Prematurul

Publicitate

Prematurul este nou nascutul cu varsta gestationala mai mica de 37 saptamani, cu greutatea mai mica de 2500g si talia mai mica de 47cm. Prematurul are greutatea corespunzatoare varstei gestationale.
Gradele de prematuritate.
In functie de greutatea de la nastere, prematurii se clasifica in:
- Gradul I: 2499-2000 g
- Gradul II: 1999-1500 g
- Gradul III: 1499-1000 g
- Gradul IV: sub 1000 g
Cauzele prematuritatii
Cauzele care duc la o nastere prematura sunt numeroase si foarte variate, care adesea se asociaza, fiind greu de distins contributia fiecareia. Este greu sa se separe cauzele care produc nasterea prematura de cele care intarzie cresterea intrauterina.
Cauzele cunoscute ca generatoare de nasteri premature se pot imparti in: cauze materne, fetale, socio-economice si cu etiologie neprecizata
Cauze materne:- varsta mamei sub 20 ani si peste 40 ani;- talia mica a mamei (
- cauze obstetricale:
- uterine: uter infantil, malformatii uterine, tumori, endometrita cronica, fibromatoza uterina, incompetenta cervicala;
- placentare: hemoragii retroplacentare, dezlipiri precoce de placenta, placenta praevia;
- ruptura prematura a membranelor, avorturi repetate, bazin stramt, multiparitate, oligo/polihidramnios;
- boli acute: gripa, pneumonie, hepatita;
- boli cronice:- tuberculoza, boli renale sau cardiace;
- sindom vasculo-renal;
- intoxicatii cronice: tabagism, alcoolism, saturnism;
- autointoxicatii: toxemia gravidica;
- istoric de infertilitate;
- sarcini survenite la un interval prea scurt de timp ;
- dezechilibre hormonale;
Cauze fetale:
- sarcina gemelara;
- boli ereditare ale fatului;
- malformatii fetale;
- eritroblastoza.
Cauze sociale:
- status socio-economic scazut;
- nivel redus de educatie;
- traumatisme fizice si)sau psihice;
- efort excesiv;
- nerespectarea regulilor de igiena.
Cauze necunoscute - reprezinta 30% din nasterile premature.
Cum arata un prematur
Prematurul prezinta niste caractere clinice specifice astfel incat, in situatiile in care nu se cunoaste durata gestatiei, acestea pot fi suficiente pentru diagnostic.
Capul mare, reprezinta 1/3 din talie, suturile sunt dehiscente si fontanelele larg deschise, parul rar. Fata este mica, triunghiulara, cu aspect senil, gura mare, barbia ascutita, gatul subtire. Pavilioanele urechilor jos implantate, lipite de cap, cu slaba dezvoltare a cartilajelor.
Toracele este mic, slab dezvoltat, contrasteaza cu abdomenul voluminos. Perimetrul toracic variaza intre 25-31 cm. Perimetrul toracic de 23cm reprezinta un prognostic rezervat, iar cand este sub 21 cm, prematurul este considerat neviabil.
Abdomenul este latit pe flancuri, datorita hipotoniei musculare si a volumului mare al ficatului, prezinta frecvent dehiscenta dreptilor abdominali, hernii ombilicale si inghinale. Ombilicul este situat mai aproape de simfiza pubiana.
Membrele sunt scurte si subtiri.
Tegumentele sunt subtiri, de culoare rosie la nastere si devin palide dupa o saptamana. Lanugo este abundent pe fata, membre si partea posterioara a trunchiului, iar vernix caseosa este in cantitate redusa sau lipseste. Descuamatia fiziologica este prelungita, lamelara sau furfuracee. Suprafata cutanata este mare in raport cu volumul corpului, de aceea pielea atarna in pliuri.
Unghiile sunt moi, slab dezvoltate, lipsite de striatiuni longitudinale si nu ating varful degetelor.
Glandele mamare: nodului mamar este palpabil dupa trei saptamani de viata intrauterina, are dimensiunea de 3 mm la VG de 36 saptamani, 4 mm la 37 saptamani si 7 mm la 38 saptamani.
Tesutul celular subcutanat este mult diminuat, bula lui Bichat slab dezvoltata.
Sistemul muscular este redus si hipoton, fara relief, turgorul este flasc.
Sistemul osos este slab mineralizat. Diferitele puncte de osificare sunt intarziate si ne pot indica intr-o oarecare masura varsta prematurului: punctul de osificare calcanean apare la 6 luni de gestatie, cel astragalian la 9 luni, al epifizei distale a femurului (Beclard) apare aproape de nastere.
Organele genitale externe sunt slab dezvoltate. Baietii prezinta o incompleta coborare a testiculilor, iar scrotul este mic, fara pliuri si nepigmentat. Fetele au vulva larg deschisa, cu labiile mari slab dezvoltate, care nu acopera labiile mici si clitorisul.
Prematurii prezinta numeroase deficiente morfofunctionale, care cresc cu gradul de prematuritate si influenteaza viabilitatea lor.
Evolutia prematurului
Evolutia prematurului depinde de VG(varsta gestationala) si de Gn(greutatea la nastere), dar si de ingrijirile si de morbiditatea ulterioara.
Unii se pierd imediat dupa nastere sau dupa cateva zile postnatal prin detresa respiratorie, daca gradul prematuritatii este mare.
Altii prezinta dificultati de crestere cu stationari prelungi in G, raman plapanzi sau atrepsici.
A treia grupa cresc incet, apoi curba ponderala devine net ascendenta si ajung chiar si neuropsihic pe ceilalti copii de aceeasi varsta cu ei inca in cursul primului an.
Ritmul cresterii ponderale este mai accelerat decat la n.n. la termen, astfel prematurul isi dubleaza greutatea la 2-3 luni, si-o tripleaza la 6 luni, iar la 1 an are de 6 ori Gn.
Pe al prematurului il egaleaza pe cel al n.n. la 3 luni.
Icterul fiziologic este mai precoce, mai intens si mai prelungit, cu risc de encefalopatie hiperbilirubinemica.
Criza genitala lipseste la prematurii mari sau apare tardiv.
Dezvoltarea neuro-psihica poate avea deficiente ca debilitate mintala, imbecilitate, idiotie, epilepsie, paralizii, maladia Little. Aceste deficiente pot apare la prematuri in proportie de 7,5% fata de 4,1% la n.n. la termen. in linii generale se poate spune ca prematurii pot avea si o dezvoltare normala.
Faptul ca unele genii ale omenirii precum Cuvier, Victor Hugo, Newton, Voltaire, Lamartine, J.J. Rousseau, Winston Churchill, Louis Napoleon Bonaparte au fost prematuri, justifica eforturile depuse pentru ingrij irea acestor copii.
Prognosticul depinde de gradul prematuritatii, hipoxia la nastere, cauza care a determinat nasterea prematura, ingrijirile si morbiditatea ulterioara.
Predispozitia pentru anumite boli a prematurului se datoreaza carentelor cu care se naste:
- rahitismul datorat carentei de Ca si P cu care vine pe lume;
- anemia, datorita rezervelor de Fe cu care se naste si care sunt pe jumatate ca ale n.n. la termen;
- infectii - datorita posibilitatilor de aparare reduse - prematurii se comporta ca o plaga deschisa;
- distrofia - recupereaza deficitul staturo-ponderal in jurul varstei de 2 ani - majoritatea;
- fibroplazia retro-lentala - datorita greselilor de administrare a O2. Oxigenul se administreaza in concentratie sub 40% in mod discontinuu.
Ingrijirea prematurului
Combaterea deficitului de termoreglare:
- temperatura de 26°C in sala de nastere;
- infasarea in scutece calde dupa nastere;
- temperatura din saloane sa fie 26-28°C;
- prematurii cu Gn < 1800g vor fi pusi in incubatoare. Reglarea temperaturii incubatorului se va face in functie de greutatea prematurului:
- la Gn = l.OOOg temperatura = 34°C;
- pentru fiecare 250g in plus a se scade, temperatura cu 1°C;
- pentru fiecare 250 g in minni.se creste temperatura cu 1 °C
In cazul prematurului hipotermic, temperatura va fi cu un grad mai mica decat temperatura corpului. Homeostazia termica este realizata cand oscilatiile temperaturii corpului nu depasesc 1 °C.
Combaterea deficitului respirator :
- dezobstruarea cailor respiratorii;
- asezarea in decubit lateral cu capul mai ridicat;
- aspirarea continutului gastric in staza pentru usurarea miscarilor diafragmului;
- oxigenoterapie 40% discontinuu;
- stimularea medicamentoasa a centrilor respiratori pentru reducerea apneei se poate face prin administrare orala de teofilina in doza de 4 mg/kg la interval de 6 ore;
Combaterea acidozei
- administrare de oxigen si solutie de glucoza 5% + bicarbonat de sodiu - la mama, in travaliu, si apoi la prematur, in primele zile in raport cu valorile pHmetriei. Corectarea acidozei se face cand pH-ul este sub 7, 20 si dupa ce s-a stabilit o ventilatie adecvata.
Combaterea tendintei la hemoragii:
- manevrari blande;
- administrare de capilarotrofice (vit.C si E) ;
- administrare de vit. K in primele zile (Fitomenadiona).
Prevenirea infectiilor:
- saloane mici cu circuit propriu - accesul persoanelor straine strict interzis;
- personalul din sectie va fi verificat periodic clinic si bacteriologic;
- lenjeria, vesela, instrumentarul si sondele utilizate se vor steriliza inaintea fiecarei intrebuintari;
- dezinfectia ciclica si curenta a saloanelor, paturilor, incubatoarelor;
- lichidul din umidificatoare si barbotoarele de oxigen se va schimba zilnic;
- aerul din saloane se dezinfecteaza cu raze ultraviolete.
Stimularea dezvoltarii sistemului nervos incepe dupa ce s-au corectat deficientele functionale si include stimularea tactila, kinetica, auditiva, vizuala si sociala.
- saltelele cu apa stimuleaza receptorii vestibulari;
- zgomotul incubatorului stimuleaza analizorii acustici;
- claviatura cu degetele, usor pe tegumente stimuleaza simtul tactil;
- miscarile de flexie a membrelor, pentru stimularea kinetica;
Principiile alimentatiei copilului cu greutate mica la nastere:
1. Nevoi de lichide: 60ml/kg in prima zi (exista tendinta de retentie de Na si apa), se creste treptat pana la 130 ml/kg/zi in prima saptamana apoi 200 ml/kg/zi.
2. Necesitati calorice - mari in contrast cu posibilitatile de digestie si de absorbtie:
- I sapt. - 40-90 kcal/kg/zi.
- II sapt. - 110-120 kcal/kg/zi - apoi 130 kcal/kg/zi. Prematurul necesita 5 kcal pentru fiecare gram de crestere in greutate
3. Necesarul-de principii alimentare maximale:
- proteine - 3,5 - 4 g/kg/zi;
- lipide - 2 - 2,5 g/kg/zi; datorita posibilitatilor reduse de digestie si absorbtie a lipidelor. Acidul linoleic trebuie sa reprezinte 5% din ratia calorica totala.
- glucide - 4 - 6 g/kg/zi in prima saptamana cand prezinta deficit de lactaza apoi 12-18 g/kg/zi (are nevoi mari de glucoza si galactoza pentru creier).
4. Alimentul ideal este laptele uman in primele 2 saptamani, apoi va primi 2/3 lapte uman + 1/3 un preparat adaptat de lapte (Humana O, Pre-Aptamil, PreNAN, Similac, etc.) pentru aport suplimentar de proteine.
5. Perioada de tatonare a tolerantei alimentare este de 10-14 zile in functie de greutatea la nastere.
6. Numarul de pranzuri este intre 8-10, cu atat mai multe cu cat greutatea la nastere este mai mica. Nou nascutul cu o Gn < 2000 g nu are reflex de deglutitie si va fi alimentat prin gavaj cu sonda nazogastrica care se inlocuieste la 2-3 zile.

SURSA 02

Perioada normala a unei sarcini dureaza in jur de 40 de saptamani. Un nou-nascut de 38 de saptamani este pe deplin dezvoltat si numit nou-nascut la termen. Un copil nascut intre 22 si 37 de saptamani complete de sarcina este un prematur. Studii ale Asociatiei Americane de Neonatologie au aratat ca unul din zece nou-nascuti este prematur.
De ce prematuritatea este o problema?
Majoritatea copiilor nascuti aproape de 37 de saptamani de gestatie (saptamani complete de sarcina) nu au probleme medicale datorate prematuritatii. Insa cei nascuti in jurul saptamanii 32 de gestatie prezinta simptomele prematuritatii. Aceste simptome includ incapacitatea de a se alimenta la san sau la biberon, de a respira fara a face scurte perioade de pauza (apneea de prematuritate) si de a-si pastra temperatura normala a corpului. Pur si simplu este nevoie de timp pentru a se dezvolta complet si pentru a creste. Dupa depasirea acestor probleme legate de prematuritate, in marea majoritate acestia pot pleca in conditii sigure din spital.
Cand nasterea este mult prea devreme fata de termenul normal, organele de importanta majora ale prematurului nu sunt pe deplin dezvoltate, ceea ce poate cauza o serie de probleme medicale. Orice prematur poate avea probleme de sanatate, dar cei nascuti inainte de 32 de saptamani de gestatie sunt cei mai susceptibili. Cu cat un prematur se naste mai inainte de termenul normal cu atat creste riscul unor afectiuni medicale.
Cauze
Cauzele prematuritatii sunt legate de fat, de mama sau de amandoi. De cele mai multe ori cauzele nasterilor inainte de termen nu sunt cunoscute niciodata. Cele mai frecvente cauze sunt:
- probleme ale placentei
- sarcina gemelara sau tripla
- infectii ale mamei
- afectiuni ale uterului sau ale colului uterin
- consumul de alcool sau droguri in timpul sarcinii.
Tratament
Prematurii care sunt transferati in sectia de terapie intensiva sunt urmariti atent si sunt verificate eventualele modificari ale respiratiei sau ale frecventei cardiace. Pana cand prematurul isi va putea mentine temperatura corporala va fi tinut intr-un incubator (un patut complet inchis, ce ajuta la mentinerea optima a conditiilor de temperatura si umiditate). Hranirea se va face fie prin sondaj gastric (introducerea unui instrument tubular in stomac pentru a se asigura nutritia), fie intravenos, in functie de starea prematurului. Alimentatia prin sondaj se va face pana cand prematurul va fi capabil sa suga, sa inghita, sa respire normal, sa poata sa faca fata unei alimentatii la san sau la biberon. Acest lucru se va intampla in jurul a 34-37 de saptamani de gestatie.
Nou-nascutii cu diverse afectiuni, precum si cei nascuti cu mult inainte de termen necesita tratamente speciale in functie de problemele medicale pe care le dezvolta. Unii au nevoie de ajutor pentru a respira si acest lucru se poate realiza cu ajutorul unui tub de oxigen introdus in incubator sau cu ajutorul unui ventilator mecanic, (un aparat care introduce si scoate aerul din plamanii bebelusului). Unii au nevoie si de tratament medicamentos si doar foarte putini de o interventie chirurgicala. Doctorii de la terapie intensiva si asistentele medicale sunt specializati in tratarea acestor copii nascuti inainte de termen. De asemenea parintii pot afla foarte multe informatii despre nevoile prematurului de la personalul medical din sectia de terapie intensiva.
Evolutie
Inainte de nastere nu se poate sti cu exactitate cat de grave pot fi problemele de sanatate ale prematurilor. Oricum, doctorul va prezenta situatia prematurului pentru ca parintii sa stie la ce sa se astepte, bazandu-se pe starea mamei si a bebelusului in momentul nasterii. Majoritatea prematurilor nu au afectiuni serioase si in general, cu cat se apropie mai mult de varsta de gestatie normala cu atat mai putine vor fi problemele de sanatate pe termen lung.
Majoritatea prematurilor nascuti intre 32-37 de saptamani de gestatie au o evolutie buna dupa nastere, iar riscul scade si mai mult daca imediat dupa nastere prematurul este bine.Cei nascuti cu mult timp inainte de termen (inainte de 26 de saptamani) sau cei care au o greutate foarte mica (750g) prezinta riscuri crescute pe termen lung, care includ retardul mental, paralizii cerebrale (grup de tulburari motorii ca urmare a unor leziuni cerebrale), cecitate (orbire), pierderea auzului.
Dupa nastere, personalul medical le va oferi parintilor toate informatiile despre starea de sanatate a prematurului, expunandu-le si diferitele probleme medicale ce pot aparea. Prematurii pot avea risc crescut de aparitie a infectiilor si pot prezenta si o serie de manifestari legate de dezvoltarea incompleta a anumitor organe - imaturitatea organismului. Este obisnuit pentru un prematur sa aiba si recaderi pe perioada internarii in sectia de terapie intensiva. De asemenea este obisnuit ca prematurii sa surprinda pe toata lumea depasind cu bine aceste probleme.
Nasterea unui prematur
Pregatirea pentru o nastere inainte de termen
Nasterea inainte de termen se poate intampla brusc sau dupa zile ori saptamani de asteptare si ingrijorare. Daca se asteapta o nastere prematura, medicul poate oferi informatii din timp si poate pregati parintii pentru acest lucru. Este bine ca nasterea sa aiba loc intr-un spital cu sectie de terapie intensiva pentru nou-nascuti. Daca nasterea are loc intr-un spital fara o astfel de sectie, mama si copilul vor fi transferati in cel mai apropiat spital cu sectie de terapie intensiva, in caz ca este nevoie.
Inainte de nastere, se poate vizita sectia de terapie intensiva sau daca acest lucru nu e posibil, un cadru medical poate explica ceea ce se intampla intr-o astfel de sectie si poate raspunde la orice intrebare.
Un ajutor pentru dezvoltarea plamanilor prematurului ar putea fi o cura de corticosteroizi pe o perioada de 24 de ore. De asemenea, un medicament tocolitic poate fi administrat in timpul nasterii pentru a o intarzia lasand astfel timp corticosteroizilor sa actioneze. Tratamentul cu corticosteroizi este considerat cel mai eficace tratament pentru prevenirea complicatiilor prematuritatii.
Nasterea dupa 36 de saptamani de gestatie scade riscurile foarte mult. Desi personalul medical este foarte atent la nasterile la 36-37 de saptamani, acesti bebelusi nu vor fi tratati diferit fata de nou-nascutii la termen.
Nasterea
Spre deosebire de nou-nascutii la termen sau cei foarte aproape de termen prematurii si mamele acestora pot avea riscuri foarte mari in timpul nasterii. Ca urmare, exista mai putina libertate in privinta deciziilor ce pot fi luate de catre mama in legatura cu nasterea. Trebuie tinut cont de urmatoarele aspecte:
- felul nasterii precum si conduita medicala dupa nastere sunt mai putin folositoare in cazul unei astfel de nasteri. Se pot refuza medicamentele pentru calmarea durerilor, dar nu se pot refuza antibioticele si corticosteroizii care sunt foarte importanti pentru sanatatea prematurului si o evolutie buna dupa nastere. Se pot pune toate intrebarile referitoare la tratamentul prematurului si al mamei pentru o cat mai buna colaborare cu personalul medical
- se vor administra perfuzii si tratamente intravenoase
- bataile inimii nou-nascutului sunt permanent monitorizate si de asemenea exista un control permanent al mamei in privinta frecventei cardiace, a temperaturii si a contractiilor uterine
- nasterea va fi mai probabil una normala, pe cale vaginala, decat una prin cezariana atata timp cat nou-nascutul nu prezinta nici o suferinta.
O echipa de medici obstetricieni si o echipa de medici neonatologi va lua parte la nasterea unui prematur. Echipa de la neonatologie va fi pregatita cu aparatura speciala pentru a asigura resuscitarea nou-nascutului, ce va fi pus intr-un incubator pentru ca astfel sa i se asigure temperatura necesara. Nasterea poate avea loc intr-o sala de chirurgie in cazul unei operatii cezariene sau intr-o sala de nasteri in cazul unei nasteri naturale.
Prematurul dupa nastere
Dupa ce cordonul ombilical a fost taiat, echipa de la neonatologie va evalua si stabiliza nou-nascutul. Daca sunt mai putin de 36 saptamani de gestatie se va transporta nou-nascutul in sectia de terapie intensiva, daca aceasta exista in spital, daca nu, va fi transferat la un spital care are o astfel de sectie, cu ajutorul unei ambulante dotata cu aparatura necesara asigurarii asistentei medicale unui prematur. Chiar imediat dupa nastere nu se poate sti cat de bine sau cat de rau poate evolua copilul, dar daca nu sunt semne care sa orienteze asupra unor afectiuni medicale, se poate spera ca totul va fi bine, bineinteles, cu o oarecare precautie. Dupa primele ore de la nastere si in primele zile de viata are loc adaptarea nou-nascutului la noul mediu, atunci pot aparea diferitele probleme si complicatii ale prematuritatii.
Evolutia mamei dupa nastere
In timp ce echipa de la neonatologie se ocupa de nou-nascut, o echipa de obstetricieni se ocupa de mama. In functie de situatie, recuperarea mamei poate dura cel putin cateva ore. Intre timp partenerul de viata poate insoti copilul in sectia de terapie intensiva.
Inaintea aparitiei laptelui la san (a 3-a sau a 4-a zi de la nastere) mama impreuna cu medicul neonatolog pot decide planul pentru alimentatia nou-nascutului. Daca se hotaraste pentru o alimentatie naturala (la san) se va folosi o pompa speciala pentru scoaterea laptelui pana cand nou-nascutul va fi capabil sa suga singur. Alimentatia la san poate fi o provocare emotionala. Exista intrebarea daca aceasta noua situatie este cumva prea grea. Pentru a lua o hotarare buna trebuie luate in considerare urmatoarele aspecte:
- laptele de mama contine anticorpi care ajuta prematurul impotriva infectiilor grave si cu debut precoce care includ sepsisul, enterocolita ulcero-necrotica, precum si diferitele infectii ale cailor respiratorii si auditive ce pot aparea ulterior in copilarie
- laptele de mama asigura o buna absorbtie a diferitilor nutrienti, ajuta la o buna dezvoltare a sistemului digestiv si nervos
- atat laptele de mama cat si laptele praf pot asigura o buna nutritie prematurului
- alaptarea este unul dintre cele mai bune lucruri care poate fi facut pentru prematur, dar este in acelasi timp obositoare si dificila. Daca nu se doreste alaptarea sau nu se este posibila, atunci formulele de lapte praf vor asigura prematurului o buna alimentatie
Deoarece formulele de lapte praf nu pot asigura si o protectie impotriva infectiilor, neonatologul va incuraja asigurarea laptelui de mama macar in primele saptamani de viata. De asemenea neonatologul va lamuri toate intrebarile legate de lactatie inainte si dupa nastere.
Cum sa aveti grija de mama?
Daca nou-nascutul va merge intr-o sectie de terapie intensiva mamele trebuie sa se astepte sa fie coplesite cu multe situatii emotionale si informatii noi. Pot sa existe discutii in contradictoriu intre mama si partenerul acesteia legate de aceasta situatie, pentru ca fiecare simte in felul lui si actioneaza ca atare. Fiecare dintre ei incearca:
- frica si neajutorare
- preocupare. Separarea de copil imediat dupa nastere poate fi brusca si dureroasa ceea ce va face ca parintii sa fie ingrijorati. Este normal ca acestia sa fie mahniti de aceasta separare, precum si de pierderea sperantelor initiale de a avea un copil nascut la termen
- suparare. Se poate ca mama sa fie suparata pe echipa medicala, pe familie, pe ea insasi sau chiar si pe copil. Acesta este insa un lucru normal
- vina. Mama se poate invinui pentru starea copilului, chiar daca a facut totul pentru o sarcina cat mai sanatoasa. In acest moment este bine sa i se aminteasca faptul ca sarcina isi urmeaza cursul sau propriu chiar daca s-au depus toate eforturile pentru o sarcina normala
- izolare. Nu numai ca sectia de terapie intensiva poate fi un loc izolat de restul lumii, dar mama poate simti ca nimeni nu poate intelege prin ce trece ea in acele momente
- ambivalenta. Este normala ezitarea in ceea ce priveste dragostea pentru un copil care nu are un viitor sigur, chiar daca este propriul copil. Exista o combinatie de sentimente care include dragoste, nerabdare, insensibilitate si detasare de acest copil.
Combinata cu recuperarea mamei, tratarea prematurului in sectia de terapie intensiva pot duce la depresie si anxietate. Unele mame chiar pot dezvolta stres post-traumatic.Pentru a trece peste aceasta criza trebuie ca parintii sa aiba grija unul de celalalt. Copilul are nevoie de ambii parinti integrii din punct de vedere emotional si mental.
Trebuie sa existe un moment de liniste in care sa se puna intrebarile cu privire la ce trebuie facut, cine ar putea oferi un sprijin in aceste momente. Trebuie cautata o persoana apropiata de parinti, care poate oferi sprijinul si trebuie facuta o lista cu principalele dorinte si nevoi. Daca vreuna din urmatoarele probleme nu sunt rezolvate, ele trebuie sa fie o prioritate absoluta:
- acceptarea sprijinului dat de prieteni si familie
- tinerea unui jurnal cu sentimentele si gandurile din aceasta perioada
- daca sectia de terapie are un consilier pentru parinti ar fi bine sa existe o buna comunicare cu acesta
- poate fi consultat un psihiatru sau trebuie mers de urgenta la camera de garda atunci cand exista ganduri de sinucidere sau de a face rau unei alte persoane. Aceste ganduri se pot datora depresiei postpartum sau unui stres foarte intens sau amandurora.
Nou-nascutul prematur
Starea de sanatate a unui prematur la nastere depinde de numerosi factori, printre care:
- varsta gestationala la momentul nasterii
- greutatea la nastere
- boli ale mamei sau tratamentele in timpul sarcinii care ar fi putut afecta fatul
- defecte congenitale ale nou-nascutului.
Majoritatea nou-nascutilor la 36-37 de saptamani de gestatie sunt intr-o stare buna si pot pleca din spital odata cu mamele lor. Totusi, multi prematuri nu pot supravietui fara tratament medical adecvat. Simptomele prematuritatii ce necesita tratament in spital sunt:
- plamani cu o dezvoltare incompleta
- incapacitatea de a respira continuu (apneea de prematuritate)
- incapacitatea de a-si mentine temperatura corpului
- incapacitatea de a se hrani singuri.
Atat in sectia de terapie cat si acasa prematurii au nevoie de tratament pentru icter si anemie (prematurii nu au timp suficient pentru a-si construi depozitele de fier).
Afectiuni ale prematurului
Multi prematuri sunt energici si surprind pe toata lumea printr-o recuperare spectaculoasa. Dar totusi ei sunt vulnerabili la infectii si la diferite complicatii legate de dezvoltarea incompleta a anumitor organe. Este posibil sa existe un progres continuu in evolutia copilului pentru cateva zile, urmat de perioade de recadere.
Fiecare saptamana de prematuritate creste riscul unor probleme medicale. Prematurii care au 32 saptamani de gestatie sunt considerati cu mai putine riscuri decat cei nascuti inainte de aceasta varsta.
Cele mai comune complicatii ale prematuritatii rezulta din dezvoltarea incompleta a unor organe si a sistemului imunitar si sunt:
- tensiunea arteriala scazuta
- hipoglicemia
- anemia
- sindromul de detresa respiratorie (respiratii dificile, frecvente si coloratia cianotica a tegumentelor)
- displazia bronhopulmonara (sindromul plamanului cronic)
- enterocolita ulcero-necrotica (inflamatia mucoasei la nivelul intestinului subtire si colonului)
- persistenta de canal arterial (mentinerea dupa nastere a comunicarii intre aorta si artera pulmonara)
- infectii (inclusiv sepsisul)
- retinopatia de prematuritate (aspect particular al retinei prematurului, datorita dezvoltarii insuficienta a vaselor retiniene)
- hemoragia intraventriculara, ori hemoragii difuze la nivelul creierului care pot da retardare mentala sau paralizii
- hernie inghinala (proeminenta sau iesire spontana a unui viscer sau a unei parti din viscer in canalul inghinal).
Orice nou-nascut inainte de termen (inainte de 37 saptamani de gestatie) poate avea un risc crescut de a dezvolta ulterioare complicatii medicale:
- nou-nascutii la 32 de saptamani sau mai mult au cel mai putin probabil risc de a dezvolta complicatii
- fiecare saptamana in minus creste dramatic riscul complicatiilor
- nou-nascutii de 22-26 saptamani au o dezvoltare minima si au un risc foarte mare de a muri sau a avea deficiente severe. Este probabil ca parintii sa se confrunte cu decizii medicale dificile de viata sau moarte.
Cunoasterea sectiei de terapie intensive
Daca prematurul a fost internat intr-o sectie de terapie intensiva se va veni in contact cu o tehnologie noua, cu un nou limbaj medical, cu noi reguli si proceduri. Personalul din sectia de terapie va explica parintilor cum sunt ingrijiti prematurii si cum pot fi ingrijiti acasa. Cu ajutorul acestei echipe se pot invata repede aparatele folosite in tratamentul prematurului, nevoile acestuia precum si modul cum se poate ingriji acasa. Este bine sa existe o buna comunicare intre parinti si echipa medicala.
Aparatura din sectia de terapie intensiva neonatala
Dupa o prealabila igienizare inainte de intrare, in sectia de terapie intensiva se pot observa numeroase aparate si instrumente folosite in terapia noului nascut. Datorita aparaturii medicale, prematurul are mult mai multe sanse de a supravietui ca pana acum. In cel mai rau caz, cu o dotare minima, prematurul poate fi incalzit si monitorizat cu un echipament ce poate include:
- incubator inchis sau deschis
- termometru pentru monitorizarea permanenta a temperaturii corpului
- aparat de monitorizare a sistemului cardio-respirator pentru a urmari frecventa cardiaca si respiratorie
- pulsoximetru, pentru a monitoriza oxigenul din sange.
Daca prematurul are nevoie de alte investigatii medicale se pot folosi alte teste si echipamente medicale, cum ar fi:
- aparat de monitorizare a oxigenului si/sau dioxidului de carbon transcutanat pentru masurarea nivelurilor acestora din sange fara folosirea acelor
- perfuzie intravenoasa pentru administrarea medicamentelor, fluidelor si alimentatie parenterala
- cateter ombilical pentru administrarea medicamentelor, lichidelor, pentru alimentatie si pentru recoltarea sangelui necesar analizelor
- CPAP (un aparat folosit pentru mentinerea presiunii continue a aerului) necesar pentru usurarea respiratiei (de obicei in apneea de prematuritate usoara pana la moderata, in afectiunile usoare ale plamanilor sau dupa folosirea ventilatiei mecanice)
- ventilator, pentru usurarea respiratiei
- ecografie transfontanelara, pentru verificarea sangerarilor de la nivelul creierului sau afectarea acestuia, de obicei intre a treia si a saptea zi dupa nastere
- radiografie pulmonara pentru a verifica diferitele afectiuni ale plamanului sau pentru a verifica pozitia sondei de intubatie endotraheala, daca in cazul prematurului a fost folosita una pentru usurarea respiratiei
- radiografie abdominala, pentru verificarea enterocolitei ulcero-necrotice si pentru verificarea pozitiei cateterului ombilical
- electrocardiograma, pentru verificarea inimii daca exista malformatii congenitale sau pentru verificarea persistentei de canal arterial.
Rolul parintilor in ingrijirea prematurilor. Primele saptamani acasa. Mama si nou nascutul vor stabili o comunicare din ce in ce mai buna pe masura ce se adapteaza la conditiile de acasa. Mama trebuie sa se astepte ca ingrijirea unui prematur sa fie diferita fata de cea a unui nou nascut la termen. In timpul primelor saptamani acasa trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:
- perioadele de somn si de veghe. Deoarece functiile creierului nu sunt pe deplin dezvoltate, prematurii, spre deosebire de nou nascutii la termen, dorm mai mult in 24 de ore, dar pe perioade mai scurte. Pana la sase luni dupa nastere parintii se pot astepta sa fie treziti frecvent noaptea. Pana la varsta de doua luni, prematurul este treaz pentru scurte perioade de timp. Poate fi o lunga perioada de timp pana cand prematurul va reactiona la prezenta parintilor
- agitatie si hipersensibilitate. Este normal ca un nou nascut la termen sa planga pana la trei ore pe zi pana in jurul varstei de 6 saptamani. Majoritatea prematurilor vor face la fel si chiar mai mult timp. Prematurul poate fi foarte usor suprastimulat de prea multa lumina, de sunete puternice, de atingeri sau miscari sau chiar de prea multa liniste dupa agitatia din sectia de terapie intensiva. Daca se intampla acest lucru, va trebui creata in mod treptat o atmosfera cat mai linistitoare prin infasarea copilului si tinerea acestuia cat mai mult timp in brate
- pozitia de somn. Asezarea copilului pe spate reduce riscul aparitiei sindromului de moarte subita a nou nascutului care este mult mai frecvent la prematuri fata de copii nascuti la termen (riscul aparitiei acestui sindrom nu este nicicum afectat de un antecedent de apnee de prematuritate. Aceste patologii nu au nici o legatura una cu cealalta)
- alaptarea. Foarte probabil, la externare copilul are un program de alaptare astfel ca parintii vor sti exact cat de des sa-l hraneasca. Pentru a evita deshidratarea nou nascutului perioada dintre mese nu poate fi mai mare de patru ore. Mesele in cantitate mica pot reduce riscul regurgitarii. Daca se observa semne ale refluxului gastric in timpul sau dupa alaptare trebuie informat medicul pediatru
- nutritia. Pediatrul poate recomanda adaugarea in alimentatie a fierului, a vitaminelor sau a diferitelor formule de lapte. Suplimentul de fier este un tratament normal pentru toti prematurii deoarece ei nu au toate rezervele de fier asa cum au nou nascutii la termen. Unii prematuri au nevoie de formule suplimentare de lapte si vitamine pur si simplu pentru a sustine cresterea
- expunerea la bolile contagioase si la fumul de tigara. Prematurul este mult mai vulnerabil deoarece plamanii lui nu sunt pe deplin dezvoltati. Trebuie tinut la distanta de membrii familiei sau prieteni care sunt bolnavi sau de locurile publice in primele 2 ierni. Nu este permis sa se fumeze langa copil
- protejarea de imbolnaviri grave (imunizari, vaccin antigripal, anticorpi contra virusului respirator sincitial). Cu exceptia vaccinului impotriva hepatitei B schema de vaccinari este aceeasi cu a unui nou nascut la termen, calculata din momentul nasterii (varsta cronologica). Prematurul poate avea nevoie si de protectie impotriva virusului gripal si a celui respirator sincitial
- auzul si vederea. Prematurii au un risc mai mare de pierdere a auzului. Copii nascuti la sau inainte de 28 de saptamani de gestatie sau care au cantarit mai putin de 1500 grame au un risc mare de a dezvolta retinopatia de prematuritate. Auzul copilului este evaluat in sectia de terapie intensiva, dar parintii vor trebui sa fie foarte atenti la aparitia unor noi probleme de auz sau cresterea in intensitate a celor existente in primii 5 ani de viata. Un control oftalmologic este necesar la copii nascuti la 28 de saptamani sau inainte si la cei cu greutate mai mica sau egala cu 1500 grame, precum si la cei cu probleme medicale grave. Primul control este recomandat la 4-6 saptamani dupa nastere sau la 31-33 de saptamani de la conceptie, in functie de care e ultimul dintre cele 2 intervale de timp.
Copilaria
La inceput, parintii se pot intreba daca si cum se pot apropia de prematur. Daca prematurul nu este foarte bolnav si nu are un grad prea mare de prematuritate se va permite parintilor sa-l atinga sau chiar sa-l tina in brate. In orice caz, asistenta sau doctorul le va arata acestora modul in care sa reactioneze la nevoile speciale ale prematurului si cum sa tina cont de aparatura din jurul acestora. In cadrul unei vizite in sectia de terapie intensiva se va tine cont de urmatoarele aspecte:
- un prematur are o energie limitata, folosita pentru recuperare medicala si pentru crestere, de aceea trebuie evitat sa fie trezit din somn
- un prematur nu este pregatit neurologic pentru interactionarea cu lumea exterioara. Se vor urmari cu mare atentie toate semnele care arata ca nou nascutul este suprastimulat datorita privirilor, vocilor si atingerilor parintilor, zgomotelor si luminilor din camera
- un prematur cu o stare mult mai buna de sanatate va putea fi rasfatat cu imbratisari, masaj usor sau muzica relaxanta.
Pe timpul acestei perioade in care prematurul este in sectia de terapie intensiva i se poate imbunatati imunitatea prin asigurarea laptelui de mama. Indiferent daca mama doreste sau nu sa alapteze copilul dupa iesirea din spital, este important ca in aceasta perioada ea sa asigure laptele nou nascutului, pentru reducerea riscului de infectie. Specialistul in lactatie din spital poate fi de mare ajutor in rezolvarea diferitelor probleme legate de lactatie, inainte sau dupa nastere.
Daca nou nascutul este bolnav sau in special, in cazul prematurilor parintii se pot confrunta atat cu zile foarte bune cat si cu zile grele deoarece copilul se lupta sa se insanatoseasca si sa creasca in acelasi timp. Urmarind reactiile copilului si tinand cont de sfaturile medicului, parintii vor sti cum sa se apropie de acesta.
Pe masura ce prematurul creste, parintii vor prelua tot mai multe sarcini din cresterea copilului incepand cu tinerea si hranirea copilului pana la schimbarea scutecelor si imbaiere. Asistentele din sectia de terapie intensiva vor fi de ajutor si vor raspunde eventualelor intrebari. In cazul unei alaptari la san, mama si prematurul vor sta impreuna pentru a se stabili daca acesta este suficient de puternic sa se hraneasca numai la san.
Externarea prematurului
Externarea nou nascutului este un eveniment mult asteptat indiferent daca au trecut zile, saptamani sau luni de la nastere. Prematurul este gata sa plece acasa daca este capabil:
- sa se hraneasca in totalitate la san si continua sa creasca in greutate. Exista putine cazuri cand prematurii sunt externati chiar daca au si alimentatie artificiala cu ajutorul unei sonde – in acest caz, parintii vor fi instruiti de personalul medical
- sa isi mentina temperatura corpului intr-un patut normal
- sa respire bine (nou nascutii care au avut probleme la nivelul plamanilor pot fi trimisi acasa cu un aparat portabil cu oxigen)
- sa aiba frecventa respiratorie si cardiaca normala timp de o saptamana (un prematur care e suficient de dezvoltat dar care mai are scurte opriri ale respiratiei, o boala pulmonara sau alte probleme respiratorii poate fi trimis acasa cu un aparat care sa monitorizeze perioadele de oprire a respiratiei – apneea)
Unii prematuri pot fi externati cu pana la 5 saptamani inainte de data normala a nasterii, altii, de obicei cei care au avut complicatii, pot fi externati mult dupa aceasta data.
Pregatirea pentru externare
Exista o multime de sentimente ce pot fi incercate la externarea prematurului cum ar fi bucurie, nerabdare si anxietate. Responsabilitatea ingrijirii prematurului trece de la echipa medicala din sectia de terapie intensiva la familia acestuia. Parintii se pot pregati cel mai bine pentru acest moment prin invatarea urmatoarelor:
- resuscitarea cardio-respiratorie a nou nascutului
- modul de transport in siguranta al copilului
- aptitudini de baza in ingrijirea nou nascutului
- cum sa administreze medicamentele sau sa foloseasca echipamente medicale acasa.
Pe langa acestea, ar mai fi util si:
- discutarea tuturor intrebarilor cu echipa medicala
- programarea unei consultatii la medicul pediatru dupa cateva zile de la externare. Trebuie avut in vedere un consult pediatric saptamanal pentru siguranta recuperarii prematurului.
Daca exista servicii de asistenta la domiciliu, se poate profita din plin de acestea pentru a scapa de disconfortul vizitelor saptamanale la doctor.
Varsta nou nascutului
Varsta este atat o masura a timpului cat si un semn al dezvoltarii. Spre deosebire de un nou nascut la termen, varsta unui prematur si dezvoltarea lui poate fi definita in mai multe moduri. Acest lucru poate dezorienta orice parinte. In urmarirea cresterii si dezvoltarii prematurului poate fi utila cunoasterea diferentelor dintre urmatorii termeni legati de varsta:
- varsta de gestatie este varsta fetusului masurata din prima zi a ultimei menstruatii a mamei. Aceasta cifra este folosita pentru definirea varstei prematurului si a gradului de dezvoltare la momentul nasterii
- varsta postconceptuala este identica cu varsta de gestatie
- varsta cronologica este varsta masurata din prima zi de viata. Aniversarile copilului vor fi sarbatorite in functie de varsta cronologica
- varsta corectata este varsta cronologica a copilului minus saptamanile sau lunile, diferenta intre momentul nasterii efective si o nastere la termen. Aceasta cifra este de ajutor pentru parinti in urmarirea cresterii si dezvoltarii copilului in primii 2 ani de viata. De exemplu, daca un copil de 1 an a fost nascut cu 3 luni inainte de termen, acesta va arata si va avea gradul de dezvoltare al unui copil de 9 luni (aceasta fiind varsta corectata).
Dezvoltarea copilului
Cei mai multi prematuri care sunt nascuti intre 32 si 37 de saptamani de gestatie se dezvolta foarte bine dupa nastere. Daca nou nascutul are o evolutie buna dupa nastere (nu are hipoxie neonatala, infectii severe sau nu prezinta afectiuni ale creierului sau ale plamanilor) riscul de aparitie a diferitelor incapacitati sau de intarzieri in dezvoltarea normala este foarte mica.
In primii 2 ani de viata prematurul se va dezvolta mai greu comparat cu un copil de aceeasi varsta nascut la termen. Totusi, este posibil ca aceste achizitii si dezvoltarea implicita sa se faca in acelasi timp cu orice copil.
Este de asteptat ca acest deficit de dezvoltare al prematurului sa dispara in jurul varstei de 2 ani. La varsta prescolara, o diferenta de varsta cronologica sau corectata de 2-4 luni nu mai este sesizabila.In momentul inceperii scolii parintii trebuie sa fie foarte atenti la orice probleme de invatare ale copilului. Dificultatile la citit, scris sau matematica datorate prematuritatii pot fi observate in primii ani de scoala.
Intarzieri severe si invaliditati
Majoritatea prematurilor nu ajung sa aiba intarzieri grave in dezvoltare si invaliditati. In general, cu cat nou nascutul este mai mic, cu un grad mai mare de prematuritate sau mai bolnav, cu atat creste riscul de a avea retard in dezvoltare sau invaliditati. Daca nou nascutul a fost extrem de prematur (inainte de 26 de saptamani de gestatie) sau a fost foarte mic (mai mic de 800 de grame) are un risc foarte mare de a avea probleme severe. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt:
- retard mintal 14%
- hemoragie cerebrala 8-12%
- cecitate (orbire) 8%
- surditate 3%.
Nou nascutii intre 1500 si 2500 de grame pot avea diferente ale coeficientului de inteligenta fata de un nou nascut la termen, dar acestea sunt mici. Nou nascutii ce cantaresc peste 2500 de grame au un risc foarte mic de aparitie a unui retard in dezvoltare. Acei copii care prezinta semne ale unui retard in dezvoltare este foarte probabil sa-si imbunatateasca starea intr-un mediu familial primitor si cu o ingrijire atenta.

SURSA 03

Potrivit statisticilor, 7% dintre copii se nasc inainte de termen. Desi au nevoie de o ingrijire medicala speciala, ei se dezvolta normal.
Nasterea care survine pe parcursul saptamanilor 26-36 de sarcina se numeste nastere prematura. Prematurul este nou-nascutul viu care, la nastere, are greutatea de cel mult 2.500 g si se naste inainte de termenul prognozat.
Care sunt principalele cauze?
Cercetarile medicale au stabilit factorii favorizanti si cauzele nasterii premature:
- stres, emotii puternice, conflicte familiale sau profesionale, surmenaj, stare psihica defavorabila maternitatii (copil nedorit de catre mama), panica, teama
- traumatisme fizice (trepidatii, ridicare de greutati, cazaturi, lovituri)
- inaltime mica a mamei (sub 1,50 m) si o greutate sub 45 kg inainte de nastere
- existenta unor boli ca: disgravidie, anemie, cardiopatie, hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca, diabet zaharat, ciroza hepatica, tumori uterine, infectii acute (hepatita virala acuta, scarlatina)
- moartea fatului in uter, malformatii ale fatului, anomalii ale placentei
- gemeni (sarcina gemelara), prezentatie (plasare) transversala a fatului
- consum de alcool, droguri, intoxicatii profesionale (cu plumb, mercur, benzen), fumat
- alimentatie insuficienta, saraca in vitamine si proteine
- avorturi spontane repetate, nasteri premature anterioare
- varsta inaintata a mamei (peste 35 de ani).
Pentru a evita o nastere prematura, trebuie sa mergi periodic pentru consultatie la medicul care iti urmareste sarcina. In momentul in care simti contractii uterine, ai scurgeri vaginale si senzatia de apasare, de presiune asupra perineului, mergi de urgenta la un consult medical, chiar la camera de garda a unui spital, deoarece aceste semne pot anunta o nastere prematura.
Caracteristicile fizice ale copilului premature
Prematuritatea se poate clasifica astfel, in functie de greutatea copilului la nastere:
- gradul I - greutatea se incadreaza intre 2.000 si 2.500 g
- gradul II - 1.500 g -2.000 g
- gradul III - 1.000 g si 1.500 g
- gradul IV - sub 1.000 g
Copilul nascut inainte de termen are o piele rosiatica, subtire, prin care se vad vasele de sange. Fontanelele - locurile moi de pe capul copilului, acolo unde oasele craniului nu s-au unit inca - sunt mai deschise ca la nou-nascutul la termen.
Nou-nascutul are fruntea incretita, iar fata lui seamana cu aceea a unui om batran. In primele luni de viata, prematurul are probleme cu respiratia, cu digestia si cu imunitatea (nu este bine dezvoltat sistemul imunitar, care protejeaza si apara organismul uman). De asemenea, el este anemic (depozitele de fier sunt reduse), poate suferi de hipocalcemie, hipoglicemie si are o rezistenta scazuta la frig. Primele ingrijiri dupa nastere constau in: aspirarea secretiilor nazofaringiene in conditii de perfecta igiena, prevenirea hipotermiei prin folosirea scutecelor incalzite, administrarea de oxigen. Trebuie evitata traumatizarea nou-nascutului, impunandu-se ca manevrarea lui sa fie cat mai usoara.
Imediat dupa nastere, prematurul cu greutate foarte mica este tinut in incubator pana cand medicul pediatru, specialist in neonatologie, apreciaza ca este in afara oricarui pericol (copilul poate sta in incubator cateva ore sau chiar cateva zile). Incubatorul asigura o temperatura si o umiditate constante, il oxigeneaza suficient pe copil, ii urmareste temperatura corpului, ritmul cardiac, respiratia, tensiunea arteriala si il izoleaza de potentiale surse de infectie. Alimentarea copilului se face in functie de caracteristicile lui fizice si sub stricta supraveghere a personalului medical, pana cand greutatea lui depaseste 2.300 g. Prematurii care au avut o greutate mare la nastere (peste 2.000 g) sunt tratati la fel ca nou-nascutii normali, adica nu sunt tinuti in incubatoare si sunt alaptati din primele ore de viata.
Apeleaza fara intarziere la un medic in cazul in care:
- febra tinde sa creasca peste 40°C
- febra persista mai mult de 72 de ore (indiferent de nivelul acesteia)
- copilul refuza sa fie alaptat sau sa bea lichide
- sugarul respira cu dificultate, iar buzele ii devin albastrii
- copilul plange fara o cauza evidenta, iar plansul nu poate fi oprit prin mijloacele obisnuite
- copilul nu doarme, este agitat, palid, nu-i place sa fie atins, are gatul intepenit, iar fontanela anterioara este bombata
- apar pete purpurii sau visinii pe corp
- copilul are convulsii sau stari de voma
Cum se poate preveni o nastere prematura
Controlul medical, inclusiv cel ginecologic, este foarte important inainte de sarcina, mai ales in cazul unor avorturi sau afectiuni anterioare.
- consultul medical de specialitate recunoaste si evalueaza elementele de risc
- examenele de laborator depisteaza infectiile (cel mai des intalnita in ultimul timp fiind toxoplasmoza)
- extirparea posibilelor tumori uterine, tratarea infectiilor vaginale si urinare
- tratarea anemiei
Renuntarea la vicii care dauneaza fatului
- eliminarea totala a consumului de alcool, renuntarea la fumat
- adoptarea unor obiceiuri sanatoase de viata, aport alimentar suplimentar de fier, calciu, vitamine - dupa recomandarea medicului -, corectarea carentelor alimentare prin mese regulate si diversificate
- respectarea unui program de odihna stabilit de medic, evitarea efortului fizic la serviciu si in gospodarie
Evitarea stresului si a emotiilor foarte puternice
- evitarea conflictelor si a mediului stresant
- ameliorarea conditiilor de munca (evitarea statului prelungit in picioare, a conditiilor de lucru extreme: caldura excesiva, frig, umezeala)
- reducerea treptata a programului de lucru, concediu prenatal in ultimele saptamani de sarcina, in conformitate cu decizia medicului ginecolog
Consult medical periodic pe tot parcursul sarcinii
- calcularea coeficientului de risc al unei nasteri premature
- control saptamanal in cazul unor boli cronice - hipertensiune arteriala pre-existenta sarcinii si diabet zaharat
- depistarea si tratarea disgravidiei (boala care poate aparea in ultimul trimestru de sarcina)
- testele de sange vor stabili RH-ul, prezenta unei posibile boli cu transmitere sexuala sau a anemiei

Alte informatii: Prematurul , malformatii fetale , boli ereditare , nasterea