Otita Externa

Otita denumeste o inflamatie a urechii, cauzata in majoritatea cazurilor de o infectie. Exista mai multe tipuri de otita, in functie de sediul inflamatiei urechii. Otita medie este foarte frecventa la copiii intre 6 luni si 3 ani si se caracterizeaza prin inflamatia urechii medii. Otita externa este inflamatia pavilionului urechii sau a conductului auditiv extern. Mai este numita si "urechea inotatorului", deoarece acest tip de infectie este frecvent la inotatori, atunci cand apa care patrunde in conductul auditiv extern stagneaza si nu este drenata. Otita externa poate afecta intregul conduct auditiv extern, sau doar o portiune a acestuia, ca in cazul prezentei unui furuncul.
Semne si simptome
Otita externa se manifesta prin durere (otalgie) care creste in intensitate la apasarea pe ureche si uneori, prin prurit (mancarimi). Conductul auditiv extern este rosu si inflamat. Uneori se observa o scurgere de lichid alb sau din ureche. Simptomele sunt variabile in functie de cauza otitei externe. Astfel, inflamatia poate fi difuza, afectand intregul conduct auditiv sau se poate prezenta doar sub forma unui furuncul. Primele manifestari ale otitei externe sunt mancarimile si scaderea acuitatii auditive. Durerile survin  mai tarziu, in special cand conductul este obstruat de edemul ce apare in urma infectiei. Cresterea temperaturii nu se observa decat la pacientii cu otita externa severa.
Diagnostic
Examenul timpanului pune in evidenta o scadere a acuitatii auditive mai mult sau mai putin importanta. In acest stadiu, este importanta diferentierea intre otita interna si otita externa. La pacientii diabetici si la cei cu un sistem imunitar slabit, este necesara izolarea unei otite cauzate de  pseudomonas, deoarece extinderea acestui bacil la cutia craniana poate antrena o paralizie a unuia sau mai multor nervi cranieni.
Cauze
Anumite categorii de persoane – cele care sufera de alergii, psoriazis, eczema sau dermatita seboreica – sunt predispusi la aparita otitei externe. Otita externa poate fi cauzata de o alergie, infectie bacteriana, virala sau cutanata (furuncul), de un traumatism, o eczema sau de apa care ramane in conductul auditiv extern. Incidenta acestui tip de otita este egala la copii si la adulti. Otita externa este o infectie a conductului auditiv extern cauzata de un stafilococ (bacterie Gram pozitiva). Infectia cu o ciuperca (infectie micotica) este posibila, dar survine mult mai rar. Otita poate fi rezultatul unui traumatism extern, de exemplu curatarea excesiva sau agresiva a conductului auditiv extern. Alte cauze ale otitei externe sunt: o dermatoza (eczema suprainfectata), sau inotul intr-o apa ce contine derivati ai clorului. Persoanele care utilizeaza dopuri pentru urechi sau proteze auditive sunt mai predispusi la aparitia otitei externe, in special in conditiile curatarii necorespunzatoare a acestor dispozitive. Stafilococul auriu este o alta bacterie responsabila de infectarea canalului auditiv extern, ce duce la formarea unui furuncul. Diabeticii si subiectii alergici sunt predispusi la otita externa.
Tratament
Tratamentul medicamentos consta in administrarea de  analgezice (paracetamol, aspirina) pentru reducerea durerii, antibiotice (sub forma de picaturi) sau corticosteroizi (cortizon). Daca inflamatia este grava, antibioticele se pot administra pe cale orala. In cazul prezentei unui furuncul, antibioticele sunt ineficiente. Incizia furunculului este contraindicata, deoarece exista riscul de propagare a infectiei la pavilionul urechii. Formele grave necesita antibioterapie intensa, dupa efectuarea unei antibiograme pentru alegerea antibioticelor eficiente. Infectiile cu stafilococ sunt uneori foarte grave. Exista o forma de otita externa "maligna", insotita de inflamatia tesutului osos la acest nivel. Acest tip de otita este rezultatul unei infectii cu bacilul piocianic (pseudomonas aeruginosa). Acest tip de infectie se intalneste cu precadere la pacientii cu diabet, la varstnici si la subiectii cu un sistem imunitar deprimat (pacientii cu HIV). In acest caz se constata o scurgere de puroi din ureche si uneori o surditate de transmisie. Frecvent, evolutia este spre o paralizie a fetei (paralizie faciala). Tratamentul necesita spitalizarea pacientului si utilizarea de antibiotice (fluorochinolone). Spitalizarea dureaza cateva saptamani caci riscul de osteomielita este crescut.

SURSA 02

Otita externa este o inflamatie a canalului auditiv extern. Are mai multe forme cu caracteristici specifice: otita externa difuza acuta – este forma cea mai comuna de otita, procesul infectios este de obicei de origine bacteriana, rar fungica
- otita externa eczematoasa: poate insoti eczema atopica tipica sau alte afectiuni cutanate primare.
- otita externa cronica: este similara cu otita externa difuza, cu o durata de dezvoltare prelungita.
- otita externa circumscrisa acuta: este echivalentul furunculului fiind asociata cu infectia foliculului pilos.
- otita externa maligna necrozanta: este o infectie ce se extinde in tesuturille tangente canalului auditiv, fiind rara la copii.
Varsta predominanta pentru otita externa: otita externa afecteaza indivizi de toate varstele, neavand o raspandire specifica in functie de varsta. Pentru a evita imbolnavirea de otita externa se recomanda utilizarea preventiva a antisepticelor, evitarea expunerii prelungite la umezeala, evitarea lezarii canalului auditiv (atentie la utilizarea betigaselor igienice), indepartarea dopurilor de cerumen. Simptome si semne pentru otita externa: dop de cerumen, puroi, canal auditiv eritematos, eczema auriculara, otalgie. 

SURSA 03

Ce este otita externa?
Otita externa este inflamatia pavilionului urechii sau a conductului auditiv extern. Mai este numita si "urechea inotatorului", deoarece acest tip de infectie este frecvent la inotatori, atunci cand apa care patrunde in conductul auditiv extern stagneaza si nu este drenata. Otita externa poate afecta intregul conduct auditiv extern, sau doar o portiune a acestuia, ca in cazul prezentei unui furuncul.
Care sunt cauzele otitei externe?
Anumite categorii de persoane – cele care sufera de alergii, psoriazis, eczema sau dermatita seboreica – sunt predispusi la aparita otitei externe.
Otita externa poate fi cauzata de o alergie, infectie bacteriana, virala sau cutanata (furuncul), de un traumatism, o eczema sau de apa care ramane in conductul auditiv extern. Incidenta acestui tip de otita este egala la copii si la adulti. Otita externa este o infectie a conductului auditiv extern cauzata de un stafilococ (bacterie Gram pozitiva). Infectia cu o ciuperca (infectie micotica) este posibila, dar survine mult mai rar. Otita poate fi rezultatul unui traumatism extern, de exemplu curatarea excesiva sau agresiva a conductului auditiv extern. Alte cauze ale otitei externe sunt: o dermatoza (eczema suprainfectata), sau inotul intr-o apa ce contine derivati ai clorului. Persoanele care utilizeaza dopuri pentru urechi sau proteze auditive sunt mai predispusi la aparitia otitei externe, in special in conditiile curatarii necorespunzatoare a acestor dispozitive. Stafilococul auriu este o alta bacterie responsabila de infectarea canalului auditiv extern, ce duce la formarea unui furuncul. Diabeticii si subiectii alergici sunt predispusi la otita externa.
Care sunt simptomele otitei externe?
Otita externa se manifesta prin Durere (otalgie) care creste in intensitate la apasarea pe ureche si uneori, prin prurit (mancarimi). Conductul auditiv extern este rosu si inflamat. Uneori se observa o scurgere de lichid alb sau din ureche. Simptomele sunt variabile in functie de cauza otitei externe. Astfel, inflamatia poate fi difuza, afectand intregul conduct auditiv sau se poate prezenta doar sub forma unui furuncul.
Primele manifestari ale otitei externe sunt mancarimile si scaderea acuitatii auditive. Durerile survin mai tarziu, in special cand conductul este obstruat de edemul ce apare in urma infectiei. Cresterea temperaturii nu se observa decat la pacientii cu otita externa severa.