Sfaturi utile in cazul expunerii la frig: degeraturile si hipotermia

Publicitate

Degeraturile
Degeraturile sunt leziuni tisulare consecutive expunerii la temperaturi scazute (frig) intalnite de obicei in sezonul rece sau in cazul unor incidente turistice pe munte. De obicei afecteaza extremitatile: degetele de la maini sau picioare, nasul si urechile.
In functie de profunzimea leziunilor provocate de inghet, degeraturile se pot clasifica in patru grade:
- gradul I: leziuni superficiale, cand pielea este rosie, inflamata si poate apare o descuamare
- gradul II: cand afectarea e profunda, pielea fiind rosie, inflamata si acoperita de flictene cu continut clar
- gradul III: edem important, pielea avand o culoare gri-albastruie, flictenele au continut hemoragic si poate apare necroza si gangrena in cateva zile
- gradul IV: cand sunt afectati inclusiv muschii, tendoanele, oasele si apare necroza si gangrena in cateva ore.
Primul ajutor
- se introduce victima intr-un mediu incalzit: daca este afara se aduce in casa
- se infasura zonele degerate in haine groase sau paturi
- se poate introduce extremitatea degerata in apa cu o temperatura de 34-37 grade celsius
- daca victima e constienta si nu varsa, i se pot oferi lichide calde (nu fierbinti)
- se transporta victima la spital.
De retinut!
NU este recomandat:
- sa se maseze zonele degerate
- sa se expuna la temperaturi crescute: calorifere, sobe, apa fierbinte etc.
- sa se dea bauturi alcoolice victimei.
Hipotermia
Valoarea normala a temperaturii corpului uman este cuprinsa in intervalul 36-37 grade celsius. Hipotermia reprezinta scaderea temperaturii centrale corpului sub 35 grade celsius. In functie de temperatura, hipotermia se poate clasifica in:
- usoara: temperatura corpului intre 35-32 grade celsius
- medie: temperatura corpului intre 32-28 grade celsius
- grava: temperatura corpului sub 28 grade celsius
Persoanele care au un risc mai mare de a face hipotermie sunt: varstnicii si copiii mici - la care termoreglarea se face cu dificultate, traumatizatii, alcoolicii, drogatii si persoanele innecate - deoarece caldura se pierde mai usor in apa decat in aer.
Primul ajutor
In cazul hipotermiei primul ajutor incepe cu evaluarea functiilor vitale (ABC - libertatea cailor respiratorii, respiratie, circulatie) si resuscitarea cardiorespiratorie daca este nevoie; toracele victimelor aflate in hipotermie este mai rigid ceea ce face mai dificil masajul cardiac.
Restabilirea temperaturii normale a corpului se face lent, nu brusc (cu aproximativ 1 grad pe ora) si consta in:
- incalzire pasiva: aducerea victimei intr-un mediu cald, inlocuirea imbracamintei ude cu una uscata si invelirea cu paturi; aceste masuri pot fi suficiente in hipotermiile usoare si medii cu temperaturi peste 31 grade celsius
- incalzire externa activa: imersie in apa calda (40 grade celsius), acoperirea cu paturi electrice, infasurarea in haine sau paturi calde, pungi sau sticle cu apa calda
- incalzire interna activa: care se face dupa transportul victimei la spital (ventilatie cu O2 cald, fluide calde etc.).
De retinut!
Nu se vor da bauturi alcoolice victimei (exista unele conceptii gresite conform careia alcoolul incalzeste); in cazul in care victima este constienta si nu prezinta varsaturi, se pot oferi bauturi calde (ceai, supa).
Hipotermicul nu poate fi declarat decedat pana ce nu este reincalzit; de aceea, resuscitarea se va continua pana la restabilirea temperaturii normale a corpului.

SURSA 02

Orcine poate degera chiar si la temperaturi nesiberiene. Depistarea semnelor va poate salva de eventualitatea unor agravari ultrioare ca artrite, sensibilitatea excesiva la frig, nefunctionalitate la parametri normali, etc.
Copiii uita de timp si se pot juca ore in sir in umezeala si frig. Cei care lucreaza la temperaturi scazute, in frig, vant sunt in grupul de risc.
Frigul si consecintele sale devastatoare asupra extremitatilor pot fi evitate cu:
- Imbracaminte, incaltaminte corespunzatoare, alimentatie potrivita si vigilenta.
Ca imbracamintea sa-si indeplineasca rolul sau (de a impiedica pierderile de caldura ale corpului si patrunderea aerului rece) aceasta trebuie sa fie dintr-un material care izoleaza cat mai bine printr-un invelis de aer: lana, puf natural.
Regula dupa care ne imbracam: mai bine 2-3 polare mai subitiri decat un pulovar prea gros. Cele 2-3 pulovere maresc numarul straturilor izolatoare de aer.
Vantul puternic da senzatia unei temperaturi mult mai scazute decat cea din realitate, deaceea se foloseste imbracaminte protectoare de vant, gen suprapantaloni de vant.
Capul se protejeaza in functie de temperaturi cu caciulita de lana sau cagula din fleece, polartec.
Incaltamintea si imbracamintea ofera cea mai buna protectie in stare uscata. Sosetele de rezerva sunt esentiale in bagaj, indiferent ca mergeti pentru cateva ore, o zi sau doua.
Degeraturi = frig + umezeala
Degeraturile sunt leziuni profunde ale pielii care apar in urma unei serii de factori comasati, cum ar fi frigul, plus umezeala (incluzand si transpiratia), alimentatia deificitara, vant, imbracaminte si incaltaminte nepotrivita, subtire, prea strampta, oboseala, abuzul de alcool. Factorul decisiv il constituie umezeala, asociata cu expunere prelungita la frig si vant.
In aceasta situatie alcoolul favorizeaza aparitia degeraturilor, deoarece scade rezistenta, induce somnolenta si icetineste reactiile. Bauturile calde in exces in timpul efortului la frig pot duce la o transpiratie mult prea abundenta, udandu-ne hainele si marind probabilitatea inghetului. Se accentueaza starile de moleseala, victimele dorindu-si o pauza in zapada, udandu-si echpamentul si mai mult.
Degeraturile – cum le depistez
In prima etapa observi un eritem, adica o inrosire a tegumentelor, senzatia de furnicaturi si mancarimi (cele mai expuse sunt membrele inferioare, capul, nasul, urechile). Cel suspect de inghet va fi dus de urgenta intr-o incapere calda, dar nu foarte calduroasa. Incalzirea se face neaparat treptat, cu schimbarea hainelor cu unele uscate si calde.
In etapa a doua portiunile afectate de degeraturi se umfla si incep sa doara. Tumefierea picioarelor il impune pe suferind sa-si elibereze laba piciorului din stransoarea sireturilor.
In etapa a treia odata cu evolutia degeraturii dispar durerile, tegumentele rosii devin vinetii, semn ca a fost grav afectata circulatia in membre. In acest moment cu un tratament adecvat se pot micsora leziunile. Daca acestea se transforma in gangrene ale tesuturilor profunde si infectii, solutia este doar amputarea.
Ajutor in cazul degeraturilor.
Daca avem pe cineva suspect de degeraturi ii verificam mai intai functiile vitale (puls, respiratie), il scoatem din frig, ducandu-l intr-un loc mai cald, dar departe de o sursa de caldura. Temperatura camerei va creste treptat, pentru a nu provoca socuri. Schimbam hainele si incaltamintea cu unele calduroase si uscate, pentru a nu pierde din caldura. Se maseaza foarte usor corpul, in fazele incipiente ale degeraturilor, cu unguente, alcool.
I se vor administra treptat bauturi mai calde. Nu se vor administra alcool sau sedative, fiindca acestea pot accentua pierderile de caldura si pot afecta functiile vitale.
In cazul unei stari mai grave, se va combate socul la spital. La nevoie se poate face si respiratie artificiala.
Tratamentul degeraturilor se face cu unguente (glicerina, pe baza de venin de albine, spanz), tincturi (din buruiana de venin, angelica, administrate de 3 ori pe zi, cate 10 picaturi o data), decocturi (telina, morcov, radacina de ghimbir), comprese si bai cu infuzii din pin, sofranel, carcel, samburi de gutui, muguri de brad, cu suc de ceapa, varza, cataplasme cu varza cruda

SURSA 03

In perioada de iarna toata persoanele pot suferi din cauza degeraturilor, insa cei mai expusi sunt copii, care se joaca ora in sir in umezeala si frig, persoanele care lucreaza la temperaturi scazute, in frig (soldatii) dar si cei care practica sporturi de iarna (schiori, alpinisti). Acestea apar in urma unor factorii comasati, cum ar fi: umezeala, alimentatia deficitara, vant, imbracaminte si incaltaminte nepotrivite, oboseala si consumul excesiv de alcool.
"Degeraturile sunt leziuni care apar ca urmare a expunerilor prelungite la frig intens (in general sub -10C), ele fiind urmare a scaderii debitului sanguin, si deci a aportului de oxigen, in zona afectata, care de obicei este reprezentata de maini, picioare, fata", a declarat Dr. Monica Dragomir, medic de familie la Cabinetul Medical Dr. Dragomir. Leziunile cauzate de frig sunt accentuate de deshidratare si de lipsa de oxigen la nivelul celulelor.
Aceasta afectiune determina modificari ale tesuturilor, ele putand fi cauzatoare de moarte daca sunt asociate cu hipotermie sau cu suprainfectia ranilor.
"Ele pot interesa in mod egal ambele sexe, precum si toate categoriile de varsta, dar predominant apar la varstele extreme. Sunt in mod evident mai expuse persoanele care lucreaza in aer liber, precum si cele care practica sporturi de iarna".
"Exista si factori favorizanti care tin atat de starea de sanatate a persoanei expuse (boli cronice preexistente: arterite, infectii, tulburari nutritionale etc. dar si probleme psihice), de obiceiurile acesteia (alcoolism, fumat, imbracaminte si incaltaminte neadecvate, etc), cat si de conditiile atmosferice asociate (umiditatea crescuta, curentii de aer, etc.)", a adaugat Dr. Monica Dragomir, medic de familie.
Clasificarea degeraturilor
Dr. Monica Dragomir, medic de familie, precizeaza ca si in cazul arsurilor, exista 4 grade ale degeraturilor:
- gradul I: eritem (stare patologica manifestata prin aparitia petelor rosii pe piele), tulburari de sensibilitate, edem (umflatura nedureroasa rezultata prin acumularea de lichid seros in tesuturi);
- gradul II: eritem, vezicule cu continut clar;
- gradul III: vezicule cu continut sanguinolent;
- gradul IV: leziuni profunde care afecteaza vasele de sange, muschii, nervii, gangrena.
Semne si simptome
In cazul in care simti piscaturi si senzatii de amortire, iar temperatura este foarte scazuta este momentul sa actionezi: misca-ti degetele mainilor si ale picioarelor, loveste-ti picioarele, performeaza miscari asemanatoare aplauzelor pentru a reincepe sa simti zona afectata. Daca in urma efortului depus rezultatele sunt nule, aplica metode specifice de reincalzire a zonei inghetate cu apa calda.
Cand pielea sufera din cauza degeraturilor usoare aceasta are un aspect galben-gri, leziunea nu este dureroasa, iar durerea intensa apare in momentul reincalzirii partii respective. In cazul degeraturilor grave, de gradul III sau IV, leziunea se caracterizeaza prin placi groase, reci, de culoare rosie-violacee si foarte dureroase. In asemenea situatii trebuie consultat medicul cat mai repede cu putinta.
Primul ajutor
In primul rand trebuie sa verificam functiile vitale ale persoanei in cauza (puls, respiratie), dupa care bolnavul trebuie dus intr-un loc cald, insa departe de sursa de caldura. Astfel, temperatura camerei va creste treptat si nu va provoca socuri persoanei bolnave.
Urmatorul pas este sa ii schimbam hainele si incaltamintea cu unele calduroase si uscate, pentru a nu pierde caldura. Medicul de familie, Monica Dragomir, avertizeaza ca folosirea ingestiei de alcool pentru vasodilatatie locala este mai degraba contraindicata, deoarece accentueaza pierderile de caldura si poate afecta functiile vitale. Pacientul poate primi treptat bauturi calde, precum supe, ceiauri etc.
In cazul unei stari mai grave, persoana trebuie transportata de urgenta la spital.
Atentie!
In cazul degeraturilor grave nu trebuie sa se faca reincalzirea regiunii degerate la fata locului sau in timpul transportului, ci la unitatea spitaliceasca, deoarece un segment dezghetat si neprotejat suficient de un pansamnet steril corespunzator este mult mai expus unor infectii in timpul transportului, decat unul inghetat.
Tratamentul
Tratamentul degeraturilor se face cu:
- unguente - glicerina, pe baza de venin de albine, spanz);
- tincturi - din buruiana de venin, angelica, administrate de 3 ori pe zi, cate 10 picaturi o data);
- decocturi - telina, morcov, radacina de ghimbir;
- comprese si bai cu infuzii - pin, sofranel, samburi de gutui, muguri de brad, cu suc de ceapa, varza, cataplasme cu varza cruda.
"Incalzirea zonelor degerate nu se face brusc, astfel, se recomanda incalzirea zonei degerate, fie cu ajutorul propriului corp (ex. plasarea mainilor la subrat sau intre pulpe), fie cu ajutorul mainilor insotitorilor sau folosind saci de dormit uscati. De asemenea, este indicata deplasarea spre adaposturi calde unde se pot schimba hainele ude si se pot folosi bai cu apa calda (care nu trebuie insa sa depaseasca 40-42°C)". precizeaza Dr. Monica Dragomir, medic de familie la Cabinetul Medical Dr. Dragomir.
Totodata, aceasta sustine ca nu se recomanda frecarea cu zapada deoarece poate agrava leziunile tegumentare. De asemenea, nu este indicata nici tinerea zonelor degerate in apropierea unei surse intense de caldura (de exemplu: focul, incalzitoare electrice, etc.).
"Tratamentul consta in stimularea circulatiei sanguine la nivel local, lucru care se poate obtine prin spalaturi sau aplicarea locala de cataplasme cu infuzie de galbenele sau schinel sau decoct de coaja de stejar etc. Se pot aplica creme cu extracte de galbenele sau catina sau chiar aplicatii locale cu frunze de varza zdrobite, morcov ras sau felii de cartof crud", sustine Dr. Dragomir, medic de familie.
Tot in scopul stimularii circulatiei locale se poate folosi unguent cu venin de albine - Apireven, iar in cazul ulceratiilor se pot face aplicatii zilnice cu miere favorizandu-se astfel vindecarea.
Complicatii
Evolutia leziunilor depinde de perioada de expunere la frig: initial apar senzatii de furnicatura si mancarime locala cu eritem al zonei respective, urmate de edem si durere.
"Pe masura ce afectarea este mai profunda durerea dispare si se produce cianozarea (invinetirea) zonei. Apoi apar vezicule, initial cu continut clar, apoi cu continut sanguinolent, iar apoi ulceratiile si gangrena", precizeaza medicul specialist.
"Complicatiile pe termen lung depind de gradul de afectare a zonei: ele merg de la o simpla sensibilizare a acesteia la frig insotita de senzatii de arsura, intepaturi etc. pana la gangrena, amputatii si chiar deces", a mai precizat Dr. Dragomir, medic de familie.
Tratamente naturiste
1. Se pot face bai alternante calde-reci, in care se pune cimbru si se fac frectii cu alifie cu vasc.
2. Bai, cataplasme cu infuzie preparata din 15-20 gr. de flori de galbenele la 1 litru de apa.
3. Comprese cu 10 ml tinctura de galbenele la 100 ml apa fiarta si racita.
4. Bai locale cu decoct din 20-30 gr coaja de stejar la 1 litru de apa.
5. Comprese locale de infuzie din urmatoarele plante: flori de musetel, ngalbenele, menta, coaja de stejar, radacina de tataneasa, se fierbe 10 minute. La foc mic se prepara din 2 linguri de amestec de plante, la o cana de apa.
Sfaturi utile
1. Fumatul
Fumatul este interzis deoarece nicotina vasoconstrictia vaselor de sange.
2. Alcoolul
Alcoolul poate fi de ajutor in cazul degeraturilor, numai daca afectiunea nu coexista cu hipotermia.
Totodata, este bine de stiut ca persoanele care consuma cantitati excesive de alcool si care raman fara cunostinta sunt predispuse degeraturilor.
3. Imbracamintea
Pentru ca imbracamintea sa isi indeplineasca rolul de a impiedica pierderile de caldura ale corpului si patrunderea aerului rece, aceasta trebuie sa fie dintr-un material care izoleaza cat mai bine printr-un invelis de aer: lana, puf natural.
Regula dupa care trebuie sa ne imbracam este mai bine 2-3 pulovere mai subtiri decat unul prea gros, deoarece cele 2-3 pulovere maresc numarul straturilor izolatoare de aer.
De asemenea, nu trebuie sa uitam nici de protejarea capului, care se face in functie de temperatura cu o caciulita de lana sau cagula de polartec.
4. Incaltaminte
In acest caz, sfatul este ca sosetele de rezerva sa nu lipseasca din bagaje, indiferent daca mergi cateva ore, o zi sau doua.

Alte informatii: hipotermia , degeraturile , Imbracaminte