta pentru a adormi pacientul si pentru a nu simti durere. In timpul operatiei, anestezistul monitorizeaza bataile inimii, tensiunea arteriala, nivelul de oxigen din sange si respiratia. Un tub pentru respirat este introdus in plamani, prin laringe si trahee si este conectat la un ventilator.
Incizia se face pe mijlocul toracelui. Apoi sternul este taiat si cutia toracica este deschisa pentru ca medicul chirurg sa poata ajunge la inima.
Se folosesc medicamente pentru a opri inima, lucru care ii permite chirurgului sa opereze pe o inima care nu bate. Un aparat care se numeste cord-pulmon artificial mentine circulatia sangelui bogat in oxigen in interiorul corpului. O artera sau o vena este recoltata dintr-o alta parte a corpului, cum ar fi pieptul sau piciorul, si este pregatita pentru a fi folosita la bypass.
In operatia in care se fac mai multe bypass-uri, se folosesc in mod obisnuit o combinatie de artere si vene.
- Grefele arteriale.
Acest tip de grefa are un risc mai scazut de a deveni blocate mai tarziu in timpul vietii. Artera mamara interna stanga este cel mai frecvent folosita ca si grefa. Este localizata in interiorul toracelui, aproape de inima. Uneori pot fi folosite, de asemeni, si alte artere recoltate din brat sau din alte parti ale corpului.
- Grefele venoase.
Desi venele sunt deseori folosite ca grefe, ele au un risc mai mare de a dezvolta placa de aterom si sa se obstrueze in timp. Vena safena – o vena lunga ce se gaseste pe fata interna a membrului inferior – este de obicei folosita.
Cand operatia este incheiata, inima va fi pornita cu ajutorul unor socuri electrice de intensitate mica. Pacientul este deconectat de la aparatul cord-pulmon si se introduc tuburi de drenaj in interiorul toracelui, pentru a colecta lichidul ce se va forma dupa inchiderea toracelui.
Chirurgul va folosi fire de sutura care vor ramane permanent in corpul pacientului pentru a inchide cutia toracica si capse sau fire mai subtiri pentru suturile la piele. Tubul de intubatie va fi indepartat cand pacientul este capabil sa respire singur.
Bypass-ul coronarian netraditional
Include bypass-ul fara aparat cord-pulmon si bypass-ul minim invaziv
Bypass-ul coronarian fara aparat cord-pulmon
Acest tip de interventie poate fi folosit pentru bypass-ul oricarei artere coronare. In cazul acestui tip de interventie inima nu este oprita si aparatul cord-pulmon nu este folosit. In schimb, partea de cord care va fi operata este tinuta in loc de un dispozitiv mecanic.
Acest tip de interventie poate reduce riscul de complicatii care pot apare la folosirea aparatului cord-pulmon artificial, in special la pacientii care au avut in antecedente un infarct miocardic sau accidente vasculare cerebrale minore, la pacientii care au varsta peste 70 de ani, la cei cu diabet zaharat, afectiuni pulmonare sau renale.
Alte avantaje ale acestui tip de interventie sunt:
- reduce sangerarea din timpul interventiei chirurgicale si scade riscul de folosire a transfuziei de sange,
- scade riscul de infectii, accident vascular cerebral sau afectiuni renale,
- scade riscul de complicatii cum ar fi pierderi de memorie, dificultati de concentrare a atentiei si dificultati de a gandi clar,
- grabeste recuperarea postoperatorie.
Bypass-ul coronarian prin tehnica minim invaziva
Exista cateva tipuri de bypass coronarian minim invaziv. Ele difera de tipul traditional deoarece necesita doar mici incizii si nu deschiderea cutiei toracice pentru a ajunge la inima. Aceste tehnici folosesc uneori aparatul cord-pulmon.
Tehnica directa.
Aceasta tehnica se foloseste doar cand una sau doua artere trebuie operate. O serie de incizii mici sunt facute intre coaste pe partea stanga a toracelui, direct deasupra arterei care va fi operata. De obicei inciziile au o lungime de aproximativ 7,5 cm (incizia in interventia traditionala are intre 15-20 de cm lungime). Cel mai frecvent artera mamara interna stanga este folosita ca grefa. Aparatul cord-pulmon nu este folosit in aceasta procedura.
Procedura prin port-acces.
Aceasta interventie se realizeaza prin incizii mici (port) facute la nivelul toracelui. Se folosesc grefe de artere sau vene. Aparatul cord-pulmon este folosit in timpul acestui tip de operatie.
Tehnica asistata de robot.
Acest tip de interventie se realizeaza prin intermediul unor incizii foarte mici. O camera de vederi mica este introdusa printr-una dintre incizii pentru a vizualiza inima, in timp ce chirurgul foloseste instrumente chirurgicale controlate de la distanta pentru a realiza operatia. Aparatul decord-pulmon este uneori folosit in cazul acesei tehnici.
Avantajele tehnicilor minim invazive sunt inciziile mici, cicatrici mici, recuperare mai rapida, spitalizare mai scurta, sangerare mai mica, mai putine complicatii infectioase si mai putina durere.
Ce se poate intampla dupa operatia de bypass?
Dupa operatie, pacientul va petrece una sau doua zile in sectia de terapie intensiva. Vor fi monitorizate continuu pulsul si tensiunea arteriala in tot acest timp. De obicei se administreaza medicatie intravenoasa pentru a regla circulatia sangelui si tensiunea arteriala. Apoi pacientul va fi mutat intr-o alta sectie a spitalului pentru 3-5 zile inainte de a fi externat.
Recuperarea la domiciliu
Medicul va oferi pacientului instructiuni specifice in ce priveste recuperarea la domiciliu:
- cum sa ingrijeasca inciziile pentru a se vindeca fara complicatii,
- cum sa recunoasca simptomele de infectie sau alte complicatii,
- cand sa solicite ajutor medical de urgenta,
- cand sa se programeze la control.
De asemeni, pacientul va primi instructiuni despre cum sa faca fata efectelor adverse ale operatiei. Aceste efecte pot dispare in 4-6 saptamani dupa operatie si pot include:
- disconfort sau mancarimi la locul inciziei,
- tumefierea zonei din care s-a recoltat vena sau artera care a fost folosita pentru grefare,
- durere musculara sau senzatie de strangere la nivelul umerilor sau al partii superioare al spatelui,
- oboseala, modificari ale dispozitiei sau depresie,
- dificultati de adormire sau pierderea apetitului,
- constipatie,
- dureri toracice in jurul inciziei (mai frecvente in cazul interventiei traditionale).
Recuperarea competa dupa bypass–ul traditional se realizeaza in 6 pana la 12 saptamani sau chiar mai mult. Un timp de recuperare mai scurt este necesar in cazul folosirii tehnicilor netraditionale.
De asemeni, medicul va oferi instructiuni si in ce priveste reluarea activitatii fizice. Aceasta variaza in functie de pacient, dar exista si niste termene prestabilite. Majoritatea pacientilor isi pot relua activitatea fizica dupa 4 saptamani, iar sofatul dupa 3 pana la 6 saptamani.
Reluarea serviciului se realizeaza de obicei dupa 6 saptamani, cu exceptia situatiilor in care serviciul implica activitate fizica intensa. Unii pacienti au nevoie sa gaseasca servicii care implica efort fizic mai mic si sa aiba pentru inceput un program mai scurt.
Ingrijirea continua
Ingrijirea dupa operatie poate include controale medicale repetate. In timpul acestor controale este posibil sa fie efectuate diverse teste pentru a vedea cum functioneaza inima. Testele pot fi ECG, teste de stres si ecocardiografia.
Bypass-ul coronarian nu vindeca afectiunile arterelor coronare.
Pacientul si medicul sau ar trebui sa dezvolte impreuna un plan de ingrijire care sa includa schimbari in stilul de viata care il pot ajuta pe pacient sa ramana sanatos si sa reduca riscul de imbolnavire a arterelor coronare. Modificarile in stilul de viata pot include renuntarea la fumat, schimbari in dieta, efectuarea de exercitii fizice regulate, scaderea stresului si managementul acestuia.
In unele cazuri pacientul poate fi trimis la un program de reabilitare cardiaca. Aceste programe au ca scop recuperarea prin activitate fizica supervizata si educatie despre cum sa reduca riscul pentru afectiuni cardiace in viitor si il ajuta pe pacient sa-si reia stilul de viata de dinainte de operatie.
Medicii supervizeaza acest tip de programe care includ consiliere pentru modificarea stilului de viata si exercitii fizice pentru cresterea fortei si a energiei.
Administrarea medicatiei prescrise este de asemeni un pas important in ingrijirea dupa operatie. Medicamentele pot fi prescrise pentru controlul durerii in perioada de recuperare, pentru scaderea colesterolului sau a tensiunii arteriale, pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange, pentru controlul diabetului sau tratamentul depresiei.
Riscurile operatiei
Desi aparitia unor complicatii in urma bypass-ului coronarian este improbabila, riscurile pot fi legate de:
- sangerarea sau infectarea plagii operatorii,
- reactiile la anestezie,
- febra,
- durerea,
- accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic sau chiar decesul.
Unii pacienti pot dezvolta febra asociata durerilor toracice, iritabilitate si scaderea apetitului. Acestea se datoreaza inflamatiei care poate afecta plamanul sau pericardul, poate apare la 1 pana la 6 saptmani de la operatie deoarece aceasta a implicat taierea pericardului.
Aceasta afectiune este usoara, autolimitata, dar sunt si pacienti care pot dezvolta lichid in pericard care sa necesite tratament.
Folosirea aparatului cord pulmon artificial poate, de asemeni, sa determine complicatii: pierderi de memorie sau alte modifiari, cum ar fi dificultati de concentrare a atentiei sau de gandire clara. Aceste modificari apar de obicei la pacientii mai varstnici, care au hipertensiune arteriala sau afectiuni pulmonare, sau care sunt consumatori cronici de alcool. Aceste efecte secundare deseori se amelioreaza in urmatoarele catreva luni dupa operatie.
Aparatul cord-pulmon, de asemeni, creste riscul de aparitie a cheagurilor de sange la nivelul vaselor. Aceste cheaguri pot ajunge la creier sau in alte parti ale corpului, blocand fluxul sanguin si determinand infarct sau alte probleme.
In general, riscul de aparitie al complicatiilor este mai mare atunci cand operatia de bypass este facuta in urgenta (spre exemplu, cand este efectuata in timpul unui infarct miocardic), daca pacientul are varsta peste 70 de ani si daca are un istoric de fumator. Riscul este mai mare si la pacientii care au si alte afectiuni cum ar fi diabet zaharat, afectiuni renale sau pulmonare sau afectiuni ale circulatiei periferice.
Puncte cheie
- operatia de bypass coronarian este un tip de chirurgie folosit pentru a imbunatati fluxul sanguin spre inima la persoanele cu afectiuni coronariene severe,
- in timpul operatiei, o artera sau o vena sanatoasa recoltata din alta parte a corpului este grefata la nivel arterei coronariene afectate pentru ca fluxul de sange sa poata ocoli zona blocata. Aceasta ocolire va avea ca rezultat imbunatatirea vascularizatiei muschiului cardiac,
- bypass-ul coronarian este un tip de interventie pentru afectiunile coronariene severe.
Nu toti pacientii cu afectiuni coronariene au nevoie de bypass. La pacientii care sunt candidati pentru aceasta operatie, rezultatele sunt de obicei excelente, 85% dintre acestia avand o reducere semnificativa a simptomelor, risc mai mic pentru un viitor infarct miocardic, si sanse de deces mai mici in urmatorii 10 ani dupa operatie.
- Medicul este cel care decide care pacienti sunt candidati pentru aceasta operatie. Se vor incerca mai intai alte interventii cum ar fi medicamentele sau angioplastia.
- Desi de obicei operatia este facuta cu programare, exista si situatii in care este facuta in urgenta, cum ar fi in timpul unui infarct miocardic
- Desi complicatiile sunt rare, exista riscul de aparitie a sangerarii sau infectarii plagii operatorii, reactii la anestezie, durere sau febra, infarct miocardic sau accident vascular cerebral sau moarte subita.
- Recuperarea postoperatorie se face in 6-12 saptamani sau mai mult. Majoritatea pacientilor isi reiau activitatile obisnuite la 6 saptamani dupa operatie.
- Ingrijirea dupa operatie poate include controale medicale periodice, modificari ale stilului de viata pentru prevenirea agravarii afectiunii coronariene si administrarea medicatiei prescrise.

SURSA 03

Cea mai frecventa interventie chirurgicala pe cord din intrega lume, bypassul, dureaza aproximativ patru ore si consta in autotransplantarea unui segment de vena safena de la picior sau a unor artere din torace, de obicei din cele care hranesc glanda mamara.
Cu ajutorul acestor vene, chirurgii realizeaza o punte intre aorta ascendenta si arterele coronare care ajuta sangele sa ajunga la inima. Interventia de bypass este recomandata in cardiopatia ischemica, boala ce ii afecteaza in special pe cei cu hipertensiune, concentratie ridicata de grasimi in sange, cu diabet, pe fumatori sau pe sedentari.
Oprirea inimii, primul pas
"Primul pas al operatiei consta in anestezierea generala a bolnavului, dupa care i se opreste inima. Persoana este mentinuta in viata cu ajutorul unei masini de circulatie extracorporala. Se preleveaza artere mamare interne din cavitatea toracica sau vena safena de la picior si se monteaza la inima bolnavului, prin realizarea unei punti intre aorta ascendenta si arterele coronare, mai jos de leziune", explica dr. Horatiu Moldovan, seful Sectiei de chirurgie cardiovasculara din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu", de la Spitalul Fundeni. Conectarea vaselor cu arterele coronare se realizeaza prin tehnici de microchirurgie vasculara, realizate sub microscop operator.
Recuperarea dureaza o luna
Operatia dureaza patru ore, iar dupa realizarea bypassului, inima este pusa din nou in functiune. Bolnavul sta aproximativ doua zile la terapie intensiva, iar recuperarea dureaza in jur de o luna, timp in care plagile se cicatrizeaza.
Dieta pe viata
"Bolnavii operati pot duce o viata normala dupa o astfel de interventie chirurgicala. Totusi, ei trebuie sa urmeze un regim dietetic care sa previna dezvoltarea aterosclerozei, dar si un tratament medicamentos", spune dr. Moldovan.
Cardiopatia ischemica, boala cu risc
Cardiopatia ischemica afecteaza arterele ce hranesc inima - arterele coronare - prin micsorarea calibrului, avand drept consecinta scaderea cantitatii de sange ce iriga muschiul inimii - miocardul, pus astfel in imposibilitatea de a-si satisface necesarul de oxigen, acizi grasi si glucoza. Asa apare durerea in zona pieptului.
"Operatia de bypass este una foarte complexa, cu risc vital. Aproximativ 2% din cei operati isi pot pierde viata, in functie de complexitatea bolii si de starea functionala a inimii" conf. dr. Horatiu Moldovan.
În Romania se fac, anual, peste 1.000 de operatii de bypass, dintre care aproximativ 400 au loc la Spitalul Fundeni.


Alte informatii:   Operatia de bypass coronarian , Bypass-ul coronarian , Boala arterei coronare , Inima , Electrocardiograma , Riscuri , Arteroscleroza , Grefele , Tehnica , Operatie pe cord
  Trimite comentariul tau !     Total 4 comentarii     Vezi comentariile
Nume: *
E-mail: *
Titlu: *
Comenteaza: *
Scrie codul: *
  Voteaza acum si expediaza comentariul: *
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Nota 7.75

Obtinuta din 4 voturi.


Medicale
Angioplastia coronariana trateaza infarctul ...
Angioplastia coronariana Procedura: Este o manevra invaziva care are drept obiectiv vizualizarea arterelor coronare si corectia eventualelor stenoze coronariene. Terminologia engleza este: PTCA Angioplastia poate fi cu sau fara implantare de stent coronarian. In regiunea inghinala , se ...
Adopta o viata normala dupa infarct ! ...
Infarctul miocardic presupune moartea unei zone din peretele muscular al inimii datorita faptului ca unul sau mai multe artere coronare au fost obstruate de placi de aterom. Drept urmare, inima va fi mai slaba, avand mai putin muschi la dispozitie pentru a pompa sangele. Problemele apar in cazul ...
Metode de prevenire a maladiilor cardiovasculare ...
Aspirina a fost sintetizata de casa Roussel la sfarsitul secolului al XIX-lea si introdusa in terapie de Dreser. In mod traditional aspirina se folosea pentru actiunea ei sudorifica, antitermica si antiinflamatoare. Incepand cu anul 1960, cercetarile au aratat o noua si interesanta actiune ...
Stenoza mitrala - micsorarea suprafetei orificiului ...
Stenoza mitrala este o modificare patologica a orificiului mitral, produsa de sudarea valvulelor cu stramtarea orificiului, impiedicand scurgerea sangelui din atriu in ventriculul stang in timpul diastolei. Prima consecinta a stramptarii orificiului mitral consta in scaderea debitului ventriculului ...
Operatia de bypass coronarian, cea mai frecventa ...
Ce este bypass-ul coronarian? Arterele coronare serpuiesc pe suprafata inimii, alimentand muschiul inimii. Cand o artera coronara se ingusteaza sau se infunda, partea inimii care este alimentata de acea artera sufera. Bypassul coronar este o modalitate de a trata arterele blocate ale inimii creand ...
Tahicardia supraventriculara - tahicardie paroxistica ...
Tahicardia supraventriculara denumita si tahicardia supraventriculara paroxistica este un ritm cardiac rapid cu originea electrica in atrii sau nodulul atrioventricular. Normal sistemul electric al inimii controleaza precis ritmul si frecventa cardiaca. In tahicardia supraventriculara conexiuni ...
Bradicardia - scaderea frecventei cardiace ...
Frecventa cardiaca mai mica de 60 de batai pe minut este numita bradicardie. Frecventa cardiaca medie, in repaus, are valori cuprinse intre 60 si 100 batai pe minut. Uneori bradicardia este normala. De exemplu, adultii tineri si sanatosi si atletii bine antrenati au frecventa cardiaca in repaus cu ...


Operatia de bypass coronarian, cea mai frecventa operatie pe cord din lume

Anunturi Gratuite   |   Vanzari auto   |   Anunturi Gratuite   |   Anunturi
Administrare
web design by © ClausDesign
  Toate drepturile transferate catre Starlight LTD, Amsterdam, Weesperstraat, Holland

medicale footer

2009 - 2014 Romedicale.ro