Sindromul alcoolismului fetal

Efectele neonatale si pediatrice adverse sunt frecvente in consumul matern de alcool in timpul sarcinii. Diagnosticul sindromului se bazeaza pe urmatoarele elemente: anomalii faciale caracteristice, retard al cresterii intrauterine si afectare a sistemului central nervos (tulburari cognitive, anomalii ale comportamentului si dificultati ale procesului de invatare. Alcoolul trece prin placenta si determina incetarea cresterii si diferentierii fetale, stigmate faciale distinctive si alterari ale neuronilor si structurilor nervoase, alaturi de alte tulburari ale comportamentului, fizice si mentale. Efectul principal este observat asupra sistemului nervos in dezvoltare al fatului. Neuronii inca imaturi si alte structuri nervoase sunt afectate de expunerea la alcool determinind dizabilitati cognitive si functionale, incluzind memorie deficitara, deficite de atentie, comportament impulsiv, probleme mentale si dependenta. Riscul de distrugere nervoasa exista in timpul fiecarui trimestru, deoarece creierul se dezvolta pe intreaga perioada de gestatie. Este asociata cu un spectru larg de efecte. Consumul de alcool este o problema de sanatate publica. Singura cale de a preveni sindromul este evitarea consumului de alcool in timpul sarcinii. Un numar de studii arata ca consumul usor-moderat de alcool in sarcina poate sa nu supuna la risc fatul, desi nu exista o cantitate de alcool care sa fie absolut sigura pe timpul sarcinii. Nu exista vindecare deoarece alterarile asupra sistemului nervos determina dizabilitate permanenta, dar tratamentul este posibil. Interventiile medicale traditionale cu agenti psihoactivi sunt frecvent incercate la cei cu acest sidnrom. Se folosesc diferite strategii profesionale si parentale de educare a tulburarilor comportamentale.
Patogenie
Alcoolul traverseaza placenta si ajunge rapid la fetus. Studiile au demonstrat concentratii de alcool fetale si materne egale. Fetusul pare a fi dependend de detoxifierea hepatica materna deoarece activitatea dehidrogenazei alcoolice din ficatul fetal este de 10% fata de cea a adultului. De asemeni amiosul actioneaza ca un rezervor pentru alcool prelungind expunerea fetala. Mecanismele efectelor adverse asupra tuturor sistemelor si organelor fetusului in dezvoltare sunt necunoscute. Etanolul si metabolitul sau acetaldehida pot altera dezvoltarea fetala prin intreruperea diferentierii celulare si a cresterii, blocarea sintezei AND si proteice si inhibarea migrarii celulare. Etanolul si acetaldehida modifica metabolismul intermediar al carbohidratilor, proteinelor si grasimilor. Ambele scad transferul aminoacizilor, glucozei, acidului folic, zincului si a altor elemente prin bariera placentara, afectind indirect cresterea fetala prin deprivarea intrauterina de nutrienti. Niveluri ridicate de eritropoietina in maduva hematogena a nou-nascutilor expusi la alcool sunt raportate si sugereaza status de hipoxie fetala cronica.
Cauze si factori de risc:
Citeva conditii sau caracteristici pot modifica riscul de sindrom al alcoolismului fetal printre femeile care consuma alcool in timpul sarcinii:
-femeile peste 30 de ani si cele cu istoric de consum de alcool pe durata lunga sunt predispuse la conditie
-status nutritional matern deficitar
-femeile care au deja un copil nascut cu acest sindrom
-succeptibilitatea genetica a fost sugerata in citeva studii
-deficienta sintetazei oxidului nitric agraveaza microcefalia si pierderea neuronala prin expunerea la alcool.
Semne si simptome
La nou-nascuti sevrajul alcoolic este neobisnuit. Copii femeilor care au consumat alcool imediat inainte de delivrenta pot prezenta alcool in respiratie pentru citeva ore, iar nivelele de alcoolemie sunt similare cu cele ale mamei. Hipoglicemia si acidoza pot fi prezente. Simptomele de sevraj cuprind agitatie, hiperactivitate si tremor marcat pentru 72 de ore urmate de letargie pentru 48 de ore. Se pot dezvolta convulsii. Desi pot apare o gama larga de anomalii structurale, de crestere si functionale la copii expusi la alcool principalele caracteristici ale simptomatologiei cuprind:
Anomaliile faciale:
Caracteristicele anomalii faciale indica alterarea cerebrala, desi aceasta poate exista si in absenta lor. Acestea sunt considerate a se dezvolta intre saptaminile 10-20 de gestatie.
Cele trei anomalii faciale principale sunt:
-lipsa santului dintre nas si buza superioara
-vermilion subtire
-fisuri palpebrale mici.
Alte anomalii craniofaciale sunt:
-hipoplazia fetei mijlocii
-microftalmia, strabism, ptoza.
Anomaliile comportamentale si ale sistemului nervos central:
-microcefalie, retard mental moderat, afectare cognitiva
-dezvoltare intirziata, iritabilitate in copilarie
-hiperactivitate in copilarie sau deficit de atentie
-convulsii, mielinizare intirziata sau deficitara
-agenezie sau hipoplazia corpului calos.
Anomaliile scheletice cuprind:
-sinostoza radioulnara, contracturi in flexie
-camptodactilia, clinodactilia, anomalia Klippel-Feil
-hemivertebre, scolioza, articulatii dislocate.
Alte anomalii congenitale majore sunt:
-despicatura palatului, defecte cardiace
-anomalii renale, secventa DiGeorge.
Probleme functionale:
-miopie, astigmatism, surditate.
Deficit de crestere:
-greutate mica pentru virsta gestationala
-deficit postnatal de crestere.
Dizabilitati principale:
Dizabilitatile principale ale sindromului alcoolismului fetal reprezinta dificultatile functionale cu care se naste copilul ca rezultat al alterarii nervoase. Frecvent acestea sunt gresit considerate probleme comportamentale. Mecanismul exact pentru aceste probleme functionale nu este intotdeauna intels.
Acestea cuprind:
-afectarea procesului de invatare asociat cu afectarea dendritelor si a hipocampusului
-dezvoltare motorie anormala asociate cu reducerea dimensiunii cerebelului
-hiperactivitatea este asociata cu dimensiunea mica a corpului calos
-tulburari ale comportamentului adaptativ-impulsivitate, agresivitate, atitudine prieteneasca cu strainii, comportament nepotrivit, intirzieri ale dezvoltarii
-atentie-deficit al atentiei-ADHD
-functie cognitiva-retard mental, confuzie sub presiune, dificultatea in distingerea intre realitate si fantezie, procesare cognitiva lenta
-functia executiva-judecata lenta, tulburari ale procesarii informatiilor, actiuni cauza-efect anormale, tulburari ale articularii cuvintelor
-limbaj-tulburari de exprimare sau de intelegere a cuvintelor, lipsa intelegerii metaforelor, sarcasmului
-memorie-memorie de termen scurt slaba
-deprinderi motorii-manipulare deficitara, miscari fine deficitare, dezvoltarea intirziata a functiilor motorii
-integrare senzoriala-disfunctie senzoriala, surditate, hiposensibilitate.
Dizabilitati secundare:
Sunt cele care apar secundar alterarilor nervoase. Acestea apar in timp o data cu expunerea la mediul social. S-au identificat 6 dizabilitati secundare principale:
-probleme mentale
-probleme de integrare scolara: exmatriculare
-probleme cu legea: condamnari pentru crime, jafuri
-arestari
-comportament sexual neadecvat-avansuri sexuale, atingeri sexuale, promiscuitate
-consum de alcool si droguri.
Toate aceste dizabilitati sunt prezente si experimentate de copii de 12 ani sau mai mari.
Tratamentul pentru copilul cu sindrom al alcoolismului fetal cuprinde regimurile terapeutice pentru defecte congenitale asociate si programe pentru ameliorarea tulburarilor comportamentale si cognitive. Sindromul nu poate fi vindecat si se manifesta pe toata durata vietii pacientului. Interventia precoce medicala poate ameliora dezvoltarea copilului.
Exista numeroase tipuri de tratamente incluzind medicatia pentru a ajuta unele simptome, terapia comportamentala si educationala, educarea parentala. Nici un tratament nu este unic pentru problemele copilului.
Terapia farmacologica:
Nici un medicament nu a fost aprobat specific pentru a trata sidnromul alcoolismului fetal. Citeva medicamente pot ajuta ameliorarea unor simptome. De exemplu medicamentele ajuta la controlul nivelului inalt energetic, a lipsei atentiei sau depresiei. Stimulantele sunt un tip de medicamente folosite pentru a trata simptome precum hiperactivitatea, tulburari ale atentiei, impulsivitate precum si alte tulburari ale comportamentului. Antidepresivele sunt folosite pentru a trata simptome precum melancolia, pierderea interesului, probleme ale somnului, negativismul, iritabilitatea, agresivitatea si comportamentele antisociale. Neurolepticele trateaza agresivitatea, anxietatea.
Nicotinamida in prevenirea sidnromului alcoolismului fetal:
Nicotinamida dinamizeaza actiunea multor enzime si este esentiala pentru fucntia celulara. Alaturi de alte forme ale vitaminei B3 aceasta a fost folosita ca supliment alimentar pentru a preveni si trata pelagra. Studii recente arata ca nicotinamida este neuroprotectiva. Aceasta inhiba apoptoza neuronala cauzata de deprivarea de oxigen. Inducerea apoptozei este un mecanism cunoscut prin care etanolul ataca neuronii. Nicotinamida diminueaza efectele de frica si hiperactivitate determinate de expunerea la alcool si previne afectarea procesului de invatare si memorizare atacate de catre alcool. Studiile arata ca exista doar o fereastra de citeva ore in care administrarea de nicotinamida protejeaza neuronii. Sunt necesare numeroase studii pentru a determina cantitatea de nicotinamida care protejeaza neuronii.
Colesterolul in prevenirea sidnromului alcoolismului fetal:
Administrarea de colesterol poate preveni distrugerea neuronala si defectele fizice ale expunerii la alcool fetale. Colesterolul este important in dezvoltarea fetala. Femeile gravide care nu consuma cantitati suficiente de colesterol sunt la risc crescut de a naste copii cu anomalii de dezvoltare, chiar si fara a consuma alcool. Cercetatorii au descoperit ca alcoolul chiar si in cantitati mici blocheaza capacitatea colesterolului de a declansa o cascada de evenimente implicate in reglarea dezvoltarii organelor in viata embrionara. Suplimentarea colesterolului submineaza efectele expunerii la alcool. Un studiu a descoperit ca femeile care consumau statine pentru dietele de slabit si diminuare a colesterolului sunt la risc crescut de a naste copii cu anomalii de dezvoltare.

SURSA 02

Alcoolul consumat in timpul sarcinii are un efect nociv asupra dezvoltarii normale a fetusului.
Femeile insarcinate care consuma alcool pe perioada gestatiei, trebuie sa stie ca alcoolul ingerat trece de bariera materno-fetala (zona unde are loc schimbul de substante intre mama si fat, situata la nivelul placentei), astfel ca acesta ajunge in sangele si celulele fatului. Efectele nocive ale alcoolului se exercita cu predilectie la nivelul sistemului nervos, tesut cu afinitate mare pentru alcool. Semnele si simptomele secundare consumului de alcool pe parcursul sarcinii sunt complexe si pot fi usoare, moderate sau severe:
- trasaturi faciale anormale (fizionomie modificata), caracterizata prin extremitate cefalica de dimensiuni reduse (cap mic), fata plata, ochi mici. Aceste trasaturi se recunosc destul de greu mai ales la varste mici, devenind mai evidente la varsta de 2-3 ani
- problemele de crestere, sunt frecvente la copii nascuti din mame consumatoare de alcool, media de inaltime a acestor copii fiind mai mica decat in restul populatiei de aceasi varsta
- tulburari cognitive (de invatare) si comportamentale
- defecte congenitale (din nastere) precum malformatii ale globilor oculari, urechilor, inimii, tractului urinar si oaselor.
Unii experti folosesc termenul de tulburare alcoolica fetala, care include o serie de semne si simptome datorate efectului alcoolului pe fetus. Copiii cu manifestari severe sunt considerati ca facand parte din sindromul alcoolismului fetal. Copii cu efecte mai putin severe pot avea unul sau mai multe dintre aceste modificari insa cu un caracter mai putin pronuntat. Consumul alcoolului in timpul sarcini poate de asemenea sa provoace un avort spontan, o nastere prematura sau o sarcina peste termen (mai mare 42 saptamani).
Care este cantitatea de alcool permisa pe parcursul sarcinii?
Studiile medicale arata ca un consum exagerat de alcool (mai mult de 5 bauturi la o singura ocazie) are efecte severe asupra fatului in dezvoltare. Totusi, parerile sunt inpartite in cazul unui consum redus de alcool pe parcursul sarcinii, fiind destul de dificil de cuantificat cantitatea de alcool potential nociva datorita diferentelor fizice si comportamentale dintre femei.
Specialistii din SUA si asociatiile de obstetrica si ginecologie sustin abstinenta la alcool pe tot parcursul sarcinii.
Efectele pe care le are alcoolul asupra fatului depind de mai multi factori si anume:
- varsta gestationala, cantitatea precum si numarul episdoadelor de consum de alcool. Cele mai severe efecte sunt datorate consumului cronic de alcool (mai mult de 5 bauturi la o singura ocazie)
- asocierea altor toxice pecum drogurile, medicamentele, fumul de tigara, cresc de asemenea riscul unor afectiuni fetale
- probleme de sanatate acute sau cronice ale mamei
- mostenirea genetica a fetusului, astfel ca la aceeasi cantitate de alcool consumata, riscul aparitiei problemelor asociate sindromului de alcoolism fetal este mai mare in unele cazuri decat in altele. Nu se cunoaste mecanismul exact de actiune al acestor factori dar se presupune o posibila implicare a unor factori genetici.
Care sunt implicatiile consumului de alcool la gravide?
Orice femeie care este ingrijorata in privinta consumului de alcool pe parcursul sarcinii trebuie sa apeleze la sfatul unui medic (medic de familie) care poate sa-i explice implicatiile consumului de alcool in aceasta perioada. Onestitatea pacientei in legatura cu consumul de alcool este extrem de importanta deoarece ofera posibilitatea unui diagnostic precoce a sindromului alcoolismului fetal imediat dupa nastere. Cu cat diagnosticul este mai precoce cu atat sansele unei dezvoltari fizice si psihice normale sunt mai mari. Este indicat ca femeile cu alcoolism cronic sa apeleze la ajutor specializat pentru a trata aceasta afectiune (prin consiliere psihologica sau dezintoxicare) inaintea unei posibile sarcini.
Simptome
Semnele si simptomele sindromului alcoolismului fetal includ:
- trasaturi faciale caracteristice precum dimensiuni mici ale capului si ochilor, deschizatura mica a ploapelor, nas mic si tuguiat, sant nazo-labial sters si buza superioara ingusta. Aceste trasturi devin mai evidente odata cu inaintarea in varsta (sunt evidentiabile la 2-3 ani). La varsta adolescentei si maturitatii, aceste caracteristici faciale se estompeaza, o caracteristica remanenta a acestui sindrom, fiind nasul neobisnuit de mare
- greutate mica la nastere si retard staturo-ponderal. Copii nascuti din mame care au consumat alcool pe parcursul nasterii au de obicei o greutate la nastere mai mica de 2500 grame. Copii cu sindrom de alcoolism fetal mai putin sever au o greutate mai mare la nastere decat cei cu un sindrom sever, insa greutatea acestora este mai mica decat media nou-nascutilor proveniti din sarcini normale
- tulburari ale sistemului nervos central, primele semne de afectare neurologica sunt tonusul muscular diminuat si slaba coordonare a miscarilor. De asemenea copii expusi la alcool inaintea nasterii pot prezenta tremor, forta musculara a pumnului diminuata (reflex de apucare diminuat) precum si deterioararea coordonarii intre simtul vizual si miscarile mainii
- tulburari cognitive si comportamentale, nou-nascuti cu afectare severa datorata consumului de alcool pe parcursul sarcinii pot prezenta dupa nastere iritabilitate, probleme la supt precum si tulburari de atasament legate de persoanele care il ingrjesc. La varsta scolara apar si probleme comportamentale, cognitive (de invatare) precum si diminuarea atentiei
- defecte congenitale structurale apar la nivelul ochilor, urechilor, inimii, tractului urinar si sistemului osos.
Diagnostic diferential
Unele afectiuni au simptome similare sindromului alcoolismului fetal si sunt datorate:
- tratamentului cronic cu hidantoin (antiepileptic) utilizat de mamele cu epilepsie poate determina un sindrom asemanator celui datorat consumului de alcool pe parcursul sarcinii
- unor afectiuni genetice cu simptome manifestate imediat dupa nastere.
Investigatii
Diagnosticul sindromului alcoolismului fetal poate fi diagnosticat de medicul pediadru prin efectuarea urmatoarelor teste si investigatii:
- anamneza si istoricul medical, atat al mamei cat si al copilului. Mama este intrebata daca a consumat alcool pe parcursul sarcinii, iar daca a facut-o, cat de des si in ce cantitate. Istoricul medical al copilului include o recapitulare a parametrilor de crestere, abilitatile fizice precum evaluarea coordonarii vizuale cu miscarea mainii, evidentierea eventualelor tulbuari cognitive (nu poate fii atent la gradinita sau scoala, invata greu sa citesca si sa scrie, memoreza cu greutate), sau comportamentale (iritabilitate)
- examenul clinic general al copilului, prin masurarea regulata a parametrilor fizici (inaltime greutate, circumferinta craniana), de asemenea se pot observa trasaturile faciale carasteristice sindromului alcoolismului fetal.
Caracteristicile fizionomiei specifice sindromului alcoolismului fetal, pot varia de la simptome si semne usoare, pana la severe. Uneori, sunt necesari cativa ani de la nastere pana la identificarea acestor caracteristici faciale, lucru frecvent intalnit in cazul simptomelor comportamentale, care sunt evidentiate la varsta scolara. Defectele congenitale, precum si restul tulburarilor caracteristice sindromului, care sunt moderate sau grave, sunt de obicei diagnosticate in primii 2-3 ani de viata.
Un copil diagnosticat cu alcoolism fetal prezinta urmatoarele caracteristici:
- trasaturi faciale caracteristice precum capul mic (microcefalie), faciesul plat, ochi mici cu deschizatura mica a pleoapelor, nas mic, coroiat, sant nazolabial estompat, buza superioara subtire
- retard statural (deficit de crestere). Copii cu alcoolism fetal au o greutate si statura mai mica decat restul copiilor de aceeasi varsta. Acesti copii au o greutate la nastere mai mica de 2500 grame. Greutatea si inaltimea copilului pot fi estimate inaintea nasterii prin examenul ecografic (ultrasunete)
- anomalii ale sistemului nervos, pot include tulburari comportamentale si cognitive (de invatare), precum si diferite probleme de ordin neurologic ( slaba coordonare a miscarilor mainii in raport cu vederea). In cazul in care medicul pediatru cunoaste obiceiul mamei gravide de a consuma alcool, acesta poate incepe screeningul (detectarea precoce), semnelor si simptomelor caracteristice sindromului alcoolismului fetal prin efectuarea ecografiei inaintea nasterii, apoi prin examene fizice regulate dupa nastere pentru observarea cat mai precoce a acestora. Ecografia prenatala este importanta in diagnosticul precoce al malformatiilor cardiace (cardiopatiilor congenitale), aparute in cazurile grave de alcoolism fetal. Screeningul alcoolismului fetal se realizeaza si in cazul copiilor care nu prezinta simptome si semne specifice la ecografie si imediat dupa nastere, daca se cunoaste consumul de alcool al mamei. Copilul trebuie investigat, regulat, pana la varsta de 3 ani, pentru a identifica eventualele semne secundare consumului de alcool al mamei. Analiza cromozomiala (testarea genetica), este o metoda nou folosita in diagnosticul diferential al alcoolismului fetal (eliminare unor alte afectiuni care pot prezenta semne si simptome asemanatoare). Femeile care au consumat alcool pe parcursul sarcinii si sunt ingrijorate in privinta sanatatii fatului trebuie sa apeleze la sfatul unui medic de incredere cu care pot avea o discutie deschisa despre acest lucru. Medicul (de obicei medicul de familie sau medicul obstretician), trebuie sa fie respectuos, acesta nu are dreptul sa judece mama, dar are responsabilitatea de a o informa asupra riscului la consumul alcoolului pe parcursul sarcinii si sa-i ofere mamei sprijinul necesar in cazul in care este suspectat alcoolismul fetal. De asemenea, femeile care au probleme legate de consumul de alcool si doresc o sarcina sau sunt insarcinate, trebuie sa apeleze la ajutor specializat (consiliere psihologica, cure de dezalcolizare), pentru a reduce riscul aparitiei sindromului de alcoolism fetal. Un diagnostic precoce al sindromului alcoolismului fetal ofera posibilitatea unui tratament corect si evitarea aparitiei complicatiilor.
Tratament
Tratamentul sindromului alcoolismului fetal depinde in primul rand de varsta la care s-a realizat diagnosticul.
Tratament initial
Este indicat in momentul suspiciunii alcoolismului fetal, confirmarea diagnosticului precum si tratamentul initial trebuie sa fie efectuate de un pediatru cu experienta in aceasta patologie. Experienta medicului este utila in identificarea precoce a simptomelor, precum si in initiere unui tratament corect, precum si in identificarea si tratarea unei probleme legate de consumul de alcool.
Ingrijirea copiilor cu alcoolism cronic este destul de dificila si necesita rabdare. Copii sunt irascibili, nelinistiti si sunt sensibili la stimuli vizuali si auditivi, de aceea este important ca parintii sa-i ofere acestuia un ambient placut, linistit. Unii copii pot avea de asemenea probleme la supt, astfel ca alimentatia poate deveni dificila, in special la varste mici. In cazul copiilor cu alcoolism fetal este recomandata atentia speciala in legatura cu tulburarile cognitive care pot aparea, astfel ca parintii trebuie sa-si aloce timp suficient pentru a-i ajuta in procesul de invatare (acesti copii invata greu citiul, scrisul, deseori nu se pot concentra si nu pot fi atenti).
Tratament de intretinere
Tratamentul copiilor cu alcoolism fetal are un impact destul de important asupra dezvoltarii normale a copilului, deoarece odata diagnosticat, sunt necesare consulturi medicale regulate. Nou nascutii, sugarii si copii mici, necesita suport special pentru o dezvoltare fizica si psihica normala. Copii mai mari necesita terapie ocupationala, educationala si eventual tratament logopedic (pentru dezvoltarea si corectarea vorbirii). Scolarii au nevoie de asemenea de suport educational pentru corectarea tulburarilor cognitive (de invatare), de concentrare, atentie, precum si terapie comportamentala (pentru controlul iritabilitatii si nervozitatii). Majoriattea adolescentilor si adultilor cu antecedente de alcoolism fetal, sunt capabili sa desfasoare activitati fara suparaveghere specializata, un numar mici de adulti cu sechele de alcoolism fetal sever, pot avea nevoie de supraveghere in anumite activitati pe care le desfasoara (la locul de munca). In unele cazuri, tratamentul alcoolismul fetal poate include consiliere psihologica sau tratament medicamentos, pentru ameliorarea simptomelor psihice. In general efectele alcoolului asupra organismului pot avea diferite efecte asupra psihicului, astfel poate sa apara sindromul deficitului de atentie cu hipereactivitate, depresia, anxietatea sau dependenta de alcool sau alte toxice. Copii cu probleme de vedere necesita purtarea unor ochelari corectori, iar in cazul copiilor cu diferite defecte congenitale anatomice, este recomandat tratamentul chirurgical. Expunerea precoce la alcool poate avea efecte nedorite asupra personalitatii si respectului de sine.
Tratament in cazul agravarii bolii
In cazul in care simptomele nu se amelioreaza sau in cazul in care apar simptome noi, este necesar un control medical amanuntit. Evaluarea pacientului poate avea ca recomandari alte investigatii suplimentare, terapie comportamentala iar in cazurile grave, suport social suplimentar.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Parintii trebuie sa invete sa aibe grija de copii cu alcoolism fetal, acest lucru necesita timp si multa rabdare precum si diferite cunostinte legate de tratamentul acestei afectiuni. Un copil cu alcoolism fetal poate fi sensibil la stimulii externi (la atingere, sunete, stimuli vizuali), are probleme la supt (alimentatie fiind dificila mai ales la varste mici) si de asemenea are tulburari cognitive (de invatare) si comportamentale (iritabilitate). In cazul in care copilul este agitat, prezinta iritabilitate accentuata, este recomandata mutarea lui intr-o camera intunecoasa si linistita. De asemenea, trebuie evitate locurile aglomerate, galagioase. In cazul in care alimentatia este dificila, sunt recomandate administrarea unor mese dese, mici cantitativ; sugarii cu probleme la supt trebuie sa fie hraniti cu ajutorul unei tetine folosite in hranirea copiilor prematuri. Copii prescolari si scolari, trebuie incurajati sa fie cat mai independenti si de asemenea sa aiba un comportament social normal. Parintii trebuie sa fie constienti ca acesti copii, necesita controale medicale regulate, cu scopul monitorizarii efectelor pe care le poate avea expunerea la alcool, in timp. Tratarea precoce a simptomelor alcooolismului fetal, este extrem de importanta pentru ca reduce semnificativ aparitia unor complicatii comportamentale si de dezvoltare. Adolescentii si adultii tineri trebuie sa se adapteze la responsabilitatile vietii, astfel ca uneori este necesara consilierea pihologica pentru a putea depasi anumite probleme psihice, precum depresia.
Sprijinul necesar pentru parintii copiilor cu alcoolism fetal
Unul din lucrurile importante in cazul parintilor care au un copil cu alcoolism fetal este sa aiba in primul rand grija de ei insisi. Optimismul si sanatatea personala, sunt esentiale in mentinerea unei stabilitati in familie, lucru important in sprijinul psihologic al copiilor cu alcoolism fetal. In unele cazuri este necesara consilierea psihologica a parintilor, pentru a-i ajuta pe acestia sa treaca mai usor peste probleme cresterii unui copil cu probleme. Este necesar tratamentul dependentei de alcool (consiliere, dezalcolizare), atat al viitoarei mame, cat si ai celorlalti membrii ai familiei. Este recomandata folosirea unei metode contraceptive pe toata durata tratamentului, pana la terminarea acestuia, pentru a evita aparitia unei sarcini pe aceasta perioada.
Profilaxie
Nici un tratament nu poate preveni efectele nedorite ale alcoolului si de asemenea nici un tratament nu poate reduce aceste efecte asupra fetusului. Leziunile provocate de expunerea la alcool sunt de asemenea, ireversibile. Singura metoda de prevenire a sindromului alcoolismului fetal, este abstinenta mamei la consumul de etanol (alcool).